Setari Cookie-uri

Povestea micului Paris: Cum se distrau romanii din alte veacuri?

Cafeneaua, cofetaria si discutiile de salon din Bucurestii de alta data

Cofetariile

Ca si cafeaua, cele mai multe dulciuri au intrat in tara noastra din Orient. Domnii si boierii au prins gustul serbetului, al dulceturilor de trandafiri si al ciubucului iar servirea acestora era un adevarat ritual rezervat insa doar celor din clasele sociale inalte.

Oamenii de rand se multumeau cu magiun sau fructe si in zilele de sarbatoare, cu colacii unsi cu un strop de miere.

Asa cum spuneam, Casa Capsa a fost intai o cofetarie iar prestigiul ei a trecut dincolo de hotare. Grigore Capsa a fost cel mai renumit cofetar roman iar la 16 ani primea deja diplome la concursurile internationale. La moartea sa, in 1902, afacerea a fost preluata de fiul lui Constantin, Stefan Capsa. Semnaturile sale culinare au fost un petit four in onoarea lui Joseph Cesaire Joffre si inghetata “Rejeane”, inspirata de o actrita din Paris.

Citește și:

Salonul si distractia din viata privata

In secolul al XIX-lea, idea occidental de salon nu a patruns inca in in zona balcanica. Primele astfel de sali destinate intalnirilor sau petrecerilor private apar in casele egale. De altfel, unul dintre cele mai cunoscute saloane literare si musicale din Europa se intrunea la inceputul secolului al XX-lea, sub patronajul reginei Elisabeta iar unul dintre oaspetii obisnuiti ale acestor serate era George Enescu.

Abia spre jumatatea lui 1800, conceptual de salon isi face loc in casele boierilor insa aceste Sali sunt amenajate mai degraba de dragul oaspetilor straini decat pentru placerea gazdelor, cu precadere pentru ofiterii austrieci sau rusi.

O alta intrunire de seama intre artistocratia Bucurestilor si marii artisti internationali a avut loc in 1847, atunci cand Franz Liszt concerteaza intr-un salon privat de pe Podul Mogosoaiei.

Citește și:

Initial, limba de salon a fost greaca insa mofturile vremurilor s-au schimbat iar franceza i-a luat locul. Toate aceste intruniri aveau reguli si etichete nescrise care se schimbau de la o generatie la alta iar cine nu si le insusea, devenea un ostracizat. Astfel, sansele sale de a urca pe scara sociala scadeau simtitor s ii se diminuau considerabil pana si sansele de a face o casatorie avantajoasa.

foto prima pagina shutterstock cuplu retro

Vizionare placuta


Kudika
3 Iunie 2014
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.