Ghicitoare in cafea

- E asa o incalceala in viata ta. Pornesti intr-o parte si ajungi in alta. Incepi un lucru si-l lasi asa, neterminat, fiindca apare altceva care te fascineaza mai mult. N-ai rabdare. Am cautat un fir, ceva, care sa indice directia, dar e la fel ca tine. Cand cred ca l-am gasit, se intersecteaza cu alta linie, din alta directie, care preia controlul. Si apoi alta, si alta. Nu stii cum sa rezisti. Cazi prada tentatiilor de tot felul. Esti patimas.

Pana acum, n-o puteam contrazice. Dar asteptam ceva mai concret, ca sa pot sa ma agat de ceva anume. Era mult prea general ce-mi zicea ea.

- Cel mai grav este ca o faci cu inima curata. Asta te fereste, dar te si incurca. Esti ca o girueta pe care o intoarce orice vant in alta directie. De aceea e foarte greu sa prezici ceva despre tine. Nimeni nu stie. La toti oamenii am vazut o soarta limpede, la tine e un ghem. Iar un ghem are nevoie de o andrea ca sa-l aseze cu un scop. Altfel, poti nimeri peste o pisica jucausa, care sa te dea de-a dura de colo-colo. N-am mai vazut asa ceva ! Sunt toate semnele deodata, unele peste altele, de-a valma. Pare ca evit sa-ti dau un raspuns limpede si o sa razi de mine, dar chiar nu stiu ce-as putea sa-ti spun. Nimeni nu stie ce te asteapta.
- Ei, na ! Oi fi chiulit cand a impartit Dumnezeu destinele !?
- Sau destinul tau e sa cauti acea andrea care sa te puna la treaba.
- Hmmm ! Andrelele sunt ascutite.
- Mai, vorbesc metaforic. Nu mai fa pe ghidusul ! Da’ ce zic eu ? Asta-i destinul tau, asta-i firea ta. Mergi unde te poarta pasii, asa cum pe o coaja o poarta valurile si vanturile. Iei lucrurile serioase care-ti ies in cale si jonglezi, jucaus, cu ele.
- E rau ?
- Ce ?
- Sa n-ai un destin anume ?
- Nu stiu. Spune-mi tu. E rau ?
- Nu cred. De ce-ar fi rau ? Banuiesc ca un destin l-ai percepe ca pe ceva ca o chemare, ceva ce nu-ti da tihna, care te impinge sa nu stai locului, sa mergi inainte.
- Iti da un sentiment ca viata ta are un rost anume.
- O viata traita fara rost ? Suna dur. Suna a irosire.
- Sau destinul tau nu se va releva decat atunci cand iti vei gasi andreaua.
- Sau pisica.
- Pana atunci, asta faci in fiecare zi – cauti. Ti se pare c-ai gasit, te opresti, te azvarli, plin de speranta, in bratele acelea, iar dupa o vreme o iei de la capat. Iti dai seama ca nu e ceea ce cauti si te ridici si pleci. Si tot asa. Cauti !

---