8 recomandări pentru o vacanță fără enterocolită

Numai că, pentru a avea un concediu reușit, trebuie să luăm în considerare și pericolele medicale. ”Cazurile de enterocolită sunt mult mai frecvente pe perioada sezonului estival pentru că mâncărurile se alterează mult mai rapid din cauza căldurii. În general, în aproximativ 70% din cazuri, cauza enterocolitei este reprezentată de apă sau alimentele contaminate. Diareea este cea mai frecventa problema medicala atunci cand calatorim, iar bacteriile enterice patogene sunt responsabile de 60-80% din aceste situații. Manifestările constau în crampe abdominale, scaune diareice, uneori vărsături şi febră”, explică Dr. Elena Ciupercă, medic gastroenterolog DigestMed.

Boala apare în urma preparării termice necorespunzătoare a alimentelor sau a consumului de apă contaminată. Din cauza episoadelor de vomă şi de diaree se poate ajunge la deshidratare, care duce la dezechilibre hidroelectrolitice. În cazul sugarilor, a bătrânilor sau a persoanelor care suferă de boli cronice, aceste dezechilibre sunt periculoase, deoarece pot pune viaţa în pericol.

Experimentează cu măsură și fii pregătit cu un kit de urgență

Pentru ca vacanța să nu se transforme într-o sursă de stres, medicul Elena Ciupercă face câteva recomandări care să te ajute să-ți păstrezi sănătatea sistemului digestiv:

1. Cunoaște-ți corpul. Fii atent la ceea ce îți face bine și ce nu și ferește-te de alimentele sensibile.
2. Fă-ți o listă de alimente pe care corpul tău le cunoaște și tolerează bine. Indiferent de țara sau continentul pe care vei merge, există mereu câteva alimente „universale” din care să alegi, ca, de exemplu, orez, paste, cartofi, iaurt.
3. Ține cu tine un kit de urgență. Acesta poate conține săruri de rehidratare, probiotice, chiar și un tratament pentru enterocolită stabilit împreună cu medicul. Nu uita de soluția dezinfectantă. „Medicamentele antiemetice pe baza de domperidona sau metoclopramid, antispasticele, antisecretoriile (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazol, rabeprazol, famotidina), diosmectita, racecadotrilul, loperamidul sunt medicamentele care ar putea să te ajute. Nu recomand folosirea vreunui antibiotic în lipsa unei prescripții de la medic”, spune Dr. Ciupercă.
4. Bea numai apă îmbuteliată. „Alimentele cu riscul cel mai mare de a produce diareea în timpul deplasărilor sunt cele consumate fără preparare termică, apa potabilă locală, fructele crude spălate cu apa locală, cuburile de gheață, alimentele oferite de negustorii ambulanți pe străzi, carne insuficient preparată termic. Sunt lipsite de risc băuturile îmbuteliate industrial, apa plată, vinul, berea, cafeaua și ceaiul fierbinte. Apa locală nu produce îmbolnăviri dacă este consumată fiartă și răcită”, explică medicul.
5. Nu experimenta chiar toate noutățile culinare. Sunt tentante, par delicioase și toată lumea mănâncă din ele. Însă, mai ales când e vorba despre mâncare stradală, e mai bine să fii precaut și să alegi ce testezi doar în urma recomandărilor bazate pe igiena verificată. În plus este foarte posibil ca stomacul tău să nu reacționeze mereu bine la condimente noi.
6. Nu mânca mai mult decât îți trebuie. Suntem tentați să umplem farfuria mai mult în vacanță. În parte pentru că suntem mai „relaxați” cu dieta, în parte pentru că suntem curioși. Însă, un stomac suprasolicitat poate reacționa neplăcut.
7. Mergi la toaletă ori de câte ori ai nevoie și, foarte important, spală-te foarte bine pe mâini de fiecare dată.
8. Conservă alimentele corespunzător. Mai bine arunci restul de sandviș de la micul dejun decât să îl porți în rucsac 3 ore prin căldură înainte de a-l consuma la ora prânzului.

Dacă totuși ajungi în situația în care suferi de o problemă digestivă în vacanță, iată ce poți face.

”Pentru primele 12-24 ore se recomandă în primul rând o hidratare adecvată; în măsura în care sunt tolerate se pot consuma: supă de zarzavat normal sărată, apă plată, ceai de mentă, orez fiert, morcov fiert. După această perioadă, se adaugă pâine prăjită, pilaf de orez cu morcov, supă de legume pasate cu carne slabă, pesmet, carne slabă fiartă sau grătar. Se continuă hidratarea cu apă plată, săruri de rehidratare orală, ceai de mentă neîndulcit sau îndulcit cu glucoză. Apoi se adaugă în dietă brânză de vaci proaspătă, iaurt în cantități mici, progresive, ou fiert tare, perișoare dietetice fierte”, explică Dr. Elena Ciupercă.

De asemenea, este recomandat să eviți și câteva tipuri de alimente în această perioadă. Este vorba despre fructe și legume crude , salată de vinete, mâncăruri grase, afumături, ciocolată, condimente iuți, sucuri de fructe, lapte și produse de lapte nefermentate.

Când trebuie consultat medicul

Sunt cazuri în care soluțiile prezentate mai sus nu sunt suficiente și problemele persistă: ”Atunci când apare deshidratarea, când sunt vărsături repetate ce împiedică aportul de lichide, când există sânge în vărsătură sau în scaun, vărsături sau diaree care persistă, febră înaltă care nu scade este importantă prezentarea la medic. De asemenea, pacienţii vârstnici, diabetici, cu imunodepresie şi femeile gravide sunt pacienţi cu risc crescut și necesită evaluare medicală”, ne avertizează Dr. Elena Ciupercă.

Foto de le la Leszek Glasner via Shutterstock

---