Ce este somnul? Multă vreme, somnul a fost gândit ca o stare în care corpul se oprește și ia o pauză. Cercetările nu au susținut această teorie inițială. Pe măsură ce închizi ochii și adormi, unele procese din corpul tău încetinesc, în timp ce altele rămân surprinzător de active.
Somnul începe într-o porțiune a creierului numită hipotalamus, care începe o cascadă de schimbări ce induc somnul în organism. Celulele nervoase din creier reduc starea de vigilență și promovează somnolența, în timp ce activitatea electrică a creierului începe să încetinească. Acestea și alte schimbări care apar pe măsură ce somnul continuă afectează aproape fiecare celulă din corpul tău.
Importanța somnului și etapele de somnSomnul este important pentru o serie de funcții ale creierului, inclusiv modul în care celulele nervoase (neuronii) comunică între ele. De fapt, creierul și corpul tău rămân remarcabil de active în timp ce dormi. Descoperiri recente sugerează că somnul joacă un rol de menaj, care elimină toxinele din creier ce se acumulează în timp ce ești treaz.
Fără somn, nu puteți forma sau menține căile din creier care vă permit să învățați și să vă creați noi amintiri și este mai greu să vă concentrați și să răspundeți rapid.
Somnul afectează aproape orice tip de țesut și sistem din organism – de la creier, inimă și plămâni, până la metabolism, funcția imunitară, starea de spirit și rezistența la boli.
În primul rând, o cantitate sănătoasă de somn este vitală pentru „plasticitatea creierului” sau capacitatea creierului de a se adapta. Dacă dormim prea puțin, devenim incapabili să procesăm ceea ce am învățat în timpul zilei și avem mai multe probleme să ne amintim în viitor. Cercetătorii cred, de asemenea, că somnul poate promova eliminarea deșeurilor din celulele creierului.
Există două tipuri de bază de somn: somnul cu mișcare rapidă a ochilor (REM) și somnul non-REM (care are trei etape diferite). Fiecare este legat de undele cerebrale specifice și de activitatea neuronală. O persoană parcurge toate etapele somnului non-REM și REM de mai multe ori în timpul unei nopți tipice, cu perioade REM din ce în ce mai lungi și mai profunde care au loc spre dimineață.
-
Kudika
World Class continuă expansiunea rețelei prin achiziția a două noi...
-
Alexandra Chivu
Strategii pentru părinți: Cum îți înveți copiii să doarmă singuri
-
Kudika
10 alimente care limitează simptomele neplăcute ale alergiilor de...
-
Kudika
MONDELĒZ INTERNATIONAL RAPORTEAZĂ PROGRESE SEMNIFICATIVE ÎN CADRUL...
-
Kudika
-
Alexandra Chivu
Fastingul, de la A la Z: Ce înseamnă, cum se face și cum poate...
-
Kudika
Clasică sau electrică: Factorii cheie de care să ții cont când îți...
-
Kudika
Ce trebuie să știi despre administrarea anticoncepționalelor?
-
Kudika
Supozitoare pentru hemoroizi: sfaturi de achiziționare și cum să...
Etapa 1 de somn non-REM este trecerea de la starea de veghe la somn. În această perioadă scurtă (care durează câteva minute) de somn relativ ușor, bătăile inimii, respirația și mișcările oculare încetinesc, iar mușchii se relaxează cu smucituri ocazionale. Undele tale cerebrale încep să încetinească din cauza tiparelor lor de veghe în timpul zilei.
Etapa 2 de somn non-REM este o perioadă de somn ușor înainte de a intra în somn mai profund. Bătăile inimii și respirația sunt lente, iar mușchii se relaxează și mai mult. Temperatura corpului tău scade și mișcările ochilor se opresc. Activitatea undelor cerebrale încetinește, dar este marcată de explozii scurte de activitate electrică. Îți petreci mai mult din ciclurile repetate de somn în stadiul 2 de somn decât în alte etape de somn.
Etapa 3 de somn non-REM este perioada de somn profund după care te simți împrospătat dimineața. Apare în perioade mai lungi, în prima jumătate a nopții. Bătăile inimii și respirația ta încetinesc până la cele mai scăzute niveluri, în timpul somnului. Mușchii tăi sunt relaxați și poate fi dificil să te trezești. Undele cerebrale devin și mai lente.
Somnul REM apare mai întâi la aproximativ 90 de minute după adormire. Ochii tăi se mișcă rapid dintr-o parte în alta în spatele pleoapelor închise. Activitatea undelor cerebrale cu frecvență mixtă devine mai aproape de cea observată în stare de veghe. Respirația ta devine mai rapidă și neregulată, iar ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc până la niveluri aproape de trezire. Majoritatea viselor tale au loc în timpul somnului REM, deși unele pot apărea și în somnul non-REM. Mușchii brațelor și picioarelor devin temporar paralizați, ceea ce vă împiedică să vă îndepliniți visele. Pe măsură ce îmbătrânești, dormi mai puțin din timpul tău în somn REM. Consolidarea memoriei necesită, cel mai probabil, atât somn non-REM, cât și somn REM.
Câte ore trebuie să dormimExistă numeroși factori care pot să influențeze cantitatea de somn de care aveți nevoie. Vârsta este un factor important:
Dacă nu ați dormit bine sau nu ați dormit suficient de mult timp de câteva zile, s-ar putea să vă creați o datorie de somn. Odată ce datoria dvs. se acumulează, vă puteți simți epuizat fizic și mental. Încercați să vă asigurați că dormiți suficient în fiecare noapte, pentru a evita crearea acestei datorii. Nu vă puteți compensa neapărat datoria dormind mult în weekend. Cel mai bine este să dormi suficient toată săptămâna.
Ce beneficii ne aduce somnulPrecum consumul de alimente hrănitoare, consumul de apă și exercițiile fizice regulate, obținerea unui somn de calitate este o componentă importantă a sănătății generale. Deși motivele exacte pentru care oamenii au nevoie să doarmă rămân necunoscute, experții în somn sunt de acord că există numeroase beneficii pentru a obține în mod constant o noapte întreagă de odihnă. Majoritatea adulților ar trebui să doarmă între șapte și nouă ore, în fiecare noapte.
În timpul somnului, corpul efectuează o serie de procese de reparare și întreținere care afectează aproape fiecare parte a corpului. Ca urmare, un somn bun al nopții sau o lipsă de somn poate avea un impact asupra corpului, atât mental, cât și fizic.
Potrivit Asociației Americane de Somn, cel puțin 40 de milioane de americani se confruntă cu tulburări de somn, în fiecare an. Alte 20 de milioane au probleme ocazionale de somn. Aceste tulburări provoacă privarea de somn, ducând la probleme cu munca, școala, conducerea autovehiculelor și activitățile sociale.
Unele dintre cele mai frecvente tulburări de somn includ:
Lipsa somnului poate determina o serie de consecințe negative pentru organismul nostru. Cele mai evidente manifestări sunt oboseala și scăderea energiei, iritabilitatea și problemele de concentrare. De asemenea, pot să apară simptome de depresie sau anxietate.
Lipsa somnului sau calitatea scazută a acestuia sunt legate de multe afecțiuni cronice de sănătate, cum ar fi bolile cardiace sau diabetul.
Cum combatem insomniaPentru a putea trata eficient insomnia, în primul rând, trebuie să găsim cauzele implicate în apariția ei. Pacienții care au probleme în a adormi, dar care, ulterior, pot menține un somn neîntrerupt pot să încerce administrarea suplimentelor pentru somn cu melatonină.
În caz de insomnie cronică asociată unor probleme de sănătate, tratamentul este recomandat de către medicul specialist (în funcție de patologia existentă) și se adresează direct afecțiunii respective pentru a fi ținută sub control – alergie, astm, apnee obstructivă în somn.
În situația pacienților cu insomnie cronică fără asociere cu alte afecțiuni medicale este indicat un consult complex și de obicei se recomandă tratament medicamentos, terapie cognitiv-comportamentală sau tratament mixt: farmacologic și terapie cognitiv-comportamentală.
Somniferele, antidepresivele și antihistaminicile se administrează la recomandarea medicului.
Meditația, explorarea unor tehnici de relaxare pot produce efecte în tratarea insomniei, mai ales în cazul în care aceasta este determinată de existența unor experiențe stresante, schimbări majore care angrenează emoții și sentimente puternice.
Ce este melatonina (hormonul somnului)Melatonina este un hormon sintetizat în principal de catre epifiză și prezintă o structură similară serotoninei, fiind obținut dintr-un aminoacid esențial numit triptofan. Sinteza de melatonină este influențată de alternanța zi – noapte, astfel că melatonina ajută la reglarea ritmului circadian (somn-veghe) și la sincronizarea ciclului somn-veghe cu noaptea și ziua. Melatonina facilitează trecerea din starea de veghe în cea de somn și contribuie la realizarea unui somn consistent și de calitate, de aceea se numește melatonina hormonul somnului.
Recomandări pentru un somn odihnitorObținerea cantității potrivite de somn de înaltă calitate vă poate ajuta să rămâneți sănătoși și să aveți rezultate bune la serviciu sau la școală. Experții sugerează o varietate de sfaturi pentru a vă ajuta să dormiți mai bine.
Spune-ti parerea!