cand iubirea singura nu mai e de ajuns..

nici macar eu nu stiu ce se intampla...:((

Jucator sau Jucarie?

cris31 Postat pe 29 August 2008 20:03
Buna fetelor/baieti! Citind mesajele postate aici, am observat ca s-a format un club al inimilor ranite... Acum ader si eu la clubul asta.. Din pacate. Adevarul e ca intotdeauna raspunsurile le gasim in noi insine, dar parca uneori mai ai nevoie si de o privire obiectiva, din afara. Sunt (mai bine zis am fost) impreuna cu cineva timp de un an si jumatate. Ca orice inceput, inceputul a fost frumos, dar nu l-a, privit cu exaltare, pentru ca aveam deja experienta unor dezamagiri (am 34 de ani).. Bun, cu timpul au aparut discutii determinate de diferente de opinii, temperament, caracter, asteptari.. Nimic insurmontabil, mi-am zis eu, care sunt o luptatoare. Pentru a pastra o relatie trebuie munca, iubirea mai degraba se invata..in doi.. Nu confund iubirea cu indragostirea, nu mai sunt o adolescenta. Am spus ce si cum doresc atunci cand am fost ranita, nu asta isi doresc barbatii, sa le spui concret ce vrei? Si daca le pasa, incearca sa faca ceva. Au fost lucruri pe care le-a facut pt relatie, dar au fost altele care mi-au aratat ca se gandeste mai degraba la el. Am fost de multe ori ranita (mai ales prin atitudini si cuvinte) si de fiecare data am stat si am despicat firul in 10, am stat si i-am spus ce ma doare.. Insa lucrurile s-au repetat si am cazut in pacatul de a-l contacta pe un fost prieten, pentru ca aveam nevoie de apreciere asa cum o veeam eu. A aflat si relatia noastra a treut printr-o criza majora. Inainte de asta ii spusesem ca atata timp cat ii pasa di ceea ce simt eu, relatia noastra nu e in pericol si poate avea totul de la mine. A fost de acord..dar de la vorbe pana la fapte.. Ma rog, cert e ca i-am ascuns totusi, desi uneori am incercat sa-l fac sa inteleaga, subtil.. Am reluat relatia, dar ea s-a deteriorat pe zi ce trecea, ne certam foarte des, pleca de acasa (isi lua bagajele, pt ca statea la mine) dupa cea mai mica discutie.. Eu cred ca nu asa se face o casa!! Am avut atata rabdare, l-am luat in toate felurile, l-am ajutat enorm, zic eu, cu bani, cu sprijin moral..ba chiar i-am dat parola de la mail si mi-am schimbat nr de telefon ca sa ii arat ca imi pasa de el. Am mers pana in panzele albe, ca sa il fac sa vada si sa ma aprecieze, dar din pacate, cu cat eram mai "buna", parca cu atat se inversuna mai tare.. M-am simtit jugnita de multe ori si totusi l-am iertat, pentru ca si eu gresisem fata de el.. Si mi-a spus de mai multe ori ca ma iubeste si ca nu vrea sa ma piarda, dar in momentele de nervi imi arunca vorbe care dovedeau contrariul. Mi-a mai spus ca daca sunt inteligenta si stiu cum sa il iau, il am pentru totdeauna. Eu pe el. Dar el pe mine..? Am citit undeva si e foarte adevarat... I-am spus-o si lui la inceputul relatiei. Ca atunci cand un barbat ii arata femeii ca e numarul 1 pt el, el nu se va mai intoarce acasa cu teama si ea il va incuraja sa faca ce ii face lui placere. Din frustrare se nasc alte frustrari.. Au fost momente cand am simtit ca sunt desconsiderata, ca nu primesc atentie (stiti despre ce vorbesc, cu siguranta) si totusi am mers mai departe, pt ca am invatat, poate si din familie, trebuie sa lupti si pana la urma va veni si rasplata. Am mai gresit si eu, insa am fost capabila sa recunosc si mereu am incercat sa repar..cumva.. Nu am simtit acelasi lucru din partea lui. O sa mai povestesc doar ce s-a intamplat acum cateva zile, ca sa imi spuneti parerea.. si va las, ca si-asa am scris destul. Marti noapte.. Era cald si eram obositi... Afara latra o haita de caini aproape in continuu. El s-a trezit pentru ca avea cosmaruri referitor la noul lui job si nu stia daca o sa reziste. L-am mangaiat si i-am spus sa mai astepte putin, sa vada cum vor evolua lucrurile si daca nu rezista, se poate intoarce la vechiul job, unde are usile deschise. Dupa putin timp, am inceput sa ma plang de cainii de afara, care nu ma lasau sa dorm si am spus ca vreau sa inchid geamul. Am spus de vreo 2 ori. La care el mi-a strigat "Inchide-l in pastele masii de geam!" M-a deranjat! Dar nu am spus nimic. A doua zi eram putin imbufnata, dar nu am spus nimic, de teama ca va degenera. M-a vazut suparata (nu si-a dat seama sau nu a vrut sa-si dea seama) si m-a intrebat ce am. Nu am vrut sa-i spun, initial, dar apoi i-am spus. Eram in tramvai. Singura replica pe care a gasit-o la nemultumirea mea a fost: "Scuteste-ma!" si a plecat de langa mine. Nu sunt eu experta in relatiile interumane, dar oare de ce mi se pare deplasat comportamentul..?El imi cere sa ii spun si apoi imi tranteste o replica care ma raneste si mai tare. Ar fi putut sa spuna ca este surexcitat cu serviciul, ca poate si eu sunt prea sensibila, dar el a ales sa escaladeze conflictul. Cand am coborat din tramvai m-am dus la el si l-am luat strans de mana. Eram foarte nervoasa deja. I-am spus sa nu isi bata joc de mine si i-am explicat. L-am fortat cumva sa ma asculte. El mi-a spus ca de-abia asteapta sa scape de mine si ca nu vrea sa ma mai vada niciodata. Nu e prima oara cand imi spune asta! Aveti idee cat doare, stiti voi ca asta nu se spune daca iubesti pe cineva?? Ma rog, comentariile sunt de prisos.. La auzul acestor cuvinte, m-am infuriat si i-am zis ca isi bate joc de mine si ca, daca nu eram la metrou, i-as fi dat o palma de s-ar fi dus...dracului..... Da, recunosc, i-am zis asta si nu sunt mandra, de fapt imi plange inima ca am ajuns sa spun asta. Eu sunt o persoana calma in esenta... Asa, dupa treaba asta si-a luat inca o data lucrurile, fara sa ma anunte, si a disparut.. Ce e de facut? Stiu unde am gresit si eu, dar mai are oare rost? Va multumesc.
draga mea,sper ca relizezi ca in relatia asta tu esti cea care lupta pentru supravietuirea ei...se pare ca tu iti doresti mai mult decat el ca aceasta relatie sa functioneze...iar comportamentul lui lasa de dorit...mai bine ai incheia relatia pana nu e prea tarziu,nu mai irosi timpul e prea pretios pentru a-l pierde in compania unor persoane care nu-l merita!Faptul ca tu iti recunosti greselile e un lucru importanta,insa el inca nu realizeaza cat a gresit in privinta ta,lasa-l si la un moment dat isi va da seama cat te-a facut sa suferi,insa asa cum se intampla mereu....va fi mult prea tarziu...sau niciodata! Multa bafta,si capul sus!
dydy88 Postat pe 29 August 2008 21:22
Multumesc, dyanaa, pt raspunsul tau si pt rabdarea de a-mi citi mailul :)

cris31 Postat pe 29 August 2008 23:27
Nu merita sa mai stai in preajma lui.Stiu si eu ce inseamna sa nu fii apreciata intr-o relatie. Cred ca esti singura care lupta pt ca aceasta relatie sa functioneze cat decat, dar gandeste-te, intr-o relatie e nevoie de 2 persoane ca sa fie prezente,el e doar fizic prezent, in rest se comporta ca si cum n-ar da doi bani pt ceea ce simti.
DeeaCatalina Postat pe 30 August 2008 20:21
Poate nu ar trebui sa despici firul in 10..ca sa ii gasesti o scuza lui...si acum ce daca a plecat?daca se reintoarce ai sa il reprimesti? poate ar trebui sa nu mai accepti asta...oricum el clar nu are sentimente pt tine..si cred ca se gandeste a da lasa ca indiferent ce ii spun ea trece cu vederea...trezeste-te draguta..ai o viata...putina mandrie si din partea ta sau preferi sa fii mereu rezerva lui?! toate facem aceeasi greseala la un moment dat...ca zici sa ii mai acorzi o sansa...dar...o relatie care nu a mers de la inceput si exista certuri indiferent cate sanse i-ai da nu o sa meagra..si daca nu vrea sa te mai vada f bine..fa-te si tu nevazuta si nu mai ceda la prima atentie din partea lui.. toate cele bune!
beem Postat pe 31 August 2008 11:24
si eu sunt o femeie ranita de fostul meu prieten capricorn sunt in aceasi situatie ca si tine si iti spun ca nu merita sa dai nici o atentie la un barbat care nu te respecta si isi permite sa te jigneasca trebuie sa nu iimai dai nici o atentie si sa nu il mai cauti si vezi cum va reactiona daca a tinut la tine s-ar putea sa te caute el
Postat pe 14 Septembrie 2008 19:02
din cate vad eu problema e ca are un caracter vulcanic, e irascibil...si astea combinate cu faptul ca e cam imatur SAU nu stie inca ce vrea exact cu tine sau de la viata,il fac sa reactioneze asa. Jobul sau stressul ar fi fost un posibil raspuns daca, dupa cum spuneai tu, cand i-ai spus ca te-a deranjat faza cu pastele masii de geam, ti-ar fi explicat ca e de fapt stresat&co. Dar asa...el face tot posibilul sa ii sara tzandara din prostii si copilarii. Pai eu si de 10 ori daca ii spun iubitului ca inchid geamul nu mi-ar raspunde asa...si asa ar face orice om normal. Lasa-l. nu mai lupta pt cineva care nu intinde nici un deget
baby_doll1 Postat pe 15 Septembrie 2008 00:09
eu zic sa il lasi o periosda.....si daca simte ceva pt tine te va cauta.dar nu7 te lasa calcata in picioare niciodata...te pup
dinilaua Postat pe 9 Octombrie 2008 12:49
salut, cris 31. recunosc, nu am avut rabdarea necesara sa citesc cuvant cu cuvant ceea ce ai scris, dar am inteles ceea ce era esential. crede-ma relatia e mai mult decat compromisa.ei facut primul pas sa-i arati ca iti pasa de el? ai dato-n bara . sa nu te superi, dar sunt mai mult decat convinsa ca te vede ca pe o victima . daca te ajuta cu ceva, pot sa te asigur ca asa sunt TOTI.daca poti sa traiesti in compromis o viata, continua.daca nu, rupe-o ca e mai sanatos. eu, sunt casatorita e 20 de ani si de afara, am un sot super, nemai,ultra.....etc. te asigur ca nu-i asa. am avut de suferit mai mult decat ar putea crede cineva. si asta, numai din cauza orgoliului meu excesiv si a ipocriziei. recunosc, nu am avut niciodata curajul sa marturisesc cuiva ce probleme am . de ce ? uite d'aia, ca nu voiam nici sa fiu compatimita, pt. ca ma cred o femee puternica si nu vioam nici sa se bucure lumea rea, de care avem parte cu totii mai mult decat ne-am dori. am ajuns in punctul in care, de mai bine de 3luni, nu am facut sex. ca de dragoste, nu mai poate fi vorba.si cu toate astea, ne respectam, ne prezentam la fel de bine in societate, ne onoram datoriile, construim o casa la tara, cu credit ipotecar,intretinem cei 2 copii, dintre care unul student........ nu am mai auzit ceva de genul :ce bine iti sta in culoarea asta sau iti vine bine costumul cutare, coafura, makiajul...etc. de..........muuuuuuuulta, prea multa vreme. nici macar noaptea, din gresala, sa puna o mana peste mine. nici vorba. uneori, il mai intreb: cu sexul? nimic, nimic?... la care el raspunde: pai daca nu ma soliciti, eu, sunt suspect de diabet, si am citit ca asta aduce ipotenta. pf, pe dracu' nu mai e dragoste, nici de-o parte, nici de alta, ca are o genaaaaaaaaa. sa fii iubita si voi toate care cititi. va pup. ........................................................................
camycont Postat pe 9 Octombrie 2008 17:46
daca-l iubesti incearca sa discuti cu el sa vezi ce mai simte pentru tine,nu renunta..este usor sa renunti dar greu sa uiti si o sa suferi mult.cred ca-iubesti si merita sa mai incerci,si eu fac la fel si sper ca intr-o zi va fi bine...acolo in sufletul lui sunt convinsa ca maiubeste si tu esti in aceeasi situatie ca mine.NU RENUNTA LA EL!
miti_miau Postat pe 9 Octombrie 2008 19:52
Ce s-a mai intamplat cu tine?Ce hotarare ai luat?Cum s-a terminat pana la urma?
cristina_palfi Postat pe 7 Noiembrie 2008 14:22
hai ma, se termina anu. zi ceva!
morticia_adams Postat pe 28 Decembrie 2008 23:37
Nuj de ce dar cred ca astepta momentul ca tu sa spui cv aparent deranjant pt el.........sa evadeze.Poate nu am dreptate,dar eu asa am tras concluzia. capul sus.UN SUT IN FUND.......UN PAS INAINTE.NU URA TOTI TRANDAFIRI DACA TE AI INTEPAT INTR UN SINGUR SPIN.
butterfly_sound_of_love Postat pe 22 Februarie 2009 18:25
buna! nu are ros, uita-l!nu merita nimic...va vaeni o vreme cand va regreta plecarea de langa tine.mergi mai departe,indiferent cat de greu iti este, vei merge seara acasa ,in baie te vei uita in oglinda si vei vb cu tine...iti vei spune ca maine este o alta zi si de ce nu o alta sansa in viata ta?daca vei reveni la el sau il vei implora vei avea o viata vai si amar, nu cred ca iti doresti asa ceva,nu? sa ai o seara placuta!
mayasimona Postat pe 22 Februarie 2009 19:27
poate nici n-ar trebui sa raspund la aceasta tema,avand in vedere k sunt mik!ink minora....iar experientza mea pe acest plan(sentimental) e fff putzina...problema este k nu cred k trebuie sa ai nevoie de prea multa maturitate k sa ajungi la o concluzie,in aceasta situatzie..o persoana care sustzine ca te iubeste(asha cum a facut-o el) nu ar trebui sa spuna cuvintele alea decat in situatzii extreme,iar asta nu era una dintre ele...poate ca te iubeste,dar esti multzumita?te simtzi impacata asa?esti dispusa sa acceptzi situatzia?relatzia asta iti face ai mult rau decat bine,ceea ce nu e normal!iar treaba cu bagajele,e urata shi umilitoare...excluzand faptul ca nu ar trebui sa o faca avand in vedere ca el "te iubeste"...ar avea mai multe scuze daca ti-ar fi spus toate cuvintele alea grele doar in perioada asta,de cand se confrunta cu mai multe probleme la locul de munca! shi sa zic asa stresul e mai mare...nu e logicl!ai nevoie de ceva mai bun,succes!
aleks_baby_blue Postat pe 22 Februarie 2009 23:53
Chestia cu iubirea singura nu este de ajuns, o impartasesc si eu.....Este o lupta cu morile de vant, o zbatere de a carei inutilitate, tu , cel inca indragostit, nu esti constient, nu ai ochi sa vezi cat de departe esti de adevarul adevarat..... Eu, o iubesc, sau mai bine zis, cred ca iubesc amintirea fetei ce tocmai s-a indepartat de mine, iubesc o imagine din trecut, si nu fata reala, ce si-a schimbat total idealurile si modul de viata. 6 ani am fost impreuna, iar in al 7-lea an, cel mai urat, a plecat din tzara, intr-o tzara....calda, unde si-a completat viata cu un alt barbat, localnic........ Asa ca eu ce iubesc acum de fapt ????? Noua fata , iertand-o, sau vechea fata, cea pura si cinstita in cei 6 ani alaturi de mine.........Chiar si chestia cu iertand-o, e relativa, doar eu imi doresc refacerea relatiei intrerupte brutal, ea cu siguranta va considera lucrul acesta umilinta suprema... Asa ca termin comentariul cu intrebarea Oare, iubirea singura, mai e de ajuns......????????
strasss3 Postat pe 2 Aprilie 2009 22:00
te inteleg perfect.... desi nu pot compara experienta ta de viata cu a mea(pt k eu am 18 ani),pot spune ca stiu perfect cum t simti..suntem impreuna de un an jumate,ne-am inceput viata sexuala impreuna si ne-am iubit enorm. e prima mea mare dragoste..ne-am facut planuri s plecam aman2 la facultate, s avem copii..dar ceva scartaie... de iubit m iubeste, cand constientizeaza ca ma face s m simt rau incearca sa fie dragut si imi sufla ... .dar are msi momente de "scuteste-ma" cand m vede suparata fara motiv(in opinia lui). il iubesc , dar vreau s simt fiorii de la inceput... in urma cu un an nu isi putea lua mainile de pe mine(desi niciodata nu a fst exepert,si nici eu, dar am invatat impreuna...), m facea s m simt dorita. acum mi s pare ca evita momentele de intimitate si da vina p lipsa de spatiu(avand in vedere ca locuim fiecare cu parintii). i-am zis ca am ajuns sa fim prieteni si nu iubiti.. nu as vrea ca la un an jumate de mare iubire( pentru ca aveam momente cand n uitam unul la altul si plangeam de fericire) sa n transformam in amici...inca mai cred ca va fi sotul meu si el imi spune asta in fiecare zi....
butterfly_18 Postat pe 3 Aprilie 2009 17:38
scuze..m-am luat cu povestea mea.. nu cred ca sunt in masura sa dau sfaturi, dar cred ca ar trebui s fii mai indiferenta cu el si daca s intoarce si il vrei inapoi s stabiliti niste reguli... nu e nimeni tap ispasitor si nimeni nu e obligat s suporte frustrarile altora... daca il vrei inapoi, fa-l sa vrea sa-si schimba macar comportamentul(pentru ca in esenta nu o s s schimbe niciodata). si fierbe-l putin..k nu-i strica... iar daca nu-l mai vrei...fa o cura d "dezintoxicatie" de el...chiar daca e greu..si go on... esti o tipa super, n-ai nevoie de el ca sa iti gasesti fericirea....
butterfly_18 Postat pe 3 Aprilie 2009 17:43
iubirea nu e deajuns.... hmmm am realizat si eu asta dupa o relatie de 5 ani pe care am incheiata-o decurand. Ne iubeam poate ne iubm inca dar suntem mult prea diferiti. Avem prioritati diferite. Intr-adevar iubirea nu e deajuns , uneori nici cand e reciproca. Ajungi sa il ranesti pe celalalt fara sa vrei , fara sa iti dai seama doar pt ca esti tu insuti. E trist si doare si nu iti dai seama cum se poate ca atunci cand iubesti pe cineva mai mult ca orice si el/ea la fel ... lucrurile nu merg cum trebuie
Deutza7 Postat pe 3 Aprilie 2009 22:42
Cred ca daca un barbat te vrea cu adevarat va face tot posibilul sa te aiba.Daca nu face asta inseamna(oricat de dureros e sa intelegi si sa accepti asta)ca nu te vrea,ca nu il interesezi,si ca nu te iubeste. Stiu cat e de greu sa accepti asta mai ales atunci cand il iubesti,si simti ca ti se taie picioarele cand te certi cu el,sau cand pleaca si nu mai stii nimic de el,si iti faci griji iar el nu are nici macar bunul simt sa spuna ca e ok,ca e intreg.E greu,insa trebuie sa iti impui si sa mergi ma departe. Incearca sa stai o zi ,2,3 cat ai nevoie,sa iei o pauza si sa te gandesti la toata relatia voastra,la cum a mers ea de la inceput si pana acum,la atitudinea ta fata de el si a lui fata de tine,la cat de fericita sau de nefericita esti si ai fost,si daca dupa acele zile ai sa ajungi la concluzia ca a fost prea mult tot ce ti-a facut,ca ai fost umilita,sau nefericita in tot acest timp atunci fa-ti curaj si zi stop pt totdeauna.Si daca vrei poti sa incerci si sa scrii toate lucrurile rele,toate momentele urate ,toate zilele in care te-a facut s aplangi,in care ai fost suparata...scrie-le intr-un carnet,sau pe niste foi si pastreaza-le,iar de fiecare data cand ti se face dor de el,uita-te si citeste din nou ce ai scris.Asta sigur te va ajuta sa treci peste mai repede.In general noi tindem sa uitam lucrurile rele si ni le amintim numai pe cele bune si dupa ce te-ai certat cu el te trezesti ca nu mai stiid e ce te-ai despartit de el,cand el saracul era un baiat atata de bun,si atunci iti faci un caietel dintr-asta si ....te mai uiti pe el cand te apuca doru'.Insa daca optezi pt varianta asta sa nu exagerezi cu uitatul in caiet ,sa te apuci sa il citeste de 20 de ori pe zi ,ca nici asta nu o sa iti faca bine. Gandeste-te ca e pacat sa pierzi timpul cu el si sa fii nefericita,cand ai putea sa iti cauti jumatatea,si sa fii fericita alaturi de ea(ma rog,el) :) Multa bafta si sper sa iei decizia corecta si cea mai potrivita pt tine!
angef87 Postat pe 4 Aprilie 2009 02:24
Prea multa tristete in topicul acesta! Pentru ce? Viata este de fapt un joc hazliu si incitant in acelasi timp, cu provocari interesante, cu surprize care te asteapta dupa fiecare colt... De ce sa fiu nemultumita de viata doar pentru ca persoana cu care am petrecut un timp impreuna nu mai doreste acest lucru? Foarte bine. Fiecare are o evolutie a sa, un drum al sau, care poate ca, la un moment dat se desparte de drumul meu. Daca iubesc aceasta persoana, nu o invinuesc, ii spun la re revedere cu recunostinta pentru momentele frumoase petrecute impreuna. Fara durere si suferinta: oricum tot la despartire se ajunge... Finalul unei etape este un semn ca viata mi-a pregatit ceva, o noua surpriza...
6262 Postat pe 4 Aprilie 2009 10:46
draga mea tu esti o luptatoare ai trecut prin atatea ,dar ce d-zeu ai sa te inchizi pt un om care nu t-e merita? Si eu trec prin aceeasi faza cu respingerea dar am un copil si nu as vrea sa renunt la atatia ani de dragul copilului sa mai creasca.DAR PAREREA MEA ESTE CA TIPUL S-A SATURAT SI ARE PE ALTCINEVA ODATA CE TE RESPINGE.TU FII TARE SI LUPTA.SI RASPUNDE-I CU ACEEASI MONEDA LASA-L SA FACA ELPASUL DACA SE INTOARCE DAR NU II MAI DA DOVADA CA ESTI BLANDA SI IL IERTI.POOP AI GRIJA DE TINE CA FIECARE MINUT DIN VIATA CONTEAZA SI SA STAI SA ASTEPTI MILA LUI NUUU -NEVER .POOP
simona_blonda Postat pe 9 Aprilie 2009 12:05
OFF DRAGA CAMY DE CE NOI FEMEILE N-E DEDICAM VIATA SI SUFLETUL SI EI SE FOLOSESC DE NOI? FELICITARI AI FOST O LUPTATOARE DAR NU T-E GANDESTI SI LA SUFLETELUL TAU? EU ZIC SA AI GRIJA SI DE TINE NU NUMAI SA FIE FAMILIEI BN PT CA COPII ORICUM PLEACA DAR TU RAMAI CU DEZAMAGIREA IN SUFLET ATUNCI CAND AI NEVOIE .PUUP SI TE FELICIT PT TARIA TA DE CARACTER.
simona_blonda Postat pe 9 Aprilie 2009 12:09
De la: strasss3, la data 2009-04-02 22:00:19Chestia cu iubirea singura nu este de ajuns, o impartasesc si eu.....Este o lupta cu morile de vant, o zbatere de a carei inutilitate, tu , cel inca indragostit, nu esti constient, nu ai ochi sa vezi cat de departe esti de adevarul adevarat..... Eu, o iubesc, sau mai bine zis, cred ca iubesc amintirea fetei ce tocmai s-a indepartat de mine, iubesc o imagine din trecut, si nu fata reala, ce si-a schimbat total idealurile si modul de viata. 6 ani am fost impreuna, iar in al 7-lea an, cel mai urat, a plecat din tzara, intr-o tzara....calda, unde si-a completat viata cu un alt barbat, localnic........ Asa ca eu ce iubesc acum de fapt ????? Noua fata , iertand-o, sau vechea fata, cea pura si cinstita in cei 6 ani alaturi de mine.........Chiar si chestia cu iertand-o, e relativa, doar eu imi doresc refacerea relatiei intrerupte brutal, ea cu siguranta va considera lucrul acesta umilinta suprema... Asa ca termin comentariul cu intrebarea Oare, iubirea singura, mai e de ajuns......???????? Nu stiu daca intrebarea ta era retorica sau nu dar m-am gandit ca as putea totusi sa-ti raspund.... nu iubirea nu este de ajuns... trebuie sa fie baza dar nu este suficienta!Solutii pt tema topicului nu am dar cred eu, doi oameni intr-o relatie are nevoie de multe ....de la iubire pana la gelozie.
jemima_uk Postat pe 9 Aprilie 2009 13:37
De la: strasss3, la data 2009-04-02 22:00:19Chestia cu iubirea singura nu este de ajuns, o impartasesc si eu.....Este o lupta cu morile de vant, o zbatere de a carei inutilitate, tu , cel inca indragostit, nu esti constient, nu ai ochi sa vezi cat de departe esti de adevarul adevarat..... Eu, o iubesc, sau mai bine zis, cred ca iubesc amintirea fetei ce tocmai s-a indepartat de mine, iubesc o imagine din trecut, si nu fata reala, ce si-a schimbat total idealurile si modul de viata. 6 ani am fost impreuna, iar in al 7-lea an, cel mai urat, a plecat din tzara, intr-o tzara....calda, unde si-a completat viata cu un alt barbat, localnic........ Asa ca eu ce iubesc acum de fapt ????? Noua fata , iertand-o, sau vechea fata, cea pura si cinstita in cei 6 ani alaturi de mine.........Chiar si chestia cu iertand-o, e relativa, doar eu imi doresc refacerea relatiei intrerupte brutal, ea cu siguranta va considera lucrul acesta umilinta suprema... Asa ca termin comentariul cu intrebarea Oare, iubirea singura, mai e de ajuns......???????? si eu sunt de acord cu partea "nu esti constient" ...
morticia_adams Postat pe 18 Mai 2009 01:41
NU NU MAI ARE ROST ! esti norocoasa ca si-a facut bagajele singur si nu atrebuit sa-l scoti din casa cu politia. Cauta pe cineva care sa merite eforturile tale. SAu mai stii poate nu va mai treb.sa depui atata efort sa mentii relatia si-ti vei gasi perechea,jumatatea , pt.ca ceea ce uitam cu totii- FIECARE OM ARE O JUMATATE A LUI .
nocturnalia Postat pe 3 Iunie 2009 11:07

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Un sfat va rog	11	De la: marin88 7 Ianuarie 2011 00:27
M-am saturat...nush ce sa ma my fac!!!	3	De la: luyyzz 3 Iulie 2009 18:27
Zice ca ma iubeste ,dar imi arata altceva	15	De la: corinaxg 13 Octombrie 2010 14:38

nu stiu ce vrea de la mine...	122	De la: lusha_ubitik 27 Iulie 2011 22:00
Heelp:(	2	De la: Valy90 23 Aprilie 2011 20:56