Setari Cookie-uri

Dezamagirea idolatrizarii...

Relatie GEMENI-SCORPION???

Va place sa fiti abordate ? si..cum reactionati ?

syllvy Postat pe 25 Mai 2009 17:48
De la: ocgiogi, la data 2009-02-28 18:04:07 De la: amme22, la data 2008-10-18 22:20:23nu numai tatal tau si-a pierdut coroana ci si al meu; probabil sunt mai multi in situatia asta. Vine un timp in viata lor cand, pierzand tineretea, incearca sa se autoconvinga ca o mai au, ca mai pot cuceri, ca mai pot inca face sex, etc. Acum depinde cat de bine e insurubat capul lor pe umeri; unii isi revin, altii niciodata. Cei care au bunul simt de a se da pe brazda cu siguranta vor fi iertati de familia lor si e bine ca se intampla asa. Ceilalti, care se incapataneaza sa alerge dupa iluzii si dupa o fericire (simtita odata, in tinerete) care nu mai poate exista, dupa un timp ce nu mai poate fi intors, vor fi sponsori vesnici si bataia de joc al fetitelor dupa care isi rup gatul. Si e bine ca e asa. De ce si-a pierdut "coroana" ? Eu sunt aproape sigura ca tatal meu a avut la un moment dat pe cineva - vreo doi ani - dar acasa nu s-a schimbat absolut nimic...nu pentru noi copii, iar mama nu a aratat niciodata nimic schimbat...nu fata de noi; cred ca l-a inteles pentru ca ea a fost foarte mult bolnava...poate chiar si inchipuit...dar e treaba ei...daca si-a permis...a avut doua operatii la coloana, cezariene, fibron asa ca a fost cam mult "interzis" la ea...e viata lor si au dreptul sa si-o traiasca....important e ca noi nu am simtit nici un fel de schimbare....cred ca am avut/am niste parinti intelepti. Da draga mea...atunci daca e atat de normal, sunt sigura ca te-ai bucura daca sotul tau te va insela cu drag,va face excursii interesante cu diverse "amante", iar tu vei munci ca o sotie si mama iubitoare. Hai sa acceptam cu zambetul pe buze! Imi cer iertare, dar nu sunt nici IIsus in saptamana patimilor, nici Iuda sa ma vand pe 50 de arginti
Uh la la ! Barbatii inainte de a fi tatii nostri, inainte chiar de a fi barbati sunt oameni ....wai la ce concluzie revelatoare am ajuns ! Pana aici e cool totul ..eh ...cum si ei sunt oameni ...au curiozitati, au frustrari, au nevoi, au temeri, angoase, care se augumenteaza odata cu trecerea anilor ...am fi nedrepti sa aruncam cu piete in ei ...sau in cele cu care ei ''socializeaza'' sau sa-i judecam si sa i invinovatim ..remember .. o vorba care spune ''never say never'' ..nu stiti cum va poarta viata, cum va veni cineva si ''va va lua mintile''. Barbatii ca si femeile incearca, experimeteaza, avem doar o viata, daca am avea mai multe probabil am fi mai cumpatati si nu ne am mai dori asa de multe deodata ! Asadar, fiecare isi face viata cum vrea ...parintii sunt parinti iar copii sunt copii ...e bine sa nu se amestece lucrurile sau unii in treaba altora ...cand discutam de persoane mature, adulte si in deplinatatea facultatilor mentale ! Referitor la initiatoarea topicului ..nu incerca sa schimbi ceva ce nu a fost schimbat de cand lumea ...ar fi o risipa prea mare de energie pe care ai putea-o canaliza in alte directii ..iar resentimentele le-ai putea redirectiona pozitiv catre tatal facandu-l sa se simta bine si iubit inconjurat de familie -asta daca mai locuiesti cu parintii ) ... Bafta zic si sanatate !
___LL___ Postat pe 25 Mai 2009 18:09
Dar este cu mult mai bine sa faci in felul urmator, asa cum am facut eu datorita invataturii mamei mele: IA-I PE OAMENI, inclusiv pe BARBATI, ASA CUM SUNT EI - SI CU BUNE SI CU RELE - SI DE ABIA DUPA CE INCEPI SA-I CUNOSTI VEI VEDEA DACA ESTE CAZUL SA-I SUI PE UN PIEDESTAL ORI BA. Orisicum aceste lucruri NU trebuie sa-ti stirbeasca IUBIREA pentru oameni si INCREDEREA in acestia. Altfel, persoanan cu handicap vei fi chiar TU De ce sa-ti amarasti sufletul cu imaginea unui parinte care NU TE IUBESTE ? Sau ce vrei sa spui de fapt? Ca nu o iubeste pe mama ta? Ei? Si ce ai sa faci TU? Pe tine te va iubi orisicum, TOATA VIATA LUI. Esti COPILUL LUI, CARNE DIN CARNEA LUI. Nimic nu trebuie sa intervina intre voi, orice ar fi!!! Fii alaturi de ambii tai parinti, iubeste-i in continuare LA FEL DE MULT CUM AI MAI FACUT-O SI PANA ACUMA. Nu este usor! Stiu foarte bine acest sentiment! Nu am trait nici macar o singura zi in aceeasi camera/casa cu tatal meu. Si totusi mi s-a explicat de copil ca trebuie sa inteleg acest lucru, sa-l accept, si sa STIU ca tatal meu ma iubeste. Acuma suntem BUNI PRIETENI! Altfel, oare cum ar fi fost viata mea, nici NU VREAU sa-mi inchipui. CUM AR FI FOST SA CRESC CU SENTIMENTUL DE URA IN SUFLET ?????? Viata este CEEA CE FACEM NOI DIN EA. Noi ne oferim ACEASTA SANSA: sa IUBIM sau sa URAM!?! Oare cine a trait in ''fairy tales'' EU, sau TU care ti-ai IDOLATRIZAT tatal? Accepta pe oricine ASA CUM ESTE, si vezi mai departe cum mergati ... cu acesta INTELEGERE, si IUBIRE pura, pentru nici un fel de interes, de nevoi, ci doar de acceptiune - ASTA SUNT EU, TU, s.a.m.d. Sa fim recunoscatori pentru ca SUNTEM, pentru ca ni s-a dat aceasta sansa, a experientei acestei vieti ...

Simply_i Postat pe 3 Iunie 2009 11:32

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Efecte secundare imediate si pe termen lung a steroizilor	12	De la: Lallz 25 August 2009 16:16
Iubirea prin ochii adolescentului!	4	De la: desi_desiree 12 Iulie 2010 01:37
femeile au devenit bunuri de consum???	50	De la: _dulcik_ 15 Martie 2009 10:58

probleme in casnicie	37	De la: keep_shining 6 Mai 2011 14:04
ce faci daca este metrosexual???	54	De la: mkdisk 20 Mai 2009 12:54