Setari Cookie-uri

Amintiri din copilarie

relatii

IUBIREA ESTE MINUNATA, CU SAU FARA CUVINTE!!*****&&

dya1986 Postat pe 11 Aprilie 2009 23:00
Aveam 5 ani. Era vara. In camera mea lenjeria era data jos din pat, fereastra era deschisa si se auzeau copiii pe-afara jucandu-se. Eu eram deasupra lui. El imi arata ce sa fac. Cum sa sarut, unde sa ling... Ma intreba daca imi place si ce imi facea mie. Dupa un an, parintii au zis ca e mai bine sa plec o luna in vacanta la matusa mea. El era fiul ei. A pus o caseta. Ne-am uitat impreuna la film. Trebuia sa mai invat. Apoi mi-am dat testul. Cred ca un vecin ne-a vazut. 12 ani mai tarziu am povestit mamei mele ce-am patit. Initial m-a crezut...cam 2 saptamani. Desi l-a confruntat si i-a recunoscut, a uitat repede. De 10 luni nu ne mai vorbim. In august i-am povestit si tatalui meu. El inca ma crede. Ar vrea sa-l omoare. Nu stiu cum sa scap de amintirile astea...Nu am mers la psiholog. E prea frustrant.
Nu astept sfaturi. Vreau sa stiu cum au trecut alte persoana de asta.
dya1986 Postat pe 11 Aprilie 2009 23:11
CE AI FACUT LA 5 ANI?

just_heaven Postat pe 14 Aprilie 2009 10:41
De la: dya1986, la data 2009-04-11 23:00:45Aveam 5 ani. Era vara. In camera mea lenjeria era data jos din pat, fereastra era deschisa si se auzeau copiii pe-afara jucandu-se. Eu eram deasupra lui. El imi arata ce sa fac. Cum sa sarut, unde sa ling... Ma intreba daca imi place si ce imi facea mie. Dupa un an, parintii au zis ca e mai bine sa plec o luna in vacanta la matusa mea. El era fiul ei. A pus o caseta. Ne-am uitat impreuna la film. Trebuia sa mai invat. Apoi mi-am dat testul. Cred ca un vecin ne-a vazut. 12 ani mai tarziu am povestit mamei mele ce-am patit. Initial m-a crezut...cam 2 saptamani. Desi l-a confruntat si i-a recunoscut, a uitat repede. De 10 luni nu ne mai vorbim. In august i-am povestit si tatalui meu. El inca ma crede. Ar vrea sa-l omoare. Nu stiu cum sa scap de amintirile astea...Nu am mers la psiholog. E prea frustrant. cam precoce nu crezi? nu stiu de ce dar nu prea-mi vine sa cred ...
missalexandra Postat pe 14 Aprilie 2009 10:45
De la: dya1986, la data 2009-04-11 23:00:45Aveam 5 ani. Era vara. In camera mea lenjeria era data jos din pat, fereastra era deschisa si se auzeau copiii pe-afara jucandu-se. Eu eram deasupra lui. El imi arata ce sa fac. Cum sa sarut, unde sa ling... Ma intreba daca imi place si ce imi facea mie. Dupa un an, parintii au zis ca e mai bine sa plec o luna in vacanta la matusa mea. El era fiul ei. A pus o caseta. Ne-am uitat impreuna la film. Trebuia sa mai invat. Apoi mi-am dat testul. Cred ca un vecin ne-a vazut. 12 ani mai tarziu am povestit mamei mele ce-am patit. Initial m-a crezut...cam 2 saptamani. Desi l-a confruntat si i-a recunoscut, a uitat repede. De 10 luni nu ne mai vorbim. In august i-am povestit si tatalui meu. El inca ma crede. Ar vrea sa-l omoare. Nu stiu cum sa scap de amintirile astea...Nu am mers la psiholog. E prea frustrant. ai batut recoardele.... bravooo fata...asa de mik sa te inveti cu greutatile vietii
cristi_nne Postat pe 14 Aprilie 2009 10:50
De la: dya1986, la data 2009-04-11 23:00:45Aveam 5 ani. Era vara. In camera mea lenjeria era data jos din pat, fereastra era deschisa si se auzeau copiii pe-afara jucandu-se. Eu eram deasupra lui. El imi arata ce sa fac. Cum sa sarut, unde sa ling... Ma intreba daca imi place si ce imi facea mie. Dupa un an, parintii au zis ca e mai bine sa plec o luna in vacanta la matusa mea. El era fiul ei. A pus o caseta. Ne-am uitat impreuna la film. Trebuia sa mai invat. Apoi mi-am dat testul. Cred ca un vecin ne-a vazut. 12 ani mai tarziu am povestit mamei mele ce-am patit. Initial m-a crezut...cam 2 saptamani. Desi l-a confruntat si i-a recunoscut, a uitat repede. De 10 luni nu ne mai vorbim. In august i-am povestit si tatalui meu. El inca ma crede. Ar vrea sa-l omoare. Nu stiu cum sa scap de amintirile astea...Nu am mers la psiholog. E prea frustrant. frustrant o sa fie in continuare. shi asta pt k ai tinut in tn atatia ani de zile. shi pt k nu ai fost la un psiholog. viatza ta intreaga va fi sub amprenta celor petrecute in copilarie. o copilarie furata... compatimesc copilitza care a trecut prin asha ceva...d ar condamn adolescenta care nu a facut nimik pt ea ani mai tz.... stiu k nu vrei sfaturi, dar io tot iti recomand o terapie... o psiho-terapie.... va fi din in ce in ce mai frustrant.... mai frustrant de cat e prezent, deshi nu crezi k e posibil....
uitarea_aducerii_aminte Postat pe 14 Aprilie 2009 10:59
hey neata, si eu imi aduc aminte cam tot de pe la 3 ani incoace ptiu ce dor imi e de copilarie
priest Postat pe 14 Aprilie 2009 11:02
De la: missalexandra, la data 2009-04-14 10:45:59 De la: dya1986, la data 2009-04-11 23:00:45Aveam 5 ani. Era vara. In camera mea lenjeria era data jos din pat, fereastra era deschisa si se auzeau copiii pe-afara jucandu-se. Eu eram deasupra lui. El imi arata ce sa fac. Cum sa sarut, unde sa ling... Ma intreba daca imi place si ce imi facea mie. Dupa un an, parintii au zis ca e mai bine sa plec o luna in vacanta la matusa mea. El era fiul ei. A pus o caseta. Ne-am uitat impreuna la film. Trebuia sa mai invat. Apoi mi-am dat testul. Cred ca un vecin ne-a vazut. 12 ani mai tarziu am povestit mamei mele ce-am patit. Initial m-a crezut...cam 2 saptamani. Desi l-a confruntat si i-a recunoscut, a uitat repede. De 10 luni nu ne mai vorbim. In august i-am povestit si tatalui meu. El inca ma crede. Ar vrea sa-l omoare. Nu stiu cum sa scap de amintirile astea...Nu am mers la psiholog. E prea frustrant. cam precoce nu crezi? nu stiu de ce dar nu prea-mi vine sa cred ... eu cred. pentru ca sunt multi dezaxati pe lumea asta. s.a intamplat si copiilor mai mici. si pentru dya: nu cred ca o sa scapi vreodata de amintirile astea. nici cu psihoterapie cum s.a vorbit mai sus. cred ca trebuie sa faci in asa fel incat sa nu te mai gandesti. nu stiu ce sa zic...
l_diana_c Postat pe 15 Aprilie 2009 11:40
De la: l_diana_c, la data 2009-04-15 11:40:15 De la: missalexandra, la data 2009-04-14 10:45:59 De la: dya1986, la data 2009-04-11 23:00:45Aveam 5 ani. Era vara. In camera mea lenjeria era data jos din pat, fereastra era deschisa si se auzeau copiii pe-afara jucandu-se. Eu eram deasupra lui. El imi arata ce sa fac. Cum sa sarut, unde sa ling... Ma intreba daca imi place si ce imi facea mie. Dupa un an, parintii au zis ca e mai bine sa plec o luna in vacanta la matusa mea. El era fiul ei. A pus o caseta. Ne-am uitat impreuna la film. Trebuia sa mai invat. Apoi mi-am dat testul. Cred ca un vecin ne-a vazut. 12 ani mai tarziu am povestit mamei mele ce-am patit. Initial m-a crezut...cam 2 saptamani. Desi l-a confruntat si i-a recunoscut, a uitat repede. De 10 luni nu ne mai vorbim. In august i-am povestit si tatalui meu. El inca ma crede. Ar vrea sa-l omoare. Nu stiu cum sa scap de amintirile astea...Nu am mers la psiholog. E prea frustrant. cam precoce nu crezi? nu stiu de ce dar nu prea-mi vine sa cred ... eu cred. pentru ca sunt multi dezaxati pe lumea asta. s.a intamplat si copiilor mai mici. si pentru dya: nu cred ca o sa scapi vreodata de amintirile astea. nici cu psihoterapie cum s.a vorbit mai sus. cred ca trebuie sa faci in asa fel incat sa nu te mai gandesti. nu stiu ce sa zic... de acord...de amintirile astea nu ai cum sa scapi...totusi o varsta mult prea frageda...dar la cate se intampla nu te mai mira nimic
_dulcik_ Postat pe 25 Aprilie 2009 12:08

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
oare e o relatie.......?	6	De la: darksukkubus69 29 Noiembrie 2009 21:46
sfaturi	15	De la: andreeav_2010 21 August 2013 10:44
CAUT PRIETENE CU CARE SA IES .	38	De la: sirghea 28 Septembrie 2010 20:43

Ce e de facut cand iubitul devina violent?	72	De la: magdu90 27 Mai 2014 03:28
FENG SHUI...poate sa faca si rau?	49	De la: Yesabel 2 Iunie 2015 17:00