voi ce-ati face?

Ce fel de om sa fie..acest ...barbat?

de ce iubim?te intrebi?raspunsul

lilioara Postat pe 13 Iulie 2009 17:41
Daca aveti rabdare sa cititi puteti da si cu pietre. Sunt casatorita de 5 ani si am un copil minunat, venit neasteptat intr-o relatie care nu era chiar grozava, dar in regula, evident a urmat casatoria in graba. Sotul meu m-a ajutat enorm si a fost alaturi si de mine si de ea, probleme au fost, dar le-am rezolvat amandoi cu calm. De cateva luni insa a devenit irascibil si violent, atat in limbaj cat si fizic, dar am aplanat situatia in asa fel incat sa nu degenereze, cu alte cuvinte l-am calmat la timp si pot sa spun ca m-a lovit o singura data de fapt. Ultima oara cand a incercat am luat copilul si am reusit sa plec de acasa. M-am intors si i-am explicat destul de clar ca violenta fizica nu i-o accept sub nici o forma, de aceea n-au mai fost episoade de acest fel, dar violenta psihica si verbala, de fiecare data cand e cu chef, nu foarte des, dar in wee-end-ri se tot intampla. Nu am unde sa plec, parintii imi sunt departe, in alta tara si nu stiu nimic din toate acestea. Situatia lor materiala e in plina criza. Deci n-am plecat pt ca nu am unde, dar am hotarat tacit sa divortez cat mai curand, de aceea am devenit foarte calma si am evitat toate conflictele suportand cu stoicism toate iesirile lui. Intre timp a aparul EL, de fapt era aici cand aveam nevoie de orice, suntem colegi de birou, mereu ne-am inteles foarte bine si era o relatie de colegialitate si prietenie, pana intr-o zi cand mi-a spus ca trebuie sa se desprinda de mine macar o perioada, ca el m-a placut din prima clipa de cand m-a vazut si sentimentele nu s-au schimbat si � ma rog � EL e insurat, nu are copii, dar casnicia lui scartie din toate incheieturile. A devenit un refugiu: nu ma mai iubeste sotul, nu-I nimic ma iubeste EL; nu ma respecta, o face El; nu ma mai place, nu-I nimic � si tot asa. Pur si simplu m-am indragostit. Ne-am despartit deja de sute de ori, stiind amandoi ca nu e bine ce facem, de fapt nu prea facem (n-am facut dragoste niciodata, dar suntem un cuplu in toate orele in care suntem la serviciu). Stiu ca ma iubeste, s-a tranformat uimitor de cand suntem impreuna, e mai vesel, mai muncitor, se vede prin toti porii fiintei lui ca e fericit si la mine se vede, ne-am schimbat amandoi in fiinte mai bune, mai atente cu noi insine, mai eficiente si la servici pentru a avea cat mai mult timp pentru noi muncim mai repede si mai bine pot spune. Suntem indragostiti. Imi cunoaste si copilul care l-a placut din prima clipa, pot sa spun ca a venit la serviciu copilul meu de cateva ori, dar ma intreaba mereu de EL, comunica perfect. Visam mereu sa fim noi trei departe de toti si de toate, dar totul s-a rezumat la vise. A venit si concediul lui si realizez cat sunt de singura de fapt, ca relatia lui care merge prost nu se va incheia totusi din motive, stiti si voi financiare (casa ei, rate impreuna,etc. ), familiale (�ai mei o iubesc foarte mult� etc.), �e dependenta de mine� etc. Sotul meu intre timp pare sa realizeze ca atitudinea lui duce spre un divort si se pare ca nu-si doreste asta, incepe sa se schimbe, dar trebuie sa recunosc ca nu-l mai iubesc, ca il iubesc pe El, dar copilul meu il iubeste foarte mult si cine stie, poate totusi se schimba, revine cel de la inceput. Oricum mi-e destul de clar ca nu am dreptul sa destram o casnicie chiar daca merge prost si nu as vrea sa iau copilul meu de langa tatal lui, daca atitudinea lui fata de familie e una corespunzatoare. Deci trebuie sa ma desprind de relatia asta, dar cum? Nu pot pleca din serviciul in care sunt momentan, atunci cum pot sa ignor tristetea lui si a mea si sa trec peste asta? (Am incercat v-am spus de mai multe ori sa ne desprindem unul de celalat, dar dupa cateva ore, 2 zile cel mult reveneam mereu asupra deciziei) . Voi ce spuneti, cum ar trebui sa procedez?
Eu zic sa nu renunti la EL, mai ales daca zici ca nu-ti mai iubesti sotul.Si eu sunt intr-o situatie asemanatoare doar ca"EL" al meu nu mi-a marturisit nimic inca, vorbim pe mess, ne cunoastem de mult, am avut o relatie cand eram tineri, il iubeam cu disperare si din gelozie ca l-am vazut ca a stat cu alta de vorba l-am inselat si i-am si spus-o.In fine....acum ,cand eram mai nefericita,sunt casatorita si am si eu un dcopil asa s-a intamplat...a aparut din nou in viata mea, el este solo.As da orice sa pot fi cu el, dar din pacate amandoi suntem foarte mandri,nici unul nu ar recunoaste ce sentimente are pentru celalalt,am avut o tentativa de discutie care s-a incheiat prost, asa ca pana una alta....sunt in suspans.Asa ca nu face gresala sa renunti, mai ales daca sti ca si el te iubeste., o sa regreti toata viata, o sa te intrebi daca nu puteai sa fii fericita.E greu sa stai langa un barbat pentru care nu mai ai nici un fel de sentimente,s-a te culci cu el din obligatie si de fapt sa te gandesti ca faci dragoste cu celalalt,asa se intampla,nu???si oricat ti-ar fi de greu acasa macar sti ca mergi la lucru unde este"EL" si acolo esti fericita,iti poti incarca bateriile si sa mergi mai departe.Asta este sfatul meu.Eu numai prin faptul ca intru pe mess si-l vad online ,chiar daca nu vorbim sunt bucuroasa ,parca il stiu ca e langa mine.A fost o perioada cand cred ca s-a suparat pe ceva si 2 saptamani nu a intrat pe mess, am fost disperata.Asa ca gandeste-te tu care il ai acolo langa tine cum te-ai simti sa nu-l mai vezi,sa nu-l mai auzi vorbind....o sa fie greu,crede-ma
kudika047649 Postat pe 13 Iulie 2009 18:38
Din pacate ar fi imposibil sa nu-l vad si chiar sa nu-i mai vorbesc, doar ca am vorbi cam asa

lilioara Postat pe 14 Iulie 2009 08:16
Lilioara draga, stai tare prost. Se spune ca nu e crestineste sa indemni la divort, ca trebuie sa-ti duci crucea, dar ....ia aminte ... o palma atrage alta si alta si alta . O jicnire aduce alta si mai mare si mai multe. O femeie nu trebuie sa se lase nici un pic si sub nici o forma jicnita , nicidecum batuta. UN barbat nu are nici un drept sa loveasca o femeie. NICIUNUL, chiar daca femeia greseste. Nu te indemn la divort, dar sa nu mai accepti absolut nimic, iar daca nu se poate.... e decizia ta . Copilului ii e bine acolo unde are liniste si armonie, chiar daca nu e lg tatal sau . I-ar fi bine lg un tata alcolic care-i loveste si jicneste mama si-i produce suferinta?? Nu cred . Fa curatenie si ordine in viata ta, ia decizia cea mai inteleapta. Nu amesteca lucrurile. Decizia pe care o vei lua sa nu fie influentata si de existenta lui. Cat despre EL....Nu trebuie sa iei azi o decizie . Lasa timpul sa hotarasca . Traieste astazi asa cum simti, nu gandi la ziua de maine. Dar traieste curat, crestineste. Destinul ne este predestinat. Scenariul e deja scris . Noi ne traim doar rolul
pena Postat pe 19 Iulie 2009 09:26
Din pacate a avut loc iar un episod cu alcool si violenta in limbaj si mai rau a fost ca era si foarte multa lume de fata. M-am hotarat sa divortez, din pacate pot spune iar. Daca nici de data asta nu divortez, atunci imi merit soarta. Cat despre EL ultima oara cand ne-am auzit i-am spus ca nu poate fi nimic intre noi ( a fost simplu, a fost la telefon si el era inca in concediu). Oricum credeti-ma ca vreau doar sa fiu singura si linistita.
lilioara Postat pe 19 Iulie 2009 19:07
Si cand el nu va mai avea concediu? Si-l vei revedea iar la servici? Nu vreau sa te influentez in nici un fel...dar gandeste-te putin...ce ai alege intre un sot alcoolist si un barbat care te face cu adevarat fericita si pe care il iubesti? Cat despre copil...sunt mii si mii de cazuri in care copilul sta la mama in timpul saptamanii si in week-end la tata( dak nu va mai bea...astfel nici sa nu te gandesti sa-ti asumi riscul sa-l lasi in week-end la tatal lui)... Sfatul meu: fa in asa fel incat sa fi TU fericita...si astfel...daca tu esti fericita...automat si copilul tau este... Ai grija de tine !
Cristina___ Postat pe 19 Iulie 2009 21:09
ia lucrurile pas cu pas, iar primul pas este divortul tau, chiar daca o sa te razgandesti si nu vei divorta acum, odata si-odata tot o sa divortezi ca o sa ti se umple paharul, si nu e bine sa amani ceva inevitabil. cat despre EL, chiar nu stiu ce sa te sfatuiesc, asta doar voi decideti in functie de sentimentele voastre. ai grija de tine si de copilasul tau
diana3289 Postat pe 20 Iulie 2009 02:29
Buna seara, Nu sunt in masura sa iti dau sfaturi... dar situatia mi se pare trista si aproape fara iesire...decat daca te desparti, daca divortezi... si tu, si copilul, va veti linisti daca vei pleca de langa omul care te loveste... Celalalt, EL, trebuie privit ca un prieten... ca ajutorul caruia poti iesi mai bine din situatia asta, care te poate sustine moral. Noroc si sa iti fie bine!
anda1979 Postat pe 29 Iulie 2009 20:19
Acum doua saptamani am hotarat ca intr-adevar viata mea trebuie sa se schimbe si i-am spus sotului meu ca vreau sa divortez, ca o sa iau doar ce mi se cuvine si copilul si sa ma lase in pace, sa-si construiasca viata asa cum si-o doreste, sigur asta se petrecuse dupa ce ma suparase ingrozitor, depasind inca o data limita acceptabila a alcoolului. Ma asteptam la reprosuri si amenintari, dar realizase si el ca a gresit. A spus ca nu asta isi doreste de la viata si ca vrea sa se schimbe si daca nu va putea singur va cere si ajutor specializat, doar ca are nevoie de mine. Pentru ca suntem impreuna de aproape 8 ani si doar in ultima jumatate de an au fost probleme cu adevarat serioase m-am gandit sa mai dau o sansa casniciei mele, poate ca nu-l mai iubesc, dar tin foarte mult la el si stiu ca asa e corect. Ca sa dau o sansa reala casniciei mele trebuia desigur sa dispara EL, asa ca ne-am despartit cu ochii in lacrimi, dar cred ca asa e mai bine. E greu, sper ca viata sa-mi demonstreze ca am procedat corect pentru ca am renuntat la dragoste. Ma doare ingrozitor de tare sufletul, dar simt totusi ca asa trebuie sa fie.
lilioara Postat pe 30 Iulie 2009 17:44
De la: Cristina___, la data 2009-07-19 21:09:26Si cand el nu va mai avea concediu? Si-l vei revedea iar la servici? Nu vreau sa te influentez in nici un fel...dar gandeste-te putin...ce ai alege intre un sot alcoolist si un barbat care te face cu adevarat fericita si pe care il iubesti? Cat despre copil...sunt mii si mii de cazuri in care copilul sta la mama in timpul saptamanii si in week-end la tata( dak nu va mai bea...astfel nici sa nu te gandesti sa-ti asumi riscul sa-l lasi in week-end la tatal lui)... Sfatul meu: fa in asa fel incat sa fi TU fericita...si astfel...daca tu esti fericita...automat si copilul tau este... Ai grija de tine ! S-a intors din concediu si desi ne costa foarte mult patram distanta, a spus ca ma iubeste foarte mult si daca eu consider ca asa e mai bine se va retrage, cred ca va si pleca in alt departament. Nu vreau sa-l apar pe sotul meu, dar nu e alcoolic, nu bea niciodata in timpul saptamanii si niciodata nu ne-a neglijat ca sa plece la baut, dar iesirile sau petrecerile erau intr-adevar momente de profitat si de "neiertat". Oricum plec in concediu si pentru ca anul acesta nu am reusit sa ne sincronizam concediile (va dati seama ca acum cateva luni nici nu m-am straduit prea tare ), voi fi doar cu copilul la familia mea la mare. Putina detasare de toate nu-mi strica, nu?
lilioara Postat pe 30 Iulie 2009 17:58
Eu una consider k nu te merita.... Iar acel EL ...dupa cum zici...e mult mult mult prea intelegator... Asta e parerea mea
Cristina___ Postat pe 16 August 2009 17:07

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
just a game...sau...	6	De la: fluturel 25 Iunie 2009 05:41
Oare il voi avea vreodata numai pentru mine?	50	De la: kudika362414 19 Martie 2011 12:30
oare ma mai iubeste?	11	De la: kudika_34815 11 Mai 2013 21:45

mam indragostit de priietenul sotului meu	5	De la: ioana-3 7 Februarie 2016 05:07
Oare ce sa mai cred?!	16	De la: kudika139165 7 Martie 2010 17:20