Setari Cookie-uri
  1. Forum
  2. Relatii
  3. Despartiri
  4. cum ne facem copii sa inteleaga ca uneori parintii nu mai pot locuii impreuna?

cum ne facem copii sa inteleaga ca uneori parintii nu mai pot locuii impreuna?

Cum sa il recuceresc ?

el iubeste, ea isi bate joc
Uneori sau intotdeauna trebuie sa tinem cont de copii atunci cand luam hotarirea de a ne despartii de partener.Am o prietena care a plecat impreuna cu cele doua fetitept ca a aflat ca sotul are o amanta ceea ce stiam toti de mult si a recunoscut si respectiva ,dar din cauza fetelor care nu au acceptat sub nici o forma sa stea fara tata ,cea mare care este in clasa cu fata mea si au doar 11 ani a facut chiar o depresie pe sistem nervos si merge cu ea la psiholog a trebuit sa se intoarca si sa traiasca si la ora actuala in aceste conditii.Si fiica mea are acelasi comportament pe care l-am vazut la multi dintre copii de varsta ei Imi spune mereu mami tu nu o sa te desparti de tatii,iar cand vine sotul seara de la serviciu ai spune tatii tu o iubesti pe mamii?Daca vreodata din diverse motive ne certam ea ne spune intotdeauna tatii cereti iertare apoi se intoarce spre mine si-mi spune mamii iarta-l si tot asa.Daca nu vreau sa-l iert se inchide in ea nu mai mananca nu vrea sa se mai duca la scoala pana nu ii promit ca o sa-l iert pe tatal ei.Nu vreau sa ma gandesc daca viata ne-ar face sa nu mai fim impreuna ce s-ar intimpla cu fata mea care ne vede ca pe o familie perfecta si nu ar vedea greseala celuilalt si ar da vina pe cel care nu vrea sa ierte .si stiu foarte multe cazuri in care copii sufera foarte mult si nu accepta viata fara vreunul dintre parinti.Ce se intampla cu copii nostrii?E de vina tv ca arata foarte multe cazuri sau doar faptul ca trim in era divorturilor si copii nu mai au siguranta ca vor traii linistiti langa ambi parinti
kudika056214
Postat pe 19 Februarie 2010 15:00
copii inteleg de ce se despart parintii lor abia knd ajung mari si au prima dezamagire in dragoste
yumy
Postat pe 19 Februarie 2010 15:02
De la: kudika056214, la data 2010-02-19 15:00:56Uneori sau intotdeauna trebuie sa tinem cont de copii atunci cand luam hotarirea de a ne despartii de partener.Am o prietena care a plecat impreuna cu cele doua fetitept ca a aflat ca sotul are o amanta ceea ce stiam toti de mult si a recunoscut si respectiva ,dar din cauza fetelor care nu au acceptat sub nici o forma sa stea fara tata ,cea mare care este in clasa cu fata mea si au doar 11 ani a facut chiar o depresie pe sistem nervos si merge cu ea la psiholog a trebuit sa se intoarca si sa traiasca si la ora actuala in aceste conditii.Si fiica mea are acelasi comportament pe care l-am vazut la multi dintre copii de varsta ei Imi spune mereu mami tu nu o sa te desparti de tatii,iar cand vine sotul seara de la serviciu ai spune tatii tu o iubesti pe mamii?Daca vreodata din diverse motive ne certam ea ne spune intotdeauna tatii cereti iertare apoi se intoarce spre mine si-mi spune mamii iarta-l si tot asa.Daca nu vreau sa-l iert se inchide in ea nu mai mananca nu vrea sa se mai duca la scoala pana nu ii promit ca o sa-l iert pe tatal ei.Nu vreau sa ma gandesc daca viata ne-ar face sa nu mai fim impreuna ce s-ar intimpla cu fata mea care ne vede ca pe o familie perfecta si nu ar vedea greseala celuilalt si ar da vina pe cel care nu vrea sa ierte .si stiu foarte multe cazuri in care copii sufera foarte mult si nu accepta viata fara vreunul dintre parinti.Ce se intampla cu copii nostrii?E de vina tv ca arata foarte multe cazuri sau doar faptul ca trim in era divorturilor si copii nu mai au siguranta ca vor traii linistiti langa ambi parinti







...dar, ''parintii'' or sa inteleaga vreodata ca au si copii ??? ... cind se vor multumi cu ceea ce au si vor cauta sa imbunatateasca lucrurile in loc sa fuga la mura in gura ???


marco918
Postat pe 19 Februarie 2010 15:05
asa se intampla cand o casnicie ratata este taraita asa numai de dragul copiilor si cand ii ascunzi copilului lucruri si il faci sa para ca viata e roz
Shhh
Postat pe 19 Februarie 2010 17:13
Greu.Eu m-am divortat cand avea baiatul 5 luni si-am scapat de asta.Din vara trecuta,factura de tel a lu' fi-miu a crescut de m-a rupt si nu intelegeam ce-i.Divortasera si parintii lui Cosmin,prietenul copilului,si-astia se sunau,se incurajau.Mama.e atat de deprimat!Nu mai vorbeste cu maica-sa,taica-su le da bani,Cosmin e suparat si are nu's ce la scoala...Am facut abonament mai mare,ca n-a mers altfel,si ei tot dezbat.
Vorbesc de 2 galigani de 13 ani,cls 7-a.
nicossia
Postat pe 3 Martie 2010 01:02
Cand am vazut prima data intr-un film american ca ea / sau el, dupa caz, isi faceu probleme ca cel mic sufera daca se desparte mami si tati, in conditiile in care cel mic inca sugea la san mi s-a parut o exagerare iesita din comun. Si asa mi se pare si azi.
A fost doar o paranteza. Revenind la tema, din punctul meu de vedere, ne crestem copiii, an de an, inclusiv cand devein adolescenti, inclusiv cand se intorc din armata, cand isi pun pirostriile... tot cu "Catelus cu parul cret". Nu am auzit la nici o alta natie intrebarea, mai mult decat stupida: "Pe cine iubesti mai mult, pe tati sau pe mami?" Urmata de o mutra lunga si lacrimi prefacute daca nu esti tu cel ales. II ferim de discutiile serioase, de problemele serioase care, poftim, in cazul unui divort, ii implica si pe ei. Este firesc sa-i ascundem mizeriile, dar sa-i ascunzi adevarul, asa cum il poate intelege el la varsta respectiva, mie una, nu mi se pare firesc.
Nu-i normal ca mama sa fie inselata, plina de vanatai, umilita zi de zi.. de "tati cel perfect". Si reciproca e valabila, in cazul in care mami are un comportament denaturat. Pentru ca vine momentul despartirii, pentru ca unul din partenri nu mai suporta.. iar copilul e socat: cum, de ce, ca doar tati /mami e cel mai bun!
Se tot vorbeste ca un copil crescut intr-un mediu plin de ostilitate intre parinti, stie, vede, simte ce se intampla. Atunci? De ce daca intreaba i se spune: nu-i nimic, vezi-ti de treaba ta / esti prea mic, nu intelegi.
Ii derutam complet si ajungem la acele crize de care vorbea initiatoarea topicului. Victima devine calau in ochii propriului copil.
Nu stiu daca e nevoie sa traiasca o drama similara la maturitate pentru a intelege ce a vazut cu ochii lui in copilarie. In fond, ar trebui sa-i educam zi de zi pentru viata de adult. Doar ca, asa cum spuneam, le spunem Punguta cu doi bani .. in timpul sesiunii si-i trimitem in camera lor. Si ne miram de ce copiii repeta greselile parintilor.
rashela
Postat pe 5 Martie 2010 03:22
De la: yumalai, la data 2010-02-19 15:02:38copii inteleg de ce se despart parintii lor abia knd ajung mari si au prima dezamagire in dragoste

ºi eu am divorþat acum câteva luni...fetiþa mea(care are 14 ani) a acceptat ideea si a fost de acord dar a ales pe tatãl ei...am fost de acord...nu m am opus...i am respectat alegerea insa in sufletul meu sper ca intr o zi se va intoarce la mine...de fapt, eu de acum 3 ani de zie am luat hotãrârea sã divorþez, timp in care am pregatit-o... nu a fost uºor dar am reuºit sã o fac sã treaca mai uºor peste acest divorþ...sã nu sufere...insa, pentru liniºtea ºi fericirea ei, eu ºi tatãl ei am rãmas prieteni....bãietelul, care are 4 ani, nu l cunoaºte ºi îl trateaza pe tatãl lui ca pe un prieten de joacã...sunt de acord cu faptul cã meseria de pãrinte este poate cea mai grea meserie...odata ce am hotãrât sã avem copii trebuie sã ne asumãm responsabilitatea materialã ºi mai ales morala fata de ei, însã nu putem sã ne sacrificãm pentru ei în sensul cã noi nu mai contãm...nu...nu sunt de acord cu asta...copiii cresc, devin adulþi ºi îºi iau zborul, având viaþa lor, familia lor...iar noi, pãrinþii rãmânem uitându-ne în urma lor...ºi abia când copiii pleaca din viaþa noastrã ne îndreptãm privirea spre cel/cea care e lângã noi ºi observãm cã de fapt locuim în aceeaºi casã cu o persoanã strãinã...singuri...adik suntem cãsãtoriþi ºi suntem singuri...iar copiii cât sunt mici nu înþeleg toate aceste lucruri, iar când devin adulþi si încercãm sã le spunem cã ne am sacrificat viaþa pentru ei ne reproºeaza cã nu am fãcut pasul...iar cum te judecã copiii nu te judecã nici cel mai aspru judecãtor din lume...vorbele sunt grele ºi dor...pãrerea mea este cã vine un moment în viaþa când trebuie sã faci ºi pentru tine ceva....deci, eu cred cã fiecare trebuie sã facem ce simþim ºi nu ce trebuie...de aici ºi atâtea cãsãtorii de convenienþã...soþii sau soþi înºelaþi...daca greºesc contraziceþi mã în limita bunului simþ...
catalina69
Postat pe 5 Martie 2010 10:42
De la: catalina69, la data 2010-03-05 10:42:53
De la: yumalai, la data 2010-02-19 15:02:38...sunt de acord cu faptul cã meseria de pãrinte este poate cea mai grea meserie...odata ce am hotãrât sã avem copii trebuie sã ne asumãm responsabilitatea materialã ºi mai ales morala fata de ei, însã nu putem sã ne sacrificãm pentru ei în sensul cã noi nu mai contãm...nu...nu sunt de acord cu asta... .................................................. iar când devin adulþi si încercãm sã le spunem cã ne am sacrificat viaþa pentru ei ............................................... pãrerea mea este cã vine un moment în viaþa când trebuie sã faci ºi pentru tine ceva....deci, eu cred cã fiecare trebuie sã facem ce simþim ºi nu ce trebuie...






... nu stii ce vrei ... si aparent te minti(sau te minte cineva) singura ... dar mai ales nu intelegi ca viata trece oricum ... si e legea firii ca in locul nostru sa lasam pe altii ... si tot asa ... cit te-ai distrat, ai mincat, ai baut, ai iubit ... NU CONTEAZA ... oricine isi aminteste de persoanele care fac ceea ce trebuie nu ceea ce simt ... oricine isi aduce aminte cu placere de oamenii model nu de cei care iau ranit sau mintit ...


marco918
Postat pe 8 Martie 2010 01:57

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
O vreau inapoi :( 55 De la: daniella_s 3 Februarie 2010 17:00
Dupa ce mi-a zis ca i-as fi buna de sotie, vrea sa ne despartim 5 De la: onuta81 31 Ianuarie 2009 22:14
un sfat 8 De la: kudika275651 26 Iulie 2010 22:23
cum sa scap de amintirea lui?..... 16 De la: ANKA77 27 Decembrie 2008 16:52
Infidelitate!!!pareri pro si contra 30 De la: cucciola21 19 Noiembrie 2009 23:33