eu bogata,el sarac.cat de mult ne schimba banii?

Un sfat, va rog!

buna

topmedia Postat pe 18 Aprilie 2010 17:45
Trebuie sa incep egoist,cu mine.M-am nascut intr-o familie cu venituri peste medie,nu am simtit niciodata cum e sa vrei ceva si sa nu poti sa ai.Am crescut de mica cu ideea ca "banii sunt rai",deoarece atunci cand stateam cu bona zile intregi fara sa ii vad pe ai mei(prea ocupati cu afaceri)ea imi spunea:"ei nu pot sta cu tine,caci trebuie sa faca bani".Am stiut mereu ca daca vreau ceva din vitrina,marile probleme pot fi culoarea,lungimea,etc.,nu banii.Totusi nu pot sa ma consider un copil rasfatat,pana nu demult nu ma consideram nici materialista,dar am ajuns sa am intrebari:).. Ajunsa la varsta la care apare dorinta unei relatii serioase,mi-am dat brusc seama ca implicandu-ma in afaceri si fiind "desprinsa"de ai mei de pe la 16 ani,(cautand sa fiu independenta pe cat posibil)nu reuseam sa ma integrez in societatile din care faceam parte,liceu,iar mai tarziu facultate,fiind mult mai matura,asa ca socializarea cu baietii de varsta mea cadea. Ajung sa ma implic intr-o relatie cu un barbat mai mare decat mine cu 14 ani,totul decurge frumos,2 ani de zile,pana in clipa in care el decide ca isi doreste ceva "serios"...asta insemnand casatorie;totul mergea excelent,dar totusi nu am avut puterea de a spun, da, unei casatorii si cresterii unui copil de 8 ani dintr-o relatie anterioara a lui,acela a fost momentul in care am renuntat. Dupa luni bune de ganduri,amintiri si cautari obsesive ale lui,hotarasc sa ma implic din nou intr-o relatie,il cunosc pe M.printr-un verisor si ajungem sa socializam din ce in ce mai mult,trezindu-ma brusc dupa o luna implicata intr-o relatie destul de frumoasa,dar cu unele complexe:precizez ca provine dintr-o familie cu o situatie speciala:4 persoane intr-o garsoniera intretinandu-se doar din 1.400 ron,cu un parinte bolnav. Avand in vedere situatia lui,de multe ori cand aveam o initiativa de a iesi,de a pleca din tara,de a merge la o cabana,el refuza; i-am spus mereu sa nu isi faca griji de bani,dar el devenea din ce in ce mai complexat,ajunsesem sa ma gandesc de 2 ori la fiecare cuvant pe care il rosteam,ca sa nu il supar;de cadouri nu putea fi vorba deoarece se simtea prost.Preferam sa las de la mine multe lucruri,sa renunt la multe obiceiuri ca sa nu ii creez neplaceri.Oricum complexele existau. Dupa 2 luni de relatie,a inceput sa se schimbe si sa accepte asa cum numea el "sa il ajut",incepem sa iesim,sa mergem la munte,la mare,in strainatate,eu platind tot.Apare a 2-a problema incep sa ma simt eu complexata,ba mai mult,folosita,mi se parea aiurea sa aud:"imi dai bani sa imi cumpar o inghetata".Am renuntat la relatie in scurt timp. Saptamana trecuta,prin munca pe care o practic,paramedic SMURD,am ajuns la un centru de zi pentru copii,acel loc a starnit in mine dorinta de a avea macar vreo 3 copii.:)Vreau sa incep prin a avea unul.dar vreau sa il cresc intr-o familie armonioasa si cum sa am aceasta familie fara sa ma intreb mereu:"oare ma foloseste?oare are un interes ascuns?" Sincer nu cred ca as putea sa imi construiesc un camin langa un barbat cu o situatie materiala diferita de a mea,complexele mele ar fi multe,dar complexele lui ar distruge relatia. E usor sa zici:"gaseste unul cu bani"...dar unul cu bani la varsta de 22-23 de ani nu viseaza ce visez eu,iar cu un barbat de 40 de ani ar aparea altfel de complexe. Care e calea de mijloc?:))...unul de 30 cu banii:))
si cam care e zestrea ta!!? adica unde se incadreaza averea parintilor? sa stiu daca imi iese de-un mercedez decapotabil.
geo_reincarcat_iara Postat pe 18 Aprilie 2010 18:43
F bine ca ai renuntat la cele 2 relatii.In locul tau a-si juca rolul unei fete care nu are f multi bani,care traieste din salariul ce-l castiga sau din banuti ce-i dau parinti (aceia fiind putini)..as renunta la plimbareli in strainatate si alte chestii care scot in evidenta situatia financiara. In momentul in care vei realiza ca ai o relatie stabila,sincera,poti sa-i dezvalui partenerului situatia ta financiara.

cami_goanga10 Postat pe 18 Aprilie 2010 22:43
Ce motiv de despartire astazi poti avea banii maine nu mai poti......astazi daca are banii intr-un an paote ajunge sa aibe mult mai multi banii...de ex daca e medic,coleg de bresla cu tine sau profesor ,ambii cu o cultura generala vasta......ii refuzai ptr simplu motiv ca nu am banii suficienti ptr a te distra...ce e mai important sufletul sau banul......sau ce ai alege sufletul sau banul
marius86 Postat pe 26 Aprilie 2010 10:25
paramedic smurd la 22 de ani? uau. asta nu stiam. in fine. stii cum e cand ii dau omului un deget? iti ia toata mana. chiar daca la inceput nu vrea si nu vrea, cum iti simte o oarecare indiferenta, cum se schimba. esti tu oricum complexata si mai intai trebuie sa rezolvi asta intr-un fel, apoi sa stii cum sa abordezi orice situatie in functie de tine, dar cand tu nu esti impacata cu tine insati vrei sot, copii, o familie normala??? mai gandeste-te, "pustoaico"!
zgriptzu Postat pe 29 Aprilie 2010 04:34
Conflictul psihic creat de diferenta de "clase sociala" este un aspect destul de "acid" si frecvent intalnit in vremurile curente. Exista cateva maxime vehiculate in mediile de "first class",de afaceri si...nu numai : " Bunastarea este efectul si rodul inteligentei si inventivitatii umane"... sau " Cine este purtat pe aripile ambitiilor,are mult mai mult ,decat cel care nici nu le imagineaza" ! Deci ...bunastarea este rodul inteligentei,a ambitiilor si a dorintelor perpetue de progres ! Pai cum sa nu fii complexata cand aluneci intr-o postura cand esti un veritabil creditor social sau..."mama mortilor si ranitilor" ?!...Inseamna totusi ca nu prea ai impresie prea buna despre tine ca persoana sau din punct de vedere fizic odata ce te dedai la astfel de relatii sau ipostaze atipice tie ! Inseamna ca... lipsa de socializare sau calitatea anturajului (sau lipsa acestuia)din anii de liceu ,te-au marcat in asa masura incat ti-ai descoperit latura "de criza",timiditatea si obsesia paguboasa in locul dezinvolturii,optimismului si constientizarii impulsurilor afectiv-relationale ! Incearca cu toate obsesiile tale "ilarice" sa socializezi mai mult,sa te afli cat mai mult in centrul atentiei si sa-ti impui ,SA IMPUI PROPRIILE REGULI ALTORA si de a-ti infrana impulsurile de a respecta neconditionat REGULI IMPUSE DE ALTI !
crysis Postat pe 29 Aprilie 2010 08:51
Buna, interesanta tema, mai ales atunci cand in unele colturi ale lumii unii mor de foame altii se gandesc la excursii, ma rog, intr-adevar nu e problema noastra. Revenind la subiect :) , cred ca e adevarat faptul ca va trebui sa iti schimbi putin comportamentul, ma refer la fraza ca sa nu arati ce ai pana nu incepi sa cunosti persoana de langa tine. Am vazut multe cazuri in care partea femenina avea mai mult si daca stia cum sa manevreze "lucrurile" i-a mers f bine cu partea masculina. Trebuie doar sa crezi in tine, sa te bazezi pe fortele proprii si sa cauti pe cineva la fel de puternic, dupa ce l-ai gasit si cunoscut mai bine, atunci sa "prezinti" situatia ta... persoanele mai mereu se schimba intr-un fel sau altul, dar poate vei reusi sa stapanesti aceasta schimbare cu timpul... Multa bafta! As dori sa te intreb, ce studii sunt necesare pt a lucra ca paramedic? mereu mi-am dorit sa lucrez pe salvare, sau ma rog, ceva de genul. As dori sa stiu ce ai studiat ,cam cat te-a costat , si sincer, cum ai obtinut postul, ca aici in Oradea ( de unde sunt eu ) am auzit ca doar cu pile sau multi bani se obtin astfel de posturi. (scuze ca am deviat de la subiect , doar sunt interesata de anumite detalii) daca nu vrei sa -mi raspunzi aici pe forum la intrebari, poti sa-mi scrii un mail la teodora_gheorghe2004@yahoo.com . si va ramane intre noi, ms anticipat
kudika86 Postat pe 29 Aprilie 2010 09:22
Draga mea trebuie sa recunosc ca trec printr-o situatie similara cu a ta.Nu fac parte din categoria celor care pot spune ca "nu-mi lipseste nimic",dar nevoia de mai bine ma mobilizat sa fac ceva pentru asta.La un anumit nivel sunt la fel de folosita ca si tine,constienta fiind,insa dorinta de a ajuta si de a face bine m-au facut sa-mi calc pe valori si personalitate.In concluzie voi lua masuri in curand.Pe lista care am facut-o "asta e bine, asta e rau"am observat ca balanta inclina inspre rau.Deci nu trebuie sa ne multumim cu putin ,cu ce ne cade ,sa avem pretentii de la noi si sa mergem mai departe cu fruntea sus in cautarea sau asteptarea a "ceva potrivit" noua.In privinta copiilor cred ca ar trebui sa mai astepti,traieste-ti viata la maxim si frumos ,bucura-te de ceea ce ai si lasa-i pe cei care nu au nimik de oferit( financiar,moral....etc).Iti doresc ganduri pozitive si mult noroc !
kudika090855 Postat pe 29 Aprilie 2010 09:26
De la: topmedia, la data 2010-04-18 17:45:50Trebuie sa incep egoist,cu mine.M-am nascut intr-o familie cu venituri peste medie,nu am simtit niciodata cum e sa vrei ceva si sa nu poti sa ai. Eheee...nu ai inceput egoist . Egoista ai fost cand ai spus ca ai avut o relatie in care "totul era frumos " dar nu ai putut sa spui da ptr.ca avea un copil din alta casatorie ...bla bla bla... Se poate intampla oricui , chiar si unei persoane care are venituri peste medie sa se desparta si sa creasca singur/a copilul (sau copii).Asta nu il face mai inferior ... Apoi , spre sfarsitul mesajului spui ca ai descoperit ca iti plac copii... si ca vrei sa faci vreo trei... Ptiu! Si aveam asa o parere buna despre paramedici... " Sincer nu cred ca as putea sa imi construiesc un camin langa un barbat cu o situatie materiala diferita de a mea,complexele mele ar fi multe,dar complexele lui ar distruge relatia." Iata ca ti-ai raspuns singurica...Stii ce cauti !
ella_c Postat pe 29 Aprilie 2010 10:02
De la: topmedia, la data 2010-04-18 17:45:50Trebuie sa incep egoist,cu mine.M-am nascut intr-o familie cu venituri peste medie,nu am simtit niciodata cum e sa vrei ceva si sa nu poti sa ai.Am crescut de mica cu ideea ca "banii sunt rai",deoarece atunci cand stateam cu bona zile intregi fara sa ii vad pe ai mei(prea ocupati cu afaceri)ea imi spunea:"ei nu pot sta cu tine,caci trebuie sa faca bani".Am stiut mereu ca daca vreau ceva din vitrina,marile probleme pot fi culoarea,lungimea,etc.,nu banii.Totusi nu pot sa ma consider un copil rasfatat,pana nu demult nu ma consideram nici materialista,dar am ajuns sa am intrebari:).. Ajunsa la varsta la care apare dorinta unei relatii serioase,mi-am dat brusc seama ca implicandu-ma in afaceri si fiind "desprinsa"de ai mei de pe la 16 ani,(cautand sa fiu independenta pe cat posibil)nu reuseam sa ma integrez in societatile din care faceam parte,liceu,iar mai tarziu facultate,fiind mult mai matura,asa ca socializarea cu baietii de varsta mea cadea. Ajung sa ma implic intr-o relatie cu un barbat mai mare decat mine cu 14 ani,totul decurge frumos,2 ani de zile,pana in clipa in care el decide ca isi doreste ceva "serios"...asta insemnand casatorie;totul mergea excelent,dar totusi nu am avut puterea de a spun, da, unei casatorii si cresterii unui copil de 8 ani dintr-o relatie anterioara a lui,acela a fost momentul in care am renuntat. Dupa luni bune de ganduri,amintiri si cautari obsesive ale lui,hotarasc sa ma implic din nou intr-o relatie,il cunosc pe M.printr-un verisor si ajungem sa socializam din ce in ce mai mult,trezindu-ma brusc dupa o luna implicata intr-o relatie destul de frumoasa,dar cu unele complexe:precizez ca provine dintr-o familie cu o situatie speciala:4 persoane intr-o garsoniera intretinandu-se doar din 1.400 ron,cu un parinte bolnav. Avand in vedere situatia lui,de multe ori cand aveam o initiativa de a iesi,de a pleca din tara,de a merge la o cabana,el refuza; i-am spus mereu sa nu isi faca griji de bani,dar el devenea din ce in ce mai complexat,ajunsesem sa ma gandesc de 2 ori la fiecare cuvant pe care il rosteam,ca sa nu il supar;de cadouri nu putea fi vorba deoarece se simtea prost.Preferam sa las de la mine multe lucruri,sa renunt la multe obiceiuri ca sa nu ii creez neplaceri.Oricum complexele existau. Dupa 2 luni de relatie,a inceput sa se schimbe si sa accepte asa cum numea el "sa il ajut",incepem sa iesim,sa mergem la munte,la mare,in strainatate,eu platind tot.Apare a 2-a problema incep sa ma simt eu complexata,ba mai mult,folosita,mi se parea aiurea sa aud:"imi dai bani sa imi cumpar o inghetata".Am renuntat la relatie in scurt timp. Saptamana trecuta,prin munca pe care o practic,paramedic SMURD,am ajuns la un centru de zi pentru copii,acel loc a starnit in mine dorinta de a avea macar vreo 3 copii.:)Vreau sa incep prin a avea unul.dar vreau sa il cresc intr-o familie armonioasa si cum sa am aceasta familie fara sa ma intreb mereu:"oare ma foloseste?oare are un interes ascuns?" Sincer nu cred ca as putea sa imi construiesc un camin langa un barbat cu o situatie materiala diferita de a mea,complexele mele ar fi multe,dar complexele lui ar distruge relatia. E usor sa zici:"gaseste unul cu bani"...dar unul cu bani la varsta de 22-23 de ani nu viseaza ce visez eu,iar cu un barbat de 40 de ani ar aparea altfel de complexe. Care e calea de mijloc?:))...unul de 30 cu banii:)) Tu esti grasanca aia din avatar ?Daca da eu zic sa te apuci de sala si sa nu ti mai pierzi timpul cu persoane care te accepta asa cum esti tu... o nasola. :)
Borntobewild Postat pe 29 Aprilie 2010 10:08
De la: Borntobewild, la data 2010-04-29 10:08:32 Tu esti grasanca aia din avatar ?Daca da eu zic sa te apuci de sala si sa nu ti mai pierzi timpul cu persoane care te accepta asa cum esti tu... o nasola. :)[/quote] tii!! esti foarte ...direct !
ella_c Postat pe 29 Aprilie 2010 10:11
De la: Borntobewild, la data 2010-04-29 10:08:32 De la: topmedia, la data 2010-04-18 17:45:50Trebuie sa incep egoist,cu mine.M-am nascut intr-o familie cu venituri peste medie,nu am simtit niciodata cum e sa vrei ceva si sa nu poti sa ai.Am crescut de mica cu ideea ca "banii sunt rai",deoarece atunci cand stateam cu bona zile intregi fara sa ii vad pe ai mei(prea ocupati cu afaceri)ea imi spunea:"ei nu pot sta cu tine,caci trebuie sa faca bani".Am stiut mereu ca daca vreau ceva din vitrina,marile probleme pot fi culoarea,lungimea,etc.,nu banii.Totusi nu pot sa ma consider un copil rasfatat,pana nu demult nu ma consideram nici materialista,dar am ajuns sa am intrebari:).. Ajunsa la varsta la care apare dorinta unei relatii serioase,mi-am dat brusc seama ca implicandu-ma in afaceri si fiind "desprinsa"de ai mei de pe la 16 ani,(cautand sa fiu independenta pe cat posibil)nu reuseam sa ma integrez in societatile din care faceam parte,liceu,iar mai tarziu facultate,fiind mult mai matura,asa ca socializarea cu baietii de varsta mea cadea. Ajung sa ma implic intr-o relatie cu un barbat mai mare decat mine cu 14 ani,totul decurge frumos,2 ani de zile,pana in clipa in care el decide ca isi doreste ceva "serios"...asta insemnand casatorie;totul mergea excelent,dar totusi nu am avut puterea de a spun, da, unei casatorii si cresterii unui copil de 8 ani dintr-o relatie anterioara a lui,acela a fost momentul in care am renuntat. Dupa luni bune de ganduri,amintiri si cautari obsesive ale lui,hotarasc sa ma implic din nou intr-o relatie,il cunosc pe M.printr-un verisor si ajungem sa socializam din ce in ce mai mult,trezindu-ma brusc dupa o luna implicata intr-o relatie destul de frumoasa,dar cu unele complexe:precizez ca provine dintr-o familie cu o situatie speciala:4 persoane intr-o garsoniera intretinandu-se doar din 1.400 ron,cu un parinte bolnav. Avand in vedere situatia lui,de multe ori cand aveam o initiativa de a iesi,de a pleca din tara,de a merge la o cabana,el refuza; i-am spus mereu sa nu isi faca griji de bani,dar el devenea din ce in ce mai complexat,ajunsesem sa ma gandesc de 2 ori la fiecare cuvant pe care il rosteam,ca sa nu il supar;de cadouri nu putea fi vorba deoarece se simtea prost.Preferam sa las de la mine multe lucruri,sa renunt la multe obiceiuri ca sa nu ii creez neplaceri.Oricum complexele existau. Dupa 2 luni de relatie,a inceput sa se schimbe si sa accepte asa cum numea el "sa il ajut",incepem sa iesim,sa mergem la munte,la mare,in strainatate,eu platind tot.Apare a 2-a problema incep sa ma simt eu complexata,ba mai mult,folosita,mi se parea aiurea sa aud:"imi dai bani sa imi cumpar o inghetata".Am renuntat la relatie in scurt timp. Saptamana trecuta,prin munca pe care o practic,paramedic SMURD,am ajuns la un centru de zi pentru copii,acel loc a starnit in mine dorinta de a avea macar vreo 3 copii.:)Vreau sa incep prin a avea unul.dar vreau sa il cresc intr-o familie armonioasa si cum sa am aceasta familie fara sa ma intreb mereu:"oare ma foloseste?oare are un interes ascuns?" Sincer nu cred ca as putea sa imi construiesc un camin langa un barbat cu o situatie materiala diferita de a mea,complexele mele ar fi multe,dar complexele lui ar distruge relatia. E usor sa zici:"gaseste unul cu bani"...dar unul cu bani la varsta de 22-23 de ani nu viseaza ce visez eu,iar cu un barbat de 40 de ani ar aparea altfel de complexe. Care e calea de mijloc?:))...unul de 30 cu banii:)) Tu esti grasanca aia din avatar ?Daca da eu zic sa te apuci de sala si sa nu ti mai pierzi timpul cu persoane care te accepta asa cum esti tu... o nasola. :) Ce marlanie! Ce te intereseaza, mai , doar n-a mancat din frigiderul tau si nici nu trebuie s-o iei de nevasta s-o suporti! Mare mitocanie!
Postat pe 29 Aprilie 2010 10:14
Se putea sa nu iasa si taranimea la iveala? doar traim in Romania!!
the_O Postat pe 29 Aprilie 2010 10:48
De la: the_O, la data 2010-04-29 10:48:18Se putea sa nu iasa si taranimea la iveala? doar traim in Romania!! Si asta ne ocupa tot timpul...
oxo_White_Rose_oxo Postat pe 29 Aprilie 2010 10:52
BUNA parerea mea e ca tu cauti companie nu iubire,sau un iubit , tu vrei sa ti etalezi averea pe care o aveti de fapt ,o au parinti tai. si atunci cand te saturi de cate unul ,incepi sa spui ca ma vrut doar pt bani.invata sa traiesti cu picioarele pe pamant ca bani nu aduc fericire .ce cpèilarie ai avut tu langa parinti tai, ce clipe fericite ai sau amintiri alaturi de parinti tai ,doar bani si bani atat asa ca lasa maretia cine sunt si din ce fam provin eu. ca nu rezolivi nimic mai bine sarac si dorm linistit decat ful de bogat si nefericit asa cum esti tu. EU AS PREFERA ASA CUM SUNT ONEST NICI BOGAT SI NICI SARAC TREZESTETE FETITO
kudika072961 Postat pe 29 Aprilie 2010 13:07
Mi-am facut cont special pentru a-ti raspunde(TopMedia). Din avatar reiese clar ca nu esti o mare frumusete, deci din start ca sa fii fericita,trebuie sa faci unele compromisuri. Sfatul meu pentru tine este: ia-ti unul sarac si imbogateste-l tu prin relatiile si banii tai. Sunt o groaza de baieti saraci dar frumosi care sunt dispusi sa cada la un compromis cu o fata cu bani, asa ca profita de asta. Afla ce placeri are el, si impinge-l de la spate. Chiar si din umbra. Mie spre exemplu imi place sa confectionez veioze. Si-mi ies surprinzator de bine. Sa zicem ca esti iubita mea. Plateste oameni sa-mi cumpere veiozele la preturi foarte mari. Procedand astfel poti avea o relatie cu un baiat care-ti place, fara sa existe frustrari. Si nu uita ca pentru oricine exista persoana potrivita. Tu nu faci exceptie, te asigur. Ia-mi exemplul in serios si vezi unde ajungi. Motivul pentru care sunt 100% sigur ca metoda mea functioneaza: am avut o relatie cu o femeie de 40 de ani. Nu era frumoasa si nici corpul n-o ajuta, dar avea multe alte calitati pe care le-am descoperit cu trecerea timpului. Eu sarac, ea super bogata. Ea m-a ajutat sa imi permit EU s-o scot pe ea in oras si totul a fost de vis timp de aproape 2 ANI de zile. Mult succes. Sper ca mesajul meu te va ajuta.
dscr Postat pe 5 Iunie 2011 01:25
De la: topmedia, la data 2010-04-18 17:45:50Trebuie sa incep egoist,cu mine.M-am nascut intr-o familie cu venituri peste medie,nu am simtit niciodata cum e sa vrei ceva si sa nu poti sa ai.Am crescut de mica cu ideea ca "banii sunt rai",deoarece atunci cand stateam cu bona zile intregi fara sa ii vad pe ai mei(prea ocupati cu afaceri)ea imi spunea:"ei nu pot sta cu tine,caci trebuie sa faca bani".Am stiut mereu ca daca vreau ceva din vitrina,marile probleme pot fi culoarea,lungimea,etc.,nu banii.Totusi nu pot sa ma consider un copil rasfatat,pana nu demult nu ma consideram nici materialista,dar am ajuns sa am intrebari:).. Ajunsa la varsta la care apare dorinta unei relatii serioase,mi-am dat brusc seama ca implicandu-ma in afaceri si fiind "desprinsa"de ai mei de pe la 16 ani,(cautand sa fiu independenta pe cat posibil)nu reuseam sa ma integrez in societatile din care faceam parte,liceu,iar mai tarziu facultate,fiind mult mai matura,asa ca socializarea cu baietii de varsta mea cadea. Ajung sa ma implic intr-o relatie cu un barbat mai mare decat mine cu 14 ani,totul decurge frumos,2 ani de zile,pana in clipa in care el decide ca isi doreste ceva "serios"...asta insemnand casatorie;totul mergea excelent,dar totusi nu am avut puterea de a spun, da, unei casatorii si cresterii unui copil de 8 ani dintr-o relatie anterioara a lui,acela a fost momentul in care am renuntat. Dupa luni bune de ganduri,amintiri si cautari obsesive ale lui,hotarasc sa ma implic din nou intr-o relatie,il cunosc pe M.printr-un verisor si ajungem sa socializam din ce in ce mai mult,trezindu-ma brusc dupa o luna implicata intr-o relatie destul de frumoasa,dar cu unele complexe:precizez ca provine dintr-o familie cu o situatie speciala:4 persoane intr-o garsoniera intretinandu-se doar din 1.400 ron,cu un parinte bolnav. Avand in vedere situatia lui,de multe ori cand aveam o initiativa de a iesi,de a pleca din tara,de a merge la o cabana,el refuza; i-am spus mereu sa nu isi faca griji de bani,dar el devenea din ce in ce mai complexat,ajunsesem sa ma gandesc de 2 ori la fiecare cuvant pe care il rosteam,ca sa nu il supar;de cadouri nu putea fi vorba deoarece se simtea prost.Preferam sa las de la mine multe lucruri,sa renunt la multe obiceiuri ca sa nu ii creez neplaceri.Oricum complexele existau. Dupa 2 luni de relatie,a inceput sa se schimbe si sa accepte asa cum numea el "sa il ajut",incepem sa iesim,sa mergem la munte,la mare,in strainatate,eu platind tot.Apare a 2-a problema incep sa ma simt eu complexata,ba mai mult,folosita,mi se parea aiurea sa aud:"imi dai bani sa imi cumpar o inghetata".Am renuntat la relatie in scurt timp. Saptamana trecuta,prin munca pe care o practic,paramedic SMURD,am ajuns la un centru de zi pentru copii,acel loc a starnit in mine dorinta de a avea macar vreo 3 copii.:)Vreau sa incep prin a avea unul.dar vreau sa il cresc intr-o familie armonioasa si cum sa am aceasta familie fara sa ma intreb mereu:"oare ma foloseste?oare are un interes ascuns?" Sincer nu cred ca as putea sa imi construiesc un camin langa un barbat cu o situatie materiala diferita de a mea,complexele mele ar fi multe,dar complexele lui ar distruge relatia. E usor sa zici:"gaseste unul cu bani"...dar unul cu bani la varsta de 22-23 de ani nu viseaza ce visez eu,iar cu un barbat de 40 de ani ar aparea altfel de complexe. Care e calea de mijloc?:))...unul de 30 cu banii:)) Vorbesti in mesajul asta, la un moment dat, de independenta. Pentru mine asta ar insemna ca te-ai rupt de banii lui mami si tati si ca traiesti din ceea ce castigi tu. Nu stiu care-i diferenta dintre SMURD si un medic de la Fundeni, dar stiu ca medicii nu se pot lauda cu "nu-mi lipseste nimic". Cu alte cuvinte, daca mananci doar fazan, atunci tot din banii parintilor continui sa mananci ca de o afacere proprie, n-ai pomenit. Ai un salariu putin peste medie, atunci esti o femeie normala. Si ca tine sunt cu duiumul (barbati). Unde-ti cauti iubitul de-l gasesti fie in ghetou fie pe covorul rosu? Cred ca problema nu-s banii tai ci modul cum gandesti. Le acorzi prioritate in viata ta, probabil ca, obisnuita fiind sa frecventezi locuri unde se arunca cu banii, cand intalnesti pe cineva, orice dorinta de-a ta se refera la locuri de cinci stele. E normal ca omul sa te creada fitoasa si de bani gata, iar tu nu faci nimic sa schimbi asta. Pana la urma, ce inseamna pentru tine ca esti independenta? Chiar sa-si permita SMURD sa plece in croaziere de lux in concendiu si saptamanal la munte, mare etc? M-as mira!
rashela Postat pe 5 Iunie 2011 02:38
Inca o poveste inventata....
Barbie30_ Postat pe 5 Iunie 2011 09:48
De la: Barbie30_, la data 2011-06-05 09:48:37Inca o poveste inventata.... Dap...asta cred si eu
The_Exile Postat pe 5 Iunie 2011 11:03
De la: topmedia, la data 2010-04-18 17:45:50Trebuie sa incep egoist,cu mine.M-am nascut intr-o familie cu venituri peste medie,nu am simtit niciodata cum e sa vrei ceva si sa nu poti sa ai.Am crescut de mica cu ideea ca "banii sunt rai",deoarece atunci cand stateam cu bona zile intregi fara sa ii vad pe ai mei(prea ocupati cu afaceri)ea imi spunea:"ei nu pot sta cu tine,caci trebuie sa faca bani".Am stiut mereu ca daca vreau ceva din vitrina,marile probleme pot fi culoarea,lungimea,etc.,nu banii.Totusi nu pot sa ma consider un copil rasfatat,pana nu demult nu ma consideram nici materialista,dar am ajuns sa am intrebari:).. Ajunsa la varsta la care apare dorinta unei relatii serioase,mi-am dat brusc seama ca implicandu-ma in afaceri si fiind "desprinsa"de ai mei de pe la 16 ani,(cautand sa fiu independenta pe cat posibil)nu reuseam sa ma integrez in societatile din care faceam parte,liceu,iar mai tarziu facultate,fiind mult mai matura,asa ca socializarea cu baietii de varsta mea cadea. Ajung sa ma implic intr-o relatie cu un barbat mai mare decat mine cu 14 ani,totul decurge frumos,2 ani de zile,pana in clipa in care el decide ca isi doreste ceva "serios"...asta insemnand casatorie;totul mergea excelent,dar totusi nu am avut puterea de a spun, da, unei casatorii si cresterii unui copil de 8 ani dintr-o relatie anterioara a lui,acela a fost momentul in care am renuntat. Dupa luni bune de ganduri,amintiri si cautari obsesive ale lui,hotarasc sa ma implic din nou intr-o relatie,il cunosc pe M.printr-un verisor si ajungem sa socializam din ce in ce mai mult,trezindu-ma brusc dupa o luna implicata intr-o relatie destul de frumoasa,dar cu unele complexe:precizez ca provine dintr-o familie cu o situatie speciala:4 persoane intr-o garsoniera intretinandu-se doar din 1.400 ron,cu un parinte bolnav. Avand in vedere situatia lui,de multe ori cand aveam o initiativa de a iesi,de a pleca din tara,de a merge la o cabana,el refuza; i-am spus mereu sa nu isi faca griji de bani,dar el devenea din ce in ce mai complexat,ajunsesem sa ma gandesc de 2 ori la fiecare cuvant pe care il rosteam,ca sa nu il supar;de cadouri nu putea fi vorba deoarece se simtea prost.Preferam sa las de la mine multe lucruri,sa renunt la multe obiceiuri ca sa nu ii creez neplaceri.Oricum complexele existau. Dupa 2 luni de relatie,a inceput sa se schimbe si sa accepte asa cum numea el "sa il ajut",incepem sa iesim,sa mergem la munte,la mare,in strainatate,eu platind tot.Apare a 2-a problema incep sa ma simt eu complexata,ba mai mult,folosita,mi se parea aiurea sa aud:"imi dai bani sa imi cumpar o inghetata".Am renuntat la relatie in scurt timp. Saptamana trecuta,prin munca pe care o practic,paramedic SMURD,am ajuns la un centru de zi pentru copii,acel loc a starnit in mine dorinta de a avea macar vreo 3 copii.:)Vreau sa incep prin a avea unul.dar vreau sa il cresc intr-o familie armonioasa si cum sa am aceasta familie fara sa ma intreb mereu:"oare ma foloseste?oare are un interes ascuns?" Sincer nu cred ca as putea sa imi construiesc un camin langa un barbat cu o situatie materiala diferita de a mea,complexele mele ar fi multe,dar complexele lui ar distruge relatia. E usor sa zici:"gaseste unul cu bani"...dar unul cu bani la varsta de 22-23 de ani nu viseaza ce visez eu,iar cu un barbat de 40 de ani ar aparea altfel de complexe. Care e calea de mijloc?:))...unul de 30 cu banii:)) banii (pe care cred ca visezi ca-i ai) si frumusetea se duc ...ca un fum ...si ramai cu pacostea pe cap.... cat despre meserie...un paramedic...nici macar medic nu e dupa cate stiu... poveste cusuta cu ata chirurgicala....da vezi ca ai inodat aiurea.
BEL_AMY1 Postat pe 5 Iunie 2011 11:18
Cei de la SMURD de fapt, sunt pompieri care au urmat niste cursuri de prim ajutor. Salariul lor e de 500 de euro pe luna. Intrebarea e urmatoarea: Daca tu nu mai depinzi de banii alor tai, spune-mi te rog, cum resusesti sa iti permiti atatea "fite" cu banii astia? Iar cat despre problema ta cu barbatii.... poate ar trebui sa-ti schimbi mentalitatea si sa te gandesti ca banii au rolul lor, dar nu sunt lucrul cel mai important in viata.
lusha_ubitik Postat pe 6 Iunie 2011 18:49
De ce nu l-ai ajutat sa isi deschida o afacere si sa aiba proprii lui bani, ca sa nu mai fiti amandoi complexati? Bine, atunci nu ar mai fi casatorie adevarata, pentru ca ati fi amandoi in lupta pentru bani si suprematie in familie si copiii tai ar creste ca tine, fara parinti langa ei. Nu stiu, poate vei gasi pe cel pe care ti-l doresti, dar ceva mai greu.
Eva32 Postat pe 2 Iulie 2011 03:20

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Momente in viata care te-au lasat fara respiratie	20	De la: _dulcik_ 21 Februarie 2009 10:55
oare sa mai stam impreuana?	10	De la: darksukkubus69 24 Aprilie 2010 12:58
nu poate uita!	31	De la: iris_4_ever 1 Aprilie 2010 19:01

propunere indecenta...cu un peste mioritic pe post de "John Gage" -cazut in mizerie:)))	19	De la: ionia 3 Mai 2009 12:05
de ce se poarta asa?ma doare...	59	De la: Pisicutzaaa 12 Ianuarie 2012 01:34