steriletul

sex in trei - 5 reguli chiar adevarate

ce nu ati accepta in pat?

dibu_iulia Postat pe 19 Septembrie 2008 14:11
este steriletul o metoda buna de contraceptie? adica... ce efecte adverse reale ar fi? ca in privinta anticonceptionalelor m-am lamurit
cred ca e una din cele mai sigure metode de contraceptie.eu am schimbat o deja a treia oara nu are nici o reactie ciudata.dimpotriva mie mi a regat ciclul.pa
bogdanamagda Postat pe 29 Octombrie 2008 16:43
Da,este o metoda sigura,este indicat sa-l montezi daca ai copii si nu-ti mai doresti altii,intradevar are un rol inflamator al ovareleor,dar ca si metoda contraceptiva este f sigura.

babalica Postat pe 30 Octombrie 2008 11:27
E OK, NU ARE URMARI SI MIE MI SE PARE CEL MAI SIGUR .
MYL Postat pe 4 Noiembrie 2008 10:14
eu mi-am pus de o luna sterilet .la inceput am avut niste dureri suportabile prima saptamana dar au trecut.dar mi sa parut ciudat ca la maxim trei saptamani mi-a venit din nou beleau.astept sa vad ca pe 20 am prog la doctora sa vad ce zice.eu am un pic probleme si cu colu e mai deschis si sar putea sa il scot fara sa imi dau seama.sunt foarte curioasa sa vad ce zice doctora.am optat pt sterilet ca deja am 2 copii si nu mai vreau si pastillele uit sa le iau:D
florena_florentina Postat pe 17 Noiembrie 2008 10:20
- este f. eficient.0,8 sarcini la 100 de femei in primul an de utilizare. -AVANTAJE : :-nivel crescut al satisfactiei sexuale p[t ca elimina stresul legat de sarcina nedorita -pot fi inserate imediat dupa nastere cu exceptia celor care elibereaza hormoni sau dupa un avort -nu interactioneaza cu nici un medicament,ajuta la prevenirea sarcinilor extrauterine DEZAVANTAje :-NEREGULARITATI ALE CICLULUI MENSTRUAL IN PRIMELE 3 LUNI -MENSTRUATII MAI ABUNDENTE SI MAI PRLUNGITE ;-DURERI SI CRAMPE MAI INTENSE IN TIMPUL MENSTRUATIEI si in primele 3-5 zile de la insertie ; -NU PROTEJEAZA IMPOTRIVA BOLILOR CU TRAnsmitere sexuala ; -
monique0312 Postat pe 19 Noiembrie 2008 12:20
am fost la dc.sunt ok.nu am probleme cu steriletu.ma asteapta de acum peste 6 luni.dar mi-a zis ca intre timp pana lma duc la ea saca am senzatia c-a sunt probleme sa o sun ,exista posibilitatea sa se instaleze o sarcina extrauterina.in restu e ok
florena_florentina Postat pe 22 Noiembrie 2008 16:06
Steriletul e foarte ok..Eu il am de 1 an jumatate,mi s`a montat la 6 saptamani dupa nasterea prin cezariana,pe fondul revenirii menstruatiei(chiar daca alaptam).Nu am avut probleme,cu exceptia menstruatiai mai abundente(o data la 2-3 luni)..in rest totul a fost normal...oricum ,nimic mai grav decat era inainte,ba chiar dimpotriva.Nu deranjeaza,nici pe mine nici pe sot,iti da o sigurantace te reconforteaza in timpul actului sexual..Dupa parerea mea este alegerea optima ca metoda contraceptiva.Stiu ca sunt si pareri contra,in general de natura religioasa,la care eu recunosc ca nu ader,pentru ca am alte convingeri...Fiecare e liber sa faca alegerile care`l fac sa se simta bine din toate punctele de vedere.
Mony_ampera Postat pe 27 Noiembrie 2008 11:49
buna steriletul e cea mai buna metoda de contraceptie eu am pe al III-lea ACUM AM PUS UNUL PT UTER FIBROMATOS cele cere aveti menstruatie abundenta faceti un control si intrebati de acest sterilit e ok! iar d.p.d.v. religios...? ce este mai pacat sa faci avorturi sa faci copii fara nr. ar trebui sa traim ca fratii dc vrem sa fim in conformitate cu religia astea se apropie de habotnicism D-zeu sa ma ierte! sa fim mai buni, sa facem milostenie, sa ne rugam si nu in ultimul rand sa mergem la biserica - e mult mai important
neagu_marieta Postat pe 21 Ianuarie 2009 13:41
am sterilet de 5 ani trebuie sa il schimb la 8 ani nu sint probleme mari doar o iritatie in timpul ciclului in rest este sigur pt.preintimpinarea unei sarcini .nu vreau sa aud de pastile anticonceptionale am luat si am ramas insarcinata la un an de cind am inceput sa iau sper sa fie bine si cu urmatorul sterilet
tomjulia2000 Postat pe 25 Ianuarie 2009 14:09
eu il am de 3 ani acuma,,mi sa pus dupa 6 saptamani,si vreau sa zic ca ma simt super,nu am nici un fel de infectii,si e foarte bine
sandra_83pop Postat pe 9 Februarie 2009 21:27
eu nu pot ramane insarcinata..insa stiu de la sora mea mai mare ca a purtat sterilet cativa ani inainte de a-si dori un copil,si a avut probleme cu prima sarcina..se banuieste ca din cauza steriletului..a pierdut sarcina la 5 luni...insa cu a doua sarcina nu a avut probleme..desigur,poate fi doar un caz izolat..
randunika Postat pe 10 Februarie 2009 11:58
ai sati dai seama cand al scoti dar nu cred ca e vreo problema am si eu de 3 ani dar ma simt foarte bn nu te angrijora
stanmaria18 Postat pe 15 Februarie 2009 20:17
eu dupa ce am nascut fetita mi-am pus sterilet ...si foarte multumita am fost era pe trei ani mi-a reglat ciclul,nu aveam dureri ,cemai...foarte multumita ,dar a venit timpul sa-l scot ...dupa o pauza de doua luni,mi-am pus altul pe opt ani avea o forma diferita de celalalt ,nu la-m putut suporta ma-i mult de sase luni si in acest timp am avut hemoragie eram tot timpul de sange ,cate o data mai mult,cate o data mai putin si munceam la tara ...mi-a fost foarte greo slabisem mult nu puteam sa duc sapa,dar la sfatul medicului la-m tinut sase luni ,dupa aia mi lau scos am facut un chirotaj pentru ca am facut infectie de nu se trecea nici cu un antibiotic am stat in spital sapte zile si ma-m intors acasa casi noua...am folosit contraceptive un timp, ma umplea de cosuri pe fata...lea-m lasat am dat-o pe prezarvative nu-mi placea ,nu simte-am nici o placere facand sex cu sotul,acum am 40 de ani fiica mea are 18 ani si ma-m lasat si de prezarvative cu gandul sa mai fac un copil...Am grupa sanguina AB4 se spune ca este cea mai rea grupa de sange ,se prind bolile foarte repede din cauza asta ma-m infectat asa repede ..dar nu toata lumea e la fel va doresc sa va mearga bine cu steriletul
nicuta69 Postat pe 20 Februarie 2009 12:52
si eu sunt la al 4-lea sterilet.,dar dupa doua nasteri,baietii avand 21 si respectiv 19 ani,pot spune ca este mai mult dacat ok.,tinand cont ca uterul meu este retrovers avand si o sensibilitate mai mare.eu pot spune ca este cea mai sigura metoda.va pup.
danike Postat pe 9 Martie 2009 12:10
Buna ziua! Am citit parerile voastre despre sterilet si as mai dori cateva detalii: cat timp dureaza montarea, cat timp e "valabil" , cat costa, cum il achizitonezi (din farmacie sau de la dr.), de cate controale e nevoie etc! Va multumesc anticipat.
perdea Postat pe 15 Martie 2009 11:32
steriletele sunt de mai multe feluri,pe 3,pe 5,ani,etc.,eu am avut un ster.pe 3 ani si l-am tinut 6 ani,bineinteles ca la recomandarea medicului,de asemeni iti va spune medicul ce fel de sterilet sa-ti pui,adica sa-ti cumperi de la farmacie,unii medici au in cabinete si nu trebuie sa-ti cumperi tu.,de preferat sa ai un medic ginecolog bun pentru a-ti spune tot ce implica....atunci cand ti se va monta vei simti,dar nu trebuie sa te sperii,de scos este f. usor pentru ca ti-l trage repede si nu ai timp sa-ti dai seama,dar repet un medic f. bun...montarea aprox. un sfert sau o jum. de ora....ref. la controale orice femeie cu capul pe umeri ar trebui sa mearga de cel putin o data pa an la un control si pt. testul Papanicolau care de asemeni se face repede..dar la noi inca nu se stie prea multe,mentalitatea unor anumite femei cand aud doar incep sa comenteze negativ fara a se documenta,etc,..sanatate multas si sa ne auzim cu bine!
danike Postat pe 16 Martie 2009 11:10
buna,sunt nou pe aici, dar tin sa va spun ca nimic nu mi se mai pare sigur..eu am 3 copii mi se parea ok,am apelat la sterilet de teama unei noi sarcini am pus steriletul ,am stat linistita dar iata ca si de aceasta data inevitabilul a aparut dupa 2 ani de-la inserarea steriletului am facut si al 4-lea bebeu ;tin sa va spun ca steriletul a fost scos insaptamana a 7 de sarcina cand am hotarat sa merg sa vad dc a intarziat mentruatia; asa ca eu nu mai am incredere in nimic dar totusi cred ca tot la sterilet voi apela; succes
vicky_sarah2000 Postat pe 8 Aprilie 2009 13:25
De la: randunika, la data 2009-02-10 11:58:45eu nu pot ramane insarcinata..insa stiu de la sora mea mai mare ca a purtat sterilet cativa ani inainte de a-si dori un copil,si a avut probleme cu prima sarcina..se banuieste ca din cauza steriletului..a pierdut sarcina la 5 luni...insa cu a doua sarcina nu a avut probleme..desigur,poate fi doar un caz izolat.. depinde la ce interval de la scoaterea steriletului a avut sarcina... trebuia sa astepte cateva luni inainte de a lasa o sarcina, si cum spuneai , un caz izolat... posibil respectivul copil sa fi avut si alte probleme si nu din cauza steriletului sa se fi produs necazul
camiflorea Postat pe 8 Aprilie 2009 13:55
De la: balena_70, la data 2009-01-25 14:09:50 am sterilet de 5 ani trebuie sa il schimb la 8 ani nu sint probleme mari doar o iritatie in timpul ciclului in rest este sigur pt.preintimpinarea unei sarcini .nu vreau sa aud de pastile anticonceptionale am luat si am ramas insarcinata la un an de cind am inceput sa iau sper sa fie bine si cu urmatorul sterilet nu astepta sa treaca cei opt ani, ar fi bine macar o data pe an sa faci totusi un consult ginecologic, pt linistea ta..
camiflorea Postat pe 8 Aprilie 2009 13:56
De la: nicuta69, la data 2009-02-20 12:52:43eu dupa ce am nascut fetita mi-am pus sterilet ...si foarte multumita am fost era pe trei ani mi-a reglat ciclul,nu aveam dureri ,cemai...foarte multumita ,dar a venit timpul sa-l scot ...dupa o pauza de doua luni,mi-am pus altul pe opt ani avea o forma diferita de celalalt ,nu la-m putut suporta ma-i mult de sase luni si in acest timp am avut hemoragie eram tot timpul de sange ,cate o data mai mult,cate o data mai putin si munceam la tara ...mi-a fost foarte greo slabisem mult nu puteam sa duc sapa,dar la sfatul medicului la-m tinut sase luni ,dupa aia mi lau scos am facut un chirotaj pentru ca am facut infectie de nu se trecea nici cu un antibiotic am stat in spital sapte zile si ma-m intors acasa casi noua...am folosit contraceptive un timp, ma umplea de cosuri pe fata...lea-m lasat am dat-o pe prezarvative nu-mi placea ,nu simte-am nici o placere facand sex cu sotul,acum am 40 de ani fiica mea are 18 ani si ma-m lasat si de prezarvative cu gandul sa mai fac un copil...Am grupa sanguina AB4 se spune ca este cea mai rea grupa de sange ,se prind bolile foarte repede din cauza asta ma-m infectat asa repede ..dar nu toata lumea e la fel va doresc sa va mearga bine cu steriletul nu grupa de sange e de vina pt imunitatea scazuta... nu conteaza ce grupa ai, ci cum ai grija de tine in functie de grupa pe care o ai... cauzele sunt mai profunde, ar trebui verificate. felicitari ca te-ai hotarat sa mai ai un copil. sa te ajute dumenzeu sa fie sanatos!
camiflorea Postat pe 8 Aprilie 2009 13:59
De la: perdea, la data 2009-03-15 11:32:09Buna ziua! Am citit parerile voastre despre sterilet si as mai dori cateva detalii: cat timp dureaza montarea, cat timp e "valabil" , cat costa, cum il achizitonezi (din farmacie sau de la dr.), de cate controale e nevoie etc! Va multumesc anticipat. detaliile acestea depind de medicul ginecolog la care apelezi... fiecare are propriul stil. montarea nu e dificila, este esential sa faci un test papanicolau inainte de a monta sterilet, in functie de rezultat faci intai tratament si apoi montezi steriletul. unii medici au si steriletul, ei iti pot spune ce valabilitate are si cat costa.
camiflorea Postat pe 8 Aprilie 2009 14:02
�n aceast� postare ve�i afla foarte multe informa�ii despre metodele contraceptive, inclusiv despre sterilet, precum �i linkuri spre site-uri pe acela�i subiect. Mi-am dat licen�a �n bioetic�, iar acum fac doctoratul �n filosofie. Nu ca s� m� laud spun ce studii am, ci pentru a ar�ta c� sunt foarte bine preg�tit �n domeniu. Pentru �ntreb�ri �i dialog, pot fi contactat pe messenger, la id vieru_cezar_iasi sau pe e-mail, la adresa vieru_cezar_iasi@yahoo.com EFECTUL AVORTIV AL MULTOR METODE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE CONSECIN�E NEGATIVE ASUPRA S�N�T��II PROVOCATE DE METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE IMORALITATEA METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE METODELE NATURALE DE PLANIFICARE FAMILIAL� (BAZATE PE ABSTINEN�A PERIODIC�) -O ALTERNATIV� S�N�TOAS� �I MORAL� (�N ANUMITE CONDI�II) LA METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE 1. Informa�ii mai pu�in cunoscute despre metodele artificiale de contracep�ie �i linkuri cu declara�ii medicale �i c�r�i despre nocivitatea acestor metode: Este dovedit f�r� dubiu, cu argumente clare, biologice �i religioase, c� omul este fiin�� uman� din clipa concep�iei, at�t trupe�te, c�t �i suflete�te. Trupe�te, chiar de la concep�ie, adic� de la fecunda�ie, posed� un cod genetic uman �i propriu, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. �n acel cod genetic sunt programate toate tr�s�turile sale trupe�ti: culoarea ochilor, culoarea p�rului, �n�l�imea la care va ajunge, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, etc. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul concep�iei. Iar suflete�te, Dumnezeu creaz� sufletul copilului tot �n acel moment al concep�iei. Unele dintre metodele artificiale de � contracep�ie � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii), deoarece nu sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, ci ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (�mpiedic� implantarea �n uter a ovulului deja fecundat). Astfel, sunt avortive pilula de a doua zi �i steriletul, c�ci ac�ioneaz� dup� concep�ie; contraceptivele hormonale (pilulele anticoncep�ionale luate �nainte, injec�iile contraceptive, implanturile subdermice �i alte contraceptive hormonale) uneori sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, dar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia, deci �n multe cazuri sunt avortive: de multe ori ele nu inhib� ovula�ia, fecunda�ia are loc �i �n aceste cazuri ac�ioneaz� dup� fecunda�ie modific�nd endometrul (mucoasa peretelui intern al uterului), f�c�ndu-l neprimitor pentru ovulul fecundat. Astfel �mpiedic� nida�ia �n cazurile, destul de numeroase, �n care fecunda�ia totu�i a avut loc, iar embrionul va fi eliminat ulterior, �n timpul menstrua�iei, de obicei f�r� a fi observat, datorit� dimensiunilor foarte reduse (la 14 zile de la concep�ie, embrionul are aproximativ 1,5mm).Dar aspectul avortiv al acestor metode artificiale de contracep�ie este trecut de cele mai multe ori sub t�cere, deoarece exist� interesul comercializ�rii lor, a�a cum vom vedea mai jos. Multina�ionalele c�tig� sume imense de bani pe plan mondial din producerea �i comercializarea acestor produse a�a �zis � contraceptive �. Se adaug� �i interesul celor care �mpart �n mod nedrept resursele �i manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei din lume nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii. Unii medici spun adev�rul �n privin�a contracep�iei, dar al�ii ofer� pacientelor explica�ii sumare, f�r� �ns� a preciza c� aceasta se realizeaz� uneori prin distrugerea �i eliminarea embrionului (copilului), adic� prin avort timpuriu. Doctorul Mina Minovici critica propaganda contraceptiv�, numind-o �propagand� criminal�, �plag� social� �i na�ional�. Pe l�ng� ac�iunea avortiv� a multora dintre metodele artificiale de contracep�ie, toate metodele artificiale de contracep�ie au �i consecin�e negative asupra s�n�t��ii (efecte secundare), unele dintre ele chiar foarte grave, care vor fi prezentate mai jos. Acces�nd linkul urm�tor, g�si�i o carte ce poate fi citit� direct pe internet despre mijloacele anticoncep�ionale �i efectele lor secundare fatale despre care nu se vorbe�te din interese comerciale. Un bilan� critic din punctul de vedere al unui ginecolog. Cartea este scris� de Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetric� la spitalul cantonal Stans, Elve�ia, CH - 6370) �n colaborare cu Otto D�pper. http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale -Informa�ii importante despre efectul avortiv al pilulei contraceptive �i despre consecin�ele grave asupra s�n�t��ii g�si�i acces�nd �i linkul urm�tor : http://www.avort.ro/pilula.php Textul de pe acest site a fost scris pe baza unui studiu f�cut de Dr. Chris Kahlenborn care este medic terapeut la o clinic� privat� din Altoona, SUA. El este autorul studiului Breast Cancer, Its Link to Abortion and Birth Control Pill (Cancerul mamar, leg�tura sa cu avortul �i pilula de control al na�terii). Informa�iile au fost oferite prin bun�voin�a doamnei dr. Nicole Syed, de la Centrul Fertility Care, Londra, 21a Soho Square W1D 4NR; Tel: 020 7437 0892; e-mail: mailto:info@naprofertility.co.uk - Un site despre nocivitatea metodelor artificiale de contracep�ie : http://www.anticonceptionale.info/ -Despre efectele avortive �i d�un�toare pentru organism ale contraceptivelor artificiale � Dr. Chris Kahlenborn �i Dr. Ann Moell: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/230-ce-trebuie-sa-stie-o-femeie-despre-contraceptie -Contraceptivele hormonale (�i �n general contraceptivele artificiale) chiar sunt periculoase. Studiu cu trimiteri la articole si link-uri catre reviste si carti de specialitate despre nocivitatea contraceptivelor http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/215-contraceptivele-hormonale-chiar-sunt-periculoase -Studiu medical (autor: dr. Chris Kahlenborn) despre faptul c� pilula �i steriletul sunt avortive (cauzeaz� avorturi timpurii) �i despre nocivitatea lor �i a metodelor artificiale de contracep�ie �n general: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/228-cum-functioneaza-pilula-si-alte-contraceptive-contraceptivele-hormonale-si-steriletuldiu-sunt-ele-oare-abortive-cauzeaza-avorturi-timpurii -Pilulele anticoncep�ionale sunt avortive Autor: John Wilks, medic farmacist, M.P.S., M.A.C.P.P., octombrie 1998 http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/229-cum-functioneaza-si-mai-ales-cum-esueaza-pilula-pilula-provoaca-avortul-hormonal-avorturi-timpurii -Fa�a nev�zut� a contraceptivelor: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/213-fata-nevazuta-a-contraceptivelor -Pilula �i cancerul mamar (cancerul de s�n) � interviu cu Dr. Chris Kahlenborn http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/216-pilula-si-cancerul-mamar-cancerul-de-san -Riscul cancerului mamar indus de pilul� � autor Dr. Chris Kahlenborn http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/217-riscul-cancerului-mamar-indus-de-pilula -Despre pericolele contraceptivelor injectabile: http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/214-contraceptivele-injectabile-periculoase-pentru-sanatatea-oamenilor - De asemenea, pute�i citi sau audia conferin�a despre avort, efectele nocive ale metodelor artificiale de �contracep�ie� �i despre bolile cu tranmitere sexual� �inut� de doamna doctor Cristina Todea � Gross, acces�nd linkul urm�tor : http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/209/Conferinta-despre-avort - Iat� �i un videoclip interesant, intitulat Pilula contraceptiv� este avortiv� http://www.youtube.com/watch?v=5Ws0t7FPSuc&NR=1 Alternativa la metodele artificiale de contracep�ie este planificarea familial� prin metodele naturale, bazate pe abstinen�a periodic� (�n zilele fertile ale femeii). Aceste metode naturale sunt s�n�toase, nu cost� nimic �i sunt �n acord cu morala cre�tin� dac� se recurge la ele din motive serioase, nu din motive egoiste. Dar dac� so�ii nu au motive serioase pentru a am�na sau evita conceperea unor noi copii �i recurg la metodele naturale din motive egoiste, atunci �i aceste metode naturale devin p�cate. Dar metodele artificiale de contracep�ie (at�t cele care ac�ioneaz� dup� concep�ie, c�t �i cele care sunt o piedic� pentru concep�ie) sunt p�cate chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase pentru a le folosi, dup� cum vom vedea c�nd vom ar�ta imoralitatea acestor metode. Exist� o singur� excep�ie: este permis� din punct de vedere moral (deci nu constituie p�cat) folosirea metodelor terapeutice cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, chiar dac� se prevede c� din aceasta va rezulta o piedic� �mpotriva concep�iei, cu condi�ia ca aceast� piedic� s� nu fie direct voit�.Cine n-a �tiut p�n� acum toate aceste aspecte �i a folosit metode artificiale de contracep�ie, s� nu mai foloseasc� astfel de metode m�car de acum �nainte, c�nd a con�tientizat. Prin informa�iile detaliate din acest material venim �n �nt�mpinarea datoriei morale pe care o are fiecare de a se informa c�t mai bine. Dac� nu s-ar informa, ar fi �n ignoran�� vinovat�. Legea care interzice metodele artificiale de contracep�ie nu e o simpl� lege a dreptului uman, ci este o lege a lui Dumnezeu, care a fost dat� o dat� pentru totdeauna �i nu poate fi schimbat� niciodat�. Toate Bisericile cre�tine exprim� �ntr-un glas voin�a lui Dumnezeu care interzice sterilizarea �i toate metode artificiale de contracep�ie. Nu trebuie s� lu�m exemplul oamenilor p�c�to�i �i corup�i, oric�t de mul�i ar fi ace�tia, ci exemplul cre�tinilor adev�ra�i care respect� voin�a lui Dumnezeu. RECOMAND �I BLOGURILE MELE: http://www.augustincezar.blogspot.com/ Acest blog con�ine: Argumente �tiin�ifice �i religioase ca omul este om din momentul concep�iei. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative la avort. M�rturii ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii. Leg�turi cu multe alte site-uri asem�natoare. Argumente c� multe dintre metodele a�a � zis � contraceptive � sunt de fapt avortive (avorturi timpurii). Argumente c� toate contraceptivele artificiale sunt d�un�toare s�n�t��ii (unele dintre ele au chiar efecte nocive grave asupra s�n�t��ii) �i sunt �i p�cate. Alternativele la metodele artificiale de contracep�ie sunt metodele naturale de planificare familial� bazate pe abstinen�a periodic�. Acestea sunt s�n�toase �i morale cu dou� condi�ii : dac� sunt folosite dup� c�s�torie �i dac� so�ii au motive serioase pentru a recurge la metodele naturale, nu motive egoiste. Dac� metodele naturale de planificare familial� sunt folosite din motive egoiste, devin �i ele p�cate. Pute�i intra �i pe blogul urm�tor: http://www.cezar-iasi.blogspot.com/ Acest blog con�ine: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio), c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator), articole, etc. V� rog intra�i pe bloguri �i trimite�i-le mai departe, ca s� foloseasc� �i altora. Chiar se merit�. 2. Metodele naturale de planificare familial� � o alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie O alternativ� la metodele artificiale de contracep�ie o reprezint� metodele naturale de planificare familial�. Mul�i medici ginecologi critic� metodele artificiale de contracep�ie �i recomand� metodele naturale de planificare familial�. Metodele naturale de planificare familial� sunt cele care respect� ordinea fireasc� at�t �n preg�tirea �i �n desf�urarea actului sexual, c�t �i �n finalizarea lui. Aceste metode naturale difer� �ntre ele �n func�ie de procedeele de calcul al perioadelor fertil� �i nefertil� din ciclul menstrual. Ele sunt urm�toarele patru: a. metoda calendarului (se mai nume�te �i metoda Ogino-Knaus, dup� numele inventatorilor), b. metoda temperaturii bazale, c. metoda Billings (ritmul mucusului cervical) d. metoda simpto-termic�. Metodele naturale de planificare familial�: - Nu au nici un efect negativ asupra s�n�t��ii. - Presupun abstinen�a (ab�inerea) de la actul sexual �n zilele de fertilitate sigur� sau probabil� ale ciclului menstrual (abstinen�a periodic�). - Dac� sunt calculate corect, metodele naturale de planificare familial� au un grad ridicat de siguran��, �n condi�iile �n care femeia �i cunoa�te bine func�ionarea ciclului menstrual (siguran�� de 100% nu ofer� nici metodele naturale de planificare familial�, nici metodele artificiale de contracep�ie). De obicei, un calcul mai exact al func�ion�rii ciclului menstrual se face �ntr-o perioad� de 6-12 luni. Exist� formule de calcul al metodelor naturale de planificare familial� chiar �i pentru femeile care au ciclu neregulat. Dac� ciclul este foarte variabil nu se poate aplica metoda calendarului, �ns�, �n acest caz, se pot aplica urm�toarele trei metode naturale (a temperaturii, metoda Billings �i metoda simpto-termic�). Exist� m�rturii ale unor so�i care folosesc numai metode naturale de planificare familial� �i declar� c� sunt foarte mul�umi�i de ele. - Din punct de vedere moral, metodele naturale de planificare familial� sunt conforme cu criteriile moralei catolice �i cu criteriile obiective ale moralit��ii, bine�n�eles dac� sunt utilizate dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� evitarea concep�iei prin recurgerea la ele nu provine din egoism, ci exist� motive serioase ca so�ii s� evite concep�ia unor noi copii sau s� distan�eze concep�iile copiilor. �n acelea�i condi�ii, metodele naturale de planificare familial� sunt acceptate �i de unele dintre Bisericile Ortodoxe. (Bisericile Ortodoxe din anumite ��ri nu accept� nici metodele naturale de planificare familial�, accept�nd doar abstinen�a total� ca singur� solu�ie pentru cei care nu mai vor noi copii) Dup� cum vom explica spre sf�r�itul materialului, Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase. - Metodele naturale nu numai c� nu pun �n pericol rela�ia dintre so�i, ci dimpotriv�, �ncurajeaz� iubirea �i respectul dintre ei. - Favorizeaz� d�ruirea total� a so�ilor. - Nu cost� nimic. - E clar c� NU este permis s� se fac� avort dac� totu�i s-ar concepe copilul �n cazurile de excep�ie ale metodelor naturale, �n cazurile erorilor de calcul sau �n oricare alt caz. - Dac� o nou� sarcin� ar expune direct la un pericol real �i foarte grav via�a mamei, abstinen�a periodic� nu poate fi recomandat� �i nici urmat�. �n asemenea cazuri se impune consultarea unor medici de �ncredere �i cu principii cre�tine. E adev�rat c� aceast� abstinen�� periodic� presupune un oarecare sacrificiu, mai ales pentru so�ii tineri, dar pe lumea aceasta orice lucru bun se face cu sacrificiu, pe c�nd r�ul se face mai u�or, dar este foarte d�un�tor. �ns� cine tr�ie�te cu �n�elepciune alege lucrurile bune �i s�n�toase (metodele naturale), chiar dac� acestea presupun sacrificiu, iar nu lucrurile care la suprafa�� par u�oare, dar �n realitate sunt pline de r�utate �i otrav� (metodele artificiale de contracep�ie). Cine dore�te detalii despre procedeele de calcul ale metodelor naturale de planificare familial�, cine mai dore�te materiale informative sau cine are �ntreb�ri despre cele scrise �n acest material poate s� scrie la urm�toarea adres� de e-mail: vieru_cezar_iasi@yahoo.com sau pe messenger, la id vieru_cezar_iasi 3. Consecin�e negative asupra s�n�t��ii provocate de metodele artificiale de contracep�ie Metodele artificiale de contracep�ie se �mpart �n : A. Metode ireversibile (sterilizare definitiv�) a)Sterilizarea masculin� (vasectomie) const� �n ligatura chirurgical� a canalelor deferente. b)Sterilizarea feminin� const� �n ligatura sau rezec�ia trompei (tubei) uterine. Aceste metode sunt interven�ii definitive �i infirmit��i. At�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat pot provoca: hemoragii dup� opera�ie, infec�ii, hematomul inciziei, dureri, traumatizarea vaselor sanguine sau a tractului intestinal, tumefac�ii, complica�ii legate de anestezia local� sau general�, etc.; iar numai pentru b�rbat: inflama�ia testiculelor �i senza�ii dureroase, granulomi forma�i de sperm� l�ng� testicule, etc. Mai multe despre consecin�ele steriliz�rii asupra s�n�t��ii pute�i citi acces�nd, pe linkul urm�tor, cartea pe care am recomandat-o �i mai sus, scris� de medicul ginecolog Rudolf Ehmann, �n colaborare cu Otto D�pper http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale Persoanele care se sterilizeaz� fac p�cat mare �i dovedesc egoism, care este opusul iubirii cre�tine. Chiar dac� au deja un anumit num�r de copii, trebuie s� se g�ndeasc� la faptul c� poate Dumnezeu vrea s� aduc� la existen�� i alte fiin�e umane prin intermediul lor, precum �i la faptul c� nu au dreptul moral s� recurg� la sterilizare. Apoi, trebuie s� se g�ndeasc� �i la faptul c� unele �mprejur�ri ale vie�ii lor se pot schimba, adic� le poate deceda so�ul / so�ia �i, rec�s�torindu-se, poate c� vor dori s� aib� m�car un copil �i cu noul so� / noua so�ie. Persoanele care sunt sterile f�r� inten�ie �i f�r� motiv, �nseamn� c� sunt puse la �ncercare de Dumnezeu. Trebuie s� se roage cu st�ruin�� i s� urmeze tratamentele prescrise de medic pentru �nl�turarea sterilit��ii. Dac� problema lor se rezolv�, s� mul�umeasc� din suflet lui Dumnezeu. Dar dac� p�n� la urm� tot nu ob�in vreun rezultat, s� se resemneze la voin�a lui Dumnezeu �i, dac� vor, pot s� adopte un copil sau mai mul�i. B. Metode reversibile a) Pilula �de a doua zi� (sau a�a-numita �contracep�ie de urgen��) este o metod� cu efect avortiv, deoarece ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (ucide ovulul fecundat sau modific� �nveli�ul intern al uterului, care devine neprimitor pentru ovulul fecundat). Prezint� efecte secundare grave, put�nd provoca : sarcini extrauterine, ame�eli, gre�uri puternice, v�rs�turi, dureri, senza�ii nepl�cute �n s�ni, hemoragii uterine, deregl�ri ale ciclului menstrual, etc. De exemplu, Sir Libunam Daonaldson, consilierul � �ef pe probleme medicale al guvernului Marii Britanii, a avertizat medicii britanici c� un anumit tip de pilule �de a doua zi�, Levonelle �i Levonelle-2, determin� o rat� crescut� a sarcinilor extrauterine. b) Contracep�ia prin dispozitiv intrauterin (prescurtat D.I.U., se mai nume�te sterilet sau spiral�). Este un dispozitiv din material plastic, cu fir de argint sau de cupru, care se inser� �n cavitatea uterin�. Steriletul �mpiedic� nida�ia, deci are efect avortiv. Ca urmare a folosirii steriletului pot ap�rea: sarcini extrauterine, crampe dureroase, contrac�ii uterine �n �ncercarea de a respinge corpul str�in, infec�ii, expulzie spontan�, sarcini pe sterilet, obstruc�ie tubar� �i prin aceasta sterilitate, perfora�ie uterin� latent� provoc�nd hemoragie intern� �i peritonit�, cancer cervical, cancer la endometru, menstrua�ii mai abundente, prelungite �i dureroase, febr� sau frisoane, dureri sau s�nger�ri �n timpul actului sexual, s�nger�ri intermenstruale (toate aceste s�nger�ri put�nd duce la anemie), scurgeri vaginale abundente sau cu miros nepl�cut, dereglarea ciclurilor menstruale. Riscul sarcinii extrauterine la femeile care poart� sterilet este de zece ori mai mare dec�t la femeile care nu-l poart�. Datorit� efectelor deosebit de d�un�toare, companiile care fabric� sterilete �n S.U.A. au fost date �n judecat� de numeroase femei care s-au �mboln�vit. Drept urmare, din anul 1986, aceste companii au �ncetat s� le mai v�nd� pe pia�a american�. Ceea ce nu �nseamn� c� respectivele fabrici nu mai produc sterilete, �ns�, din anul 1986, ele sunt fabricate numai pentru export. Exist� informa�ii c� femeile din Rom�nia au �nceput s� evite steriletele. c)Contracep�ia hormonal� : - Pilulele �anticoncep�ionale� (denumite �i COC sau pilule orale combinate) asociaz� dou� substan�e hormonale: estrogenul �i progesteronul (iar pilula monohormonal� sau POP e f�cut� numai pe baza unei singure substan�e hormonale, progesteronul), exist�nd foarte multe variante �i nume comerciale, produc�ia acestora devenind o afacere rentabil�, de unde �i publicitatea de��n�at� f�cut� �pilulei�. Afacerile rentabile �i publicitatea exist� �i �n cazul altor metode artificiale de contracep�ie. Pilulele anticoncep�ionale (at�t cele combinate, COC, c�t �i cele monohormonale, POP) �mpiedic� uneori concep�ia, dar alteori ac�ioneaz� �i dup� concep�ie �mpiedic�nd nida�ia, deci uneori au �i efect avortiv, a�a cum am explicat mai sus. �n ceea ce prive�te efectul avortiv al pilulelor, iat� c�teva citate ale unor speciali�ti actuali care au studiat problema �i au ajuns la aceast� concluzie. Mutschler : �Contraceptivele orale �mpiedic� implantarea ovulului fecundat, atunci c�nd ovula�ia a avut loc�. Finjentscher (M�nster) arat� c� �n 7% din cazurile �n care are loc fecunda�ia ovulului la persoanele care iau pilule, contracep�ia (mai exact avortul timpuriu) e datorat� �mpiedic�rii nida�iei. Beller (M�nster) vorbe�te despre efectul avortiv al pilulei, care ar trebui numit� �avort precoce� (avort timpuriu). Taubert �i Kuhl vorbesc �n cartea lor �Kontrazeption mit Hormonen� (�Contracep�ia cu hormoni�) ap�rut� �n 1980, despre �efectul de �mpiedicare a nida�iei la aproape toate tipurile de pilule�. �n 1985 la Congresul �National Abortion Federation� din Boston s-a f�cut aceast� declara�ie: �Nu v� �n�ela�i. Pilula �i steriletul sunt avortive.� (�i nu numai pilula �i steriletul sunt avortive, dup� cum ve�i vedea mai jos). Consecin�ele folosirii contraceptivelor hormonale sunt extrem de variate �i frecvente (la unele femei, aceste consecin�e pot ap�rea mai repede, iar la altele pot ap�rea �n timp). Prin pilulele �anticoncep�ionale� se introduce �n organism un surplus de hormoni sintetici, chimici, modifica�i �n laborator, care, �n timp, se depoziteaz� �n organism. Mul�i medici ginecologi dau o list� foarte lung� a efectelor folosirii pilulelor contraceptive. Variaz� de la efecte u�oare: obezitate, cre�terea poftei de m�ncare, tensiuni �i dureri mamare, dereglarea regularit��ii ciclului menstrual, senza�ii de grea��, vom�, oboseal�, iritabilitate, depresii acute, dureri de cap acute, s�nger�ri intermenstruale, amenoree , frigiditate, p�n� la efecte grave: pilozitate accentuat� (apari�ia din abunden�� a p�rului pe corpul femeii), hiperlipemie , embolie pulmonar�, sc�derea toleran�ei la glucoz� cu riscul apari�iei diabetului zaharat, icter de tip colestatic , distrofii mamare �i �n special diferite forme de cancer hormonodependent : cancer mamar, cancer uterin �i al colului uterin. Cancerul de col uterin este determinat de hormonii pilulei contraceptive, consider� doctor Amy Berrington de la Cancer Research, Oxford, fiind �n acord cu autorii unui studiu sintetizat de Agen�ia Reuters. Cercet�rile au fost f�cute pe mai multe cazuri de femei bolnave. �n ce prive�te cercet�rile prezentate la a treia conferin�� european� a cancerului de s�n, acestea au ar�tat c� pericolul acestei maladii este cu 26% mai mare la utilizatoarele de pilule, �n compara�ie cu cele care nu le utilizeaz�. �n acela�i timp, la femeile care iau pilule de mai mult timp, pericolul de a dezvolta aceast� boal� este de p�n� la 56%. Mai pot ap�rea accidente cardio-vasculare (mai ales la fum�toare �i la femeile care au trecut de 35 de ani) : infarct, hipertensiune arterial�, accidente vasculare cerebrale, hipercoagubilitate cu accidente tromboflebitice (tromboze venoase profunde, tromboz� cerebral�), ateroscleroz� , ischemie coronarian� . Un studiu f�cut �ntre anii 1977-1981 �n Anglia pe 200.000 de femei arat� c�, la femeile care folosesc pilule, procentajul deceselor cauzate de afec�iuni cardiace �i vaso-cerebrale e cu 40% mai ridicat dec�t la femeile care nu folosesc. Pericolul hemoragiei cerebrale este de 6,5 ori mai mare, iar la femeile care mai �i fumeaz�, acest pericol este de 22 de ori mai mare dec�t la femeile care nu folosesc pilule. Pericolul de infec�ii pelviene e de 7 ori mai mare la femeile care folosesc pilule dec�t la celelalte. Exist� apoi riscul sterilit��ii. �n S.U.A. sunt circa un milion de femei devenite sterile din cauza pilulei �i num�rul lor cre�te cu circa 100.000 pe an. Se mai poate aminti blocajul permanent al func�iei hipotalamice , �ncetarea cre�terii la persoanele care sunt �nc� �n cre�tere �i iau pilule anticoncep�ionale. La nivelul colului uterin, al ovarului sau al vaginului, s-au �nt�lnit modific�ri morfopatologice . Exist� �i alte consecin�e : accidente respiratorii, sarcini extrauterine (deoarece contraceptivele hormonale modific� mi�c�rile peristaltice ale trompelor uterine, prin secre�iile steroidiene ovariene), na�teri premature, edeme sau dureri la picioare, crize de respira�ie, dureri �n abdomen, piept sau bra�, tulburarea vederii, �ng�lbenirea ochilor sau a pielii, iar unii speciali�ti consider� c� r�sp�ndirea bolii SIDA nu e str�in� de folosirea pilulei, �ntruc�t pilula ar sl�bi sistemul imunitar. Contraceptivele orale au �i un rol �n trecerea �n stare de parazit a Candidei saprofite, duc�nd la candidoz� . De asemenea, pilulele favorizeaz� �i alte boli cu transmitere sexual�, tricomoniaza �i chlamidia , deoarece modific� pH-ul vaginal, stimul�nd bacteriile �i microbii. - Contraceptivele injectabile, la fel ca �i pilulele, �mpiedic� uneori concep�ia, iar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, impiedic�nd nida�ia, deci uneori au efect contraceptiv, alteori au efect avortiv. �n ultimii ani au fost date publicit��ii mai multe studii cu privire la rolul contraceptivelor injectabile �n producerea cancerului de s�n. Contraceptivele injectabile prezint� acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii ca �i pilulele anticoncep�ionale. �n plus, pot avea ca efect erup�ii cutanate , acnee , pigmentarea pielii, iar studii recente arat� �i o alt� consecin�� a folosirii acestei metode: sc�derea densit��ii osoase care poate duce mai t�rziu la apari�ia osteoporozei . Aceast� metod� poate avea �i urm�toarele consecin�e: s�nger�ri vaginale care dureaz� mult �i sunt abundente, puternice dureri de cap, depresii majore, urin�ri frecvente, �ng�lbenirea pielii sau a ochilor, menstrua�ii prelungite sau, dimpotriv�, amenoree (lipsa menstrua�iei). - Implanturile subdermice presupun interven�ia chirurgical�. Au tot ac�iune hormonal�. Uneori au efect contraceptiv, alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, deci au �i efect avortiv. Consecin�ele negative asupra s�n�t��ii sunt acelea�i ca �i �n cazul pilulelor �i al injec�iilor hormonale. �n plus, implanturile mai pot avea urm�toarele consecin�e negative asupra s�n�t��ii: chisturi ovariene, cre�terea dimensiunii ovarelor, dificult��i de vedere, c�derea p�rului de pe cap, scurgeri vaginale. - Exist� �i alte tipuri de contracep�ie hormonal� mai pu�in r�sp�ndite, dar au aceea�i ac�iune (uneori contraceptiv�, alteori avortiv�) ca �i cele descrise mai sus, precum �i acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii. d) Substan�ele spermicide locale sub form� de creme, spumante, geluri, folii, burete cu spermicid, ovule, tablete, care se introduc �n vagin �nainte de contactul sexual, au eficacitate slab�. Drept consecin�e, pot ap�rea fenomene inflamatorii �i alergice locale at�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat. Spre deosebire de contraceptivele hormonale, la care efectul avortiv este dovedit cu certitudine, la substan�ele spermicide efectul avortiv nu este dovedit cu certitudine dar este foarte probabil c�, �n cazul �n care totu�i a avut loc fecunda�ia, ucid ovulul fecundat sau �mpiedic� nida�ia lui. e) Actul sexual �ntrerupt (�coitus interruptus� sau �ejacularea afar�) este una dintre cele mai nesigure metode contraceptive, deoarece exist� spermatozoizi �i �n pic�turile de lichid prespermatic (eliminarea unui lichid �n timpul actului sexual, �nainte de ejaculare), nu numai �n sperma eliminat� la sf�r�it, iar o singur� pic�tur� de lichid prespermatic este suficient� pentru ca o femeie s� r�m�n� �ns�rcinat� (bine�n�eles, dac� se afl� �n perioada fertil� a ciclului menstrual). De asemenea, c��iva spermatozoizi se pot desprinde �n timpul actului sexual �i pot p�trunde �n vagin, iar unul dintre ei poate ajunge la ovul. Aceast� metod� determin� o stare de anxietate �i tensiune psihic� �i, pe termen lung, poate provoca impoten�a la b�rbat �i frigiditatea la femeie. Mai este denumit� �i onanism, de la p�catul lui Onan, criticat �n Biblie, dup� cum vom vedea mai pe larg pu�in mai jos, c�nd vom ar�ta imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie. Unii confund� onanismul cu masturbarea. Nu trebuie confundate, dar ambele sunt p�cate. Despre masturbare vom vorbi spre finalul materialului. f) Prezervativul masculin (condom) este r�u tolerat �i nu asigur� protec�ie total� nici �mpotriva infec�iei cu virusul imunodeficien�ei umane (HIV), nici �mpotriva altor boli cu transmitere sexual�. Pe l�ng� faptul c� se pot rupe, pot aluneca sau pot avea defecte de fabrica�ie, �n latexul prezervativelor pot ap�rea anumite fisuri foarte mici, invizibile cu ochiul liber, dar prin care virusul HIV poate trece cu mare u�urin��, pentru c� este mult mai mic. M�rimea fisurilor care apar �n mod natural �n latexul prezervativului este de p�n� la 5 microni, iar virusul mediu HIV are aproximativ 0,1 microni. �n termeni de m�rime, asta �nseamn� c� virusul HIV poate trece printr-o fisur� din latexul prezervativului tot at�t de u�or precum trece o pisic� printr-o u�� deschis� de garaj. Dup� unii cercet�tori, riscul infect�rii cu HIV �n cazul folosirii prezervativului este �n jur de 15%, iar dup� al�i cercet�tori acest risc este chiar �n jur de 35%. Dar chiar lu�nd �n calcul riscul cel mai mic (�n jur de 15%), cine folose�te prezervativul �i are rela�ii sexuale cu mai mul�i parteneri, nu poate avea vreo garan�ie c� mai devreme sau mai t�rziu nu se va infecta, dup� cum nu are nici o garan�ie cel care zboar� cu un avion dintr-o sut�, de�i 15 dintre ele se vor pr�bu�i. Acest virus poate avea o perioad� de incuba�ie de la c�teva luni p�n� la c��iva ani, uneori chiar opt sau zece ani, astfel �nc�t o persoan� care este infectat� cu HIV poate p�rea perfect s�n�toas� mai mul�i ani, dar �n realitate este seropozitiv� �i poate transmite altora virusul HIV. Cea mai sigur� ap�rare fa�� de virusul HIV nu este folosirea prezervativului, ci este abstinen�a �nainte de c�s�torie �i fidelitatea �ntre so� �i so�ie dup� aceea. Prin prezervative se creeaz� o fals� speran�� de securitate �mpotriva HIV �i se �ncurajeaz� promiscuitatea. Exist� �i un documentar despre SIDA, intitulat �F�r� o a doua �ans�, �n care se vorbe�te �i despre falsa speran�� a a�a-zisului �sex sigur� (�self sex�). Virusul HIV distruge sistemul imunitar al organismului, care devine incapabil s� se apere �n lupta cu infec�iile. De multe ori, abia dup� mai mul�i ani de la infectarea cu HIV organismul dezvolt� o serie de boli, care �n condi�ii normale ar fi fost stopate de sistemul imunitar. O persoan� poate afla dac� este seropozitiv� sau nu, �n urma unui test HIV, care se face gratuit la centrele de transfuzie sanguin� �i la alte centre. Acest test pune �n eviden�� anticorpii produ�i de organism, care pot fi descoperi�i dup� ce au trecut �ase luni de la infectare. Dup� cum se �tie, nu exist� vindecare pentru persoanele infectate cu HIV, ci este posibil� doar o �ncetinire a evolu�iei bolii, deci o �nt�rziere a decesului cu cel mult c��iva ani. Virusul HIV se transmite prin: contact sexual, s�nge infectat (transfuzii de s�nge infectat, folosirea unui instrumentar medical infectat, body � piercing �i tatuare, folosirea �n comun a unor obiecte t�ioase ce pot produce leziuni ale pielii: lame de b�rbierit, instrumente de manichiur� �i pedichiur�, periu�a de din�i), de la mama infectat� la copil (30% dintre copiii concepu�i de o mam� seropozitiv� mo�tenesc virusul). Virusul HIV se poate transmite �i prin contact sexual anal sau oral �i uneori se poate transmite chiar prin s�rut pasional (virusul HIV a fost localizat �i �n alte fluide corporale diferite de s�nge, cum ar fi: sperm�, secre�ii vaginale, saliv�, lacrimi, etc.). Virusul HIV nu se transmite prin: tuse sau str�nut, deci prin aer; atingere, �mbr��i�are, s�rut prietenesc pe obraz; tr�ind sau muncind �n preajma unei persoane infectate; folosirea grupurilor sanitare �n condi�ii igienice; utilizarea veselei �n comun; �n�ep�turi de ��n�ari sau alte insecte; b�i, bazine, adic� prin ap�; prosoape, clan�e de u�i, telefon sau computer. Ca �i actul sexual �ntrerupt, folosirea condomului poate provoca anxietate �i tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic. De asemenea, mai poate provoca irita�ii la nivelul organelor genitale. g) Prezervativul feminin (diafragma sau obturator cervical �i cupola cervical�) este f�cut �n func�ie de dimensiunile fiec�rei femei. Are eficien�� mediocr� �i este, de asemenea, r�u tolerat. Poate provoca acelea�i efecte negative ca �n cazul folosirii condomului (irita�ii, anxietate, tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic). �n plus, poate provoca infec�ii ale aparatului urinar. Dup� cum se observ�, nu exist� vreo metod� artificial� de contracep�ie lipsit� de urm�ri negative, mai mult sau mai pu�in grave, pe plan fizic �i psihic pentru femeie, dar �i pentru b�rbat, iar unele dintre ele sunt �i avortive. 4. Imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie Deja filosofii de dinainte de cre�tinism ajunseser� la concluzia c� ceea ce este imoral este �ntotdeauna v�t�m�tor. �n acest sens, filosoful grec Platon spunea c� nici un lucru nu este folositor dac� nu e conform moralei: nu pentru c� ceea ce este folositor e moral, dar pentru c� ceea ce este moral este folositor. Publicitatea care se face unor metode contraceptive artificiale este determinat� de interese comerciale, �n nici un caz de inten�ii benefice. Toat� aceast� propagand� se pretinde umanist� �i filantropic�. Pretinde c� vizeaz� binele omenirii, dar de fapt ascunde scopuri �i interese negative: e vorba de dorin�a popoarelor bogate, amenin�ate cu dispari�ia datorit� natalit��ii foarte sc�zute, de a de�ine controlul demografic al planetei, consider�nd c� popula�iile s�race, �n permanent� cre�tere, constituie o amenin�are pentru bog��iile lor. �i apoi mai sunt la mijloc marile interese financiare: sume imense de bani pe care le c�tig� multina�ionalele, fabric�nd �i comercializ�nd produsele artificiale de contracep�ie. Cum acestea sunt din ce �n ce mai pu�in folosite �n ��rile bogate, dovedindu-se a fi nocive s�n�t��ii, se caut� noi pie�e de desfacere, invad�nd �n special ��rile africane �i cele din fostul bloc comunist. Nu este p�cat pl�cerea actului sexual �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin�, cu condi�ia ca ei s� respecte ordinea fireasc�. Ordinea fireasc� este perturbat� prin metodele artificiale de contracep�ie. Dup� cum nu constituie p�cat actele sexuale dac� au loc �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� se respect� ordinea fireasc�, la fel nu constituie p�cat actele sexuale s�v�r�ite dup� v�rsta fertilit��ii, �n aceste condi�ii. Toate metodele artificiale de contracep�ie sunt imorale �i deci p�cate mari, cu excep�ia celor terapeutice, cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, cu condi�ia ca piedica pentru concep�ie s� nu fie direct voit�. Din Biblie reiese c� Dumnezeu nu este de acord cu metodele artificiale de contracep�ie. De exemplu, �n Geneza (Facerea) 38,9-10 este criticat� metoda actului sexual �ntrerupt (p�catul lui Onan). La evrei era obiceiul ca, atunci c�nd murea un b�rbat, fratele s�u s-o ia �n c�s�torie pe so�ia acestuia. A�a a f�cut Onan, dar, ca s� nu conceap� copii, el practica metoda actului sexual �ntrerupt. Lui Dumnezeu nu i-a pl�cut acest lucru �i l-a pedepsit. Uneori se face �n favoarea folosirii metodelor contraceptive urm�toarea argumenta�ie: �dec�t s� se fac� avort, e preferabil s� se recurg� la metode contraceptive�. Acest� argumenta�ie apar�ine unei mentalit��i care �i recunoa�te lui Dumnezeu numai jum�tate din drepturile de proprietate asupra vie�ii, adic� �i recunoa�te lui Dumnezeu dreptul asupra vie�ii, dar nu �i asupra mecanismelor delicate care stau la originea vie�ii. At�t avortul c�t �i contracep�ia fac parte, la nivele diferite, dintr-o cultur� care refuz� via�a �i refuz� invita�ia de a fi simpli colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii. Ele au la baz� orgoliul omului care �i asum� drepturi pe care nu le are. Apoi, cum am v�zut, multe dintre metodele contraceptive sunt de fapt avortive. Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase. Papa Paul al VI-lea �n enciclica �Humanae vitae� (�Via�a uman�) arat� c� exist� �ntre cele dou� cazuri o diferen�� esen�ial�: �n primul caz (de folosire a metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste) so�ii se folosesc �n mod legitim de o dispozi�ie natural�; �n cel�lalt caz (de folosire a metodelor artificiale de contracep�ie) ei �mpiedic� desf�urarea proceselor naturale. E adev�rat c� �i �ntr-un caz �i �n cel�lalt, so�ii se pun de acord �n inten�ia reciproc� de a evita copilul pentru motive plauzibile, nedorind ca el s� se conceap�; dar e la fel de adev�rat c� numai �n primul caz ei �tiu s� renun�e la folosirea c�s�toriei (la rela�ii sexuale) �n perioadele fertile c�nd, pentru motive juste, concep�ia nu e dorit�, �i c� se folosesc de ea (au rela�ii sexuale) �n perioadele nefertile. F�c�nd aceasta, ei dovedesc o iubire cu adev�rat �i pe deplin onest�. �n exorta�ia apostolic� �Familiaris consortio� (�Leg�tura de familie�), Papa Ioan Paul al II-lea scrie c� so�ii care folosesc metode artificiale de contracep�ie �manipuleaz� �i �njosesc sexualitatea uman�, cu aceasta �njosindu-se pe ei �n�i�i �i alter�nd valoarea d�ruirii totale. Fa�� de limbajul care exprim� �n mod firesc d�ruirea reciproc� �i total� dintre so�i, contracep�ia artificial� opune un limbaj �n mod obiectiv contradictoriu, conform c�ruia nu mai este vorba de d�ruire reciproc� total�. Urmeaz� de aici nu numai refuzul deschiderii la via��, ci �i o falsificare a adev�rului l�untric al iubirii conjugale, chemat� s� fie o d�ruire a persoanei �ntregi.� Aceast� diferen�� antropologic� �i moral� �ntre contracep�ie �i metodele naturale de planificare familial� implic� dou� moduri de g�ndire ireductibile unul la cel�lalt asupra persoanei �i asupra sexualit��ii umane. Biserica �i elogiaz� pe so�ii care, printr-o hot�r�re bine g�ndit�, luat� �n comun, primesc cu generozitate s� creasc� �n mod corespunz�tor chiar �i un num�r mai mare de copii. Sf�nta Scriptur� �i Biserica v�d �n familiile numeroase un semn al binecuv�nt�rii lui Dumnezeu �i al generozit��ii p�rin�ilor. So�ii �n�elep�i, boga�i sau s�raci, nu se sperie niciodat� de un num�r mai mare de copii, �tiind c� fiecare copil vine �n lume cu un creier �i dou� bra�e, care �n timpul vie�ii lor produc mai mult dec�t consum�. Apoi, fra�ii mai mari �i ajut� pe p�rin�i �n cre�terea celor mai mici. S-au v�zut deseori p�rin�i numai cu un singur copil slujindu-i acestuia ca ni�te robi �i al�i p�rin�i cu c�te �ase, zece, doisprezece sau chiar mai mul�i copii, care erau crescu�i �n frica de Dumnezeu �i disciplina�i, iar p�rin�ii erau iubi�i, respecta�i �i ajuta�i. Cu toate c� �n Rom�nia de azi pentru mul�i via�a este destul de dificil� din punct de vedere material, totu�i sunt la blocuri �n ora�e �i la sate familii care, fie c� dispun, fie c� nu dispun de o stare material� prea bun�, totu�i au mul�i copii. Str�bunii no�tri, �n �n�elepciunea lor, au apreciat loialitatea, optimismul �i buna dispozi�ie �n casele cu mul�i copii. �n plus, de multe ori, ultimul copil dintr-o familie numeroas� a fost un om de seam� sau un sf�nt: de exemplu, Mozart a fost al cincilea copil din familie, Rembrandt al �aselea, Wagner al �aptelea, Napoleon al optulea, Sf�ntul Igna�iu al treisprezecelea, Schubert al treisprezecelea, Franklin al paisprezecelea, Benedict Lobre al cinsprezecelea, etc. �i, chiar dac� ar ajunge un om obi�nuit, tot are dreptul la via��. Multor oameni le pare r�u la b�tr�ne�e c� au pu�ini copii �i spun c� dac� ar fi acum tineri ar face mai mul�i. Familia numeroas� este o des�v�r�it� societate minuscul�. Copiii unei familii numeroase nu suspin� dup� copiii vecinilor pentru a se juca cu ei, nu-i caut�, c�ci fiind mul�i, �i pot �ndeplini trebuin�ele lor copil�re�ti, �n casa p�rinteasc�, sub supravegherea p�rin�ilor: astfel, ei devin bine crescu�i, f�r� a fi expu�i la influen�e negative. Asemenea cu o prisac� de albine �i reginele sale, familia cu numero�i copii adun� mierea vie�ii pentru fiecare dintre ei. A�a � zisa � problem� demografic� � este o fals� problem�. Adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor Au o p�rere gre�it� cei care cred c� explozia demografic� (cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului) va determina epuizarea resurselor omenirii. Cre�terea foarte mare a popula�iei P�m�ntului nu va determina epuizarea resurselor omenirii �i iat� de ce: - statistici recente, furnizate de F.A.O. arat� urm�torul fapt: cre�terea anual� a popula�iei este de 1,60%, �n timp ce cre�terea anual� a produselor agricole este mai mare: 4%, aceste produse fiind cele care stau la baza hranei popula�iei. - �n ce prive�te posibilit��ile de alimentare, globul p�m�ntesc are resurse de hran� pentru mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, �ns� adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a resurselor. Iar cei care �mpart �n mod nedrept resursele manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, �n fapt promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii. - Astfel, unii oameni de �tiin�� au calculat c� P�m�ntul poate hr�ni: 8 miliarde de oameni (conform lui Penck), 13 miliarde (conform lui Hollstein), 22 miliarde (conform lui Ballod) �i peste 100 de miliarde de oameni (conform lui Clark). Or, �n prezent pe P�m�nt sunt �n jur de 6 miliarde �i jum�tate de oameni. - �n plus, economi�tii constat� c� o cre�tere a densit��ii demografice poate fi �nso�it� de o mare expansiune economic�: ca exemplu poate fi adus Hong � Kongul, unde exist� o densitate mare de popula�ie �i �n acela�i timp o mare cre�tere economic�. - Apoi, trebuie �inut cont c� 70% din suprafa�a globului o ocup� apele. Acestea pot deveni o surs� inepuizabil� pentru alimentarea popula�iei Pam�ntului, dac� vor fi exploatate cum trebuie. �i mai trebuie �inut cont c� din suprafa�a uscat� numai 30% e cultivat�. Dac� o parte a omenirii sufer� de foame, aceasta nu se datoreaz� faptului c� p�m�ntul nu are resurse, ci ignoran�ei, egoismului, r�ut��ii, �mp�r�irii nedrepte a resurselor. Nimeni nu ar suferi de foame dac� s-ar investi �n agricultur� numai o mic� parte din sumele care se investesc pentru distrugerea vie�ii oamenilor (pentru armament, aparate pentru avort �i sterilizare, contraceptive, etc.) Acces�nd linkul urm�tor pute�i vedea un documentar intitulat � Iarna demografic� � �n care oamenii de �tiin�� arat� c� pe p�m�nt este nevoie de copii, altfel se ajunge la o �mb�tr�nire a popula�iei, la o a�a numit� iarn� demografic�. Documentarul e format din 6 parti, fiecare de cate 10 minute. Iat� prima parte, iar celelalte 5 p�r�i le g�si�i �n dreapta : http://www.youtube.com/watch?v=iPzsAl5IjvE&feature=PlayList&p=FD03534E6E481F1E&index=0&playnext=1 Iar �n privin�a Rom�niei se constat� o sc�dere dramatic� a popula�iei, astfel �nc�t, dac� nu se vor lua m�suri de stopare a avorturilor prin lege, dispari�ia poporului rom�n poate fi calculat� matematic. �n plus, cei care sunt cre�tini �tiu c� omenirea nu va d�inui ve�nic pe fa�a P�m�ntului. Dumnezeu ne spune prin intermediul Bibliei c� va fi un sf�r�it al lumii acesteia �i e clar c� El va avea grij� ca p�m�ntul s� aib� resursele necesare vie�ii p�n� �n ultimul moment. S� nu uit�m c� Dumnezeu a zis primilor oameni: �Fi�i roditori, �nmul�i�i-v�, umple�i P�m�ntul �i supune�i-l.� (Gen. 1,28).
vieru_cezar_iasi Postat pe 13 Aprilie 2009 07:04
sunt ana si am 32 de ani.in martie miam montat sterilet,dar tot de atunci nu am ciclu regulat.am 2 avorturi intrun an,adica pe anul trecut,si nu am avut niciodata nici o infectie vaginala.de la montarea steriletului dupa ciclu la 2 saptamini am singerari vaginale.se poate sa am cancer de col oterin de la sterilet?am contacte sexuale normale adica nici dese nici rare.va rog sami scrieti pe adresa mea de mail cristinakytty@ymail.com
healthy005205 Postat pe 8 August 2009 21:18
Este foarte interesant tot ce am citit legat de metoda de contraceptie numita "sterilet". Pana la urma se pare ca nu e chiar o metoda contraceptiva, pentru ca s-a studiat faptul ca, de fapt, se intampla minunea. Am doi copii de 6 respectiv 2 ani. Supa nasterea primului copil am avut sterilet si fiind multumita, mi-am pus si dupa cel de-al doilea copil. Cu toate ca am vrut sa cred in tot ce se spune legat de ele, de eficienta lor, tind sa-mi ascult instinctul si sa cred ca nu e chiar bine. Fiecare menstruatie se prezinta cu miros urat si cu bucatele mici de "nu stiu ce". Ma simt pacatoasa ca folosesc metoda asta in continuare, cu toate ca am inteles cum functioneaza, dar tot odata nu stiu ce sa fac. In metoda calendarului nu am incredere. Sunt sigura ca as ramane insarcinata imediat daca as apela la metodele clasice dar sanatoase dpdv religios. off
healthy006736 Postat pe 22 Septembrie 2009 21:19
Buna fetelor, as vrea sa va impartasesc din experienta mea de fosta purtatoare de sterilet.Am avut sterilet vreo 6 ani.Am 37 ani, 2 baieti, unul dee 16 ani si jumatate si unul de 4 ani si jumatate.Dupa cel de al doile-a mi-am pus iar sterilet ( inainte de al avea pe el am avut 6 ani sterilet),la un an dupa ce l-am pus am ramas insarcinata CU STERILET.Am facut intrerupere de sarcina si dupa avort am pus din nou sterilet.A fost ok pana anul trecut cand am facut o extrauterina (cu sterilet pus).Am facut operatia de rigoare la care a trebuit sa-mi extipe ambele trompe uterine !!! Acum , la un an de zile de la operatie sunt ok, multumesc lui Dumnezeu, si sper sa fiu in continuare.Concluziile le trage-ti voi singure. Va pupik dulce pe toate !!!
kudika063953 Postat pe 13 Octombrie 2009 08:20
Marieta, daca steriletul se numeste Mirena, imi poti povesti daca ai reactii adverse de la el ? Multumesc, Miorita
healthy002061 Postat pe 14 Martie 2010 10:16
De la: , la data 2009-01-25 14:09:50 am sterilet de 5 ani trebuie sa il schimb la 8 ani nu sint probleme mari doar o iritatie in timpul ciclului in rest este sigur pt.preintimpinarea unei sarcini .nu vreau sa aud de pastile anticonceptionale am luat si am ramas insarcinata la un an de cind am inceput sa iau sper sa fie bine si cu urmatorul sterilet mergi la ginecolog! nu astepta sa treaca 8 ani pt ca nici un sterilet nu are o asa mare valabilitate, chiar daca asa ti s-a spus.. mai bine mergi degeaba decat sa ajungi prea tarziu!
camiflorea Postat pe 14 Martie 2010 17:35
buna as avea si eu o intrebare inainte di menstruatie ai pierderi de culoare maro? si eu am steriletul de aproape 3 ani si sunt multumita de el da ma speriat cineva si acum nu stiu ce sa mai fac
healthy015196 Postat pe 19 Aprilie 2010 23:46
am steriletul de 3 ani aproape si sunt si eu tare multumita de el dar.... am niste pierderi inainte de mentruatie niste pierderi maro ce parereai ms mult mirella
healthy015196 Postat pe 19 Aprilie 2010 23:48

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
vreau sa-mi spuneti daca se poate sa fi insarcinata cu ciclu sau nu?	9	De la: kudika_nikole 24 Ianuarie 2012 17:36
ochi	2	De la: ionela25any 13 Martie 2010 17:51
chiuretaj biopsic	7	De la: Salina_SUSESI_Timisoara 12 Septembrie 2010 23:08

ce parere aveti despre medicul ginecolog - FRANCOIS DESIRE ?????	11	De la: MonaLisaC 22 Martie 2013 18:44
NONI-originalul suc-miracol al naturii	1	De la: TahitianNoniRomania 3 Octombrie 2009 20:33