Setari Cookie-uri

AM FACUT AVORT..:( E DOAR O POVESTE TRISTA SI DUREROASA

De la: valy90, la data 2010-11-20 01:04:31
De la: laraariss, la data 2010-05-24 22:37:49 Adica o incurajezi ca viata ei nu se va sfarsi,ci doar ce-a a copilasului? Cu ce a e de vina el ca mama lui a facut greseli?incerc sa va inteleg,dar nu pot Sper ca D-zeu sa va ierte


nici eu nu sunt de acord cu avortul ( NU sunt de acord cu crima , in general ) ; am o prietena care a refuzat sa ia calmante dupa indepartarea unei tumori ca sa nu dauneze bebelusului ; dar fiecare face cum crede ca e mai bine si fiecare plateste mai devreme sau mai tarziu pentru faptele sale .
perce_neige
Postat pe 20 Noiembrie 2010 11:28
De la: perce_neige, la data 2010-11-20 11:28:35
De la: valy90, la data 2010-11-20 01:04:31
De la: laraariss, la data 2010-05-24 22:37:49 Adica o incurajezi ca viata ei nu se va sfarsi,ci doar ce-a a copilasului? Cu ce a e de vina el ca mama lui a facut greseli?incerc sa va inteleg,dar nu pot Sper ca D-zeu sa va ierte


nici eu nu sunt de acord cu avortul ( NU sunt de acord cu crima , in general ) ; am o prietena care a refuzat sa ia calmante dupa indepartarea unei tumori ca sa nu dauneze bebelusului ; dar fiecare face cum crede ca e mai bine si fiecare plateste mai devreme sau mai tarziu pentru faptele sale .
asa e
Valy90
Postat pe 20 Noiembrie 2010 12:19
De la: raisa0510, la data 2010-01-13 11:53:07Acum 2 zile am facut un avort...primul si singurul din viata mea am ramas insarcinata si a trebuit sa renunt la acest copil la acest suflet...sunt vinovata si sunt constienta de asta...ma doare sufletul cand ma gandesc ..eram in holul clinicii...am stat cam 2 ore am ascultat povestile acelor femei care erau acolo..unele triste ca si mine trebuiau sa renunte..altele cu burtica fericite...ma chemat in cabinet...am dat o declaratie am urcat pe o masa...am vazut cum imi injecta ceva in vena...am intors capul am inchis ochii...m-am trezit...eram pe un pat eram ametita copilul meu nu mai era...langa mine era o asistenta care ma privea cu mila..mia zis ca am fost sub anestezie totala...ca am fost foarte agitata si ca am plans...si am strigat..nuuuu...nu imi amintesc nimic nu stiu nimic dar simt ca lipseste ceva din mine...mie gandul la acea fiinta pe care am omorat-o...aceste randuri sunt scrise pentru cele ce vor se faca acelasi lucru...e greu e o alegere grea...mintea mea a zis da...sufletul a zis nu:((




p[acat de copil.eu nas putea sa fac avort. e un suflet nevinovat.
kudika017543
Postat pe 13 Ianuarie 2011 20:17
Cred ca te simti groaznic dar asta este.poate ca asa a fost sa fie.Dumnezeu mai are nevoie in cer si de copii nu numai de batrani.o sa mai faci si alti copii:).Stiu ca o sa urmeze perioade destul de dificile dar consoleaza'te cu cineva sa nu tii tot necazul in tine.
cristiana95
Postat pe 16 Ianuarie 2011 22:00
buna Raisa!!ai putea t rog sa imi spui la ce clinica ai facut avortul?ai simtit ceva dureri fizice?sau doar sufletesti?ms te pup
simonel131991
Postat pe 8 Iulie 2011 14:45
imi poate recomanda si mie o clinica particulara unde se lucreaza bine?mi`e frica de mor de spitale si injectii ..cele care ati facut deja un avort cat v`a costat?
simonel131991
Postat pe 8 Iulie 2011 14:57
e grea decizia ce vrei sa o iei.si eu am trecut prin astfel de situatie.am un baietel de 2 ani dintr-o casnicie.acum aproape 4 luni ramasesem insarcinata cu cel pe care il iubeam,amatul meu.ii spusesem k sunt insarcinata si nu ma crezut spunandu-mi sa fac avort ca e prea tanar pt a avea un copil,crezand ca nu e al lui.cum am aflat ca am ramas sa ii fac e plac ca il iubesc am avortat.desi nu mio voi ierta niciodata trebuia sa il pastrez chiar daca ramaneam singura,de atunci atat eu cat si el visam copilul nostru,un ingeras.regretele nu isi mai au rostul de aceea te sfatuiesc sa te gandesti bine si sa nu renunti la fiinta ce creste in pantecele tau,din prima zi ii bate inimioara si il doare cand dr il sfasie.ai grija de tine
kudika446983
Postat pe 6 Octombrie 2011 13:37
Si eu am facut un avort, asa ca iti inteleg suferinta. Au trecut deja 2 ani, dar de fiecare data cand iau un copil in brate ma gandesc ca ar fi putut fi copilul meu...am plans si am suferit atat de mult incat devenisem ca o stafie. Am slabit 7 kg in acea perioada...am plans nopti la rand. Imi pare foarte rau, dar asta este, eram prea mica sa am un copil...inchipuie-ti ca surioara mea implineste saptamana viitoare 2 anisori...copilul meu ar fi trebuit sa se nasca tot in acea perioada...+/- 2 saptamani. Cel mai rau a fost faptul ca, eu fiind slabuta de fel, nu m-am simtit foarte bine, la 2 zile dupa chiuretaj, m-am dus de urgenta la medic. Aveam ramasite in interior, care au produs o infectie. Am avut dureri groaznice, atat fizice cat si psihice. Nu doresc nimanui sa treaca prin ce am trecut eu...
rox_sb
Postat pe 6 Octombrie 2011 13:52
Te inteleg perfect prin ce treci,dar trebuie sa fii tare,si odata cu trecerea timpului usor,usor,rana din sufletul tau se va vindeca!Nu te inchide in tine,discuta cat mai mult pe acest subiect cu cineva de incredere,asa te eliberezi sufleteste,si mai ales acum ai grija de sanatatea ta!Si nu uita,dupa 1 luna du-te la un control de rutina!multa sanatate!
kudika373092
Postat pe 6 Octombrie 2011 14:50
Te inteleg perfect prin ce treci,dar trebuie sa fii tare,si odata cu trecerea timpului usor,usor,rana din sufletul tau se va vindeca!Nu te inchide in tine,discuta cat mai mult pe acest subiect cu cineva de incredere,asa te eliberezi sufleteste,si mai ales acum ai grija de sanatatea ta!Si nu uita,dupa 1 luna du-te la un control de rutina!multa sanatate!
kudika373092
Postat pe 6 Octombrie 2011 14:50
De la: kudika017543, la data 2011-01-13 20:17:09
De la: raisa0510, la data 2010-01-13 11:53:07Acum 2 zile am facut un avort...primul si singurul din viata mea am ramas insarcinata si a trebuit sa renunt la acest copil la acest suflet...sunt vinovata si sunt constienta de asta...ma doare sufletul cand ma gandesc ..eram in holul clinicii...am stat cam 2 ore am ascultat povestile acelor femei care erau acolo..unele triste ca si mine trebuiau sa renunte..altele cu burtica fericite...ma chemat in cabinet...am dat o declaratie am urcat pe o masa...am vazut cum imi injecta ceva in vena...am intors capul am inchis ochii...m-am trezit...eram pe un pat eram ametita copilul meu nu mai era...langa mine era o asistenta care ma privea cu mila..mia zis ca am fost sub anestezie totala...ca am fost foarte agitata si ca am plans...si am strigat..nuuuu...nu imi amintesc nimic nu stiu nimic dar simt ca lipseste ceva din mine...mie gandul la acea fiinta pe care am omorat-o...aceste randuri sunt scrise pentru cele ce vor se faca acelasi lucru...e greu e o alegere grea...mintea mea a zis da...sufletul a zis nu:((




Acum 11 ani in urma am pierdut un copil,iar sarcina era deja in luna a -6-a...multe complicatii...etc...a fost cea mai mare pierdere pe care puteam sa o am in viatza...desi aveam doar 20 de ani,ma simteam pregatita pt a avea un copil...mai ales ca facea parte deja din mine...dar inevitabilul s-a produs si l-am pierdut...:((am crezut ca nu voi mai face niciodata copii sau cel putin daca voi mai ramane insarcinata,nu voi putea duce sarcina pana la capat...dupa 7 ani am ramas din nou gravida...am fost cea mai fericita femeie din lume...desi sunt o mama singura care isi creste copilul fara tata...(ei se vad doar ocazional)pt nimic in lume nu as fi renuntat la el...cand eram gravida in 4 luni cu a doua sarcina era sa o pierd si pe aceasta,dar cu ajutorul lui D-zeu si bineinteles cel al doctorilor,acum am un baietel minunat care imi umple viatza de fericire...nimic pe lumea asta nu e mai frumos decat glasul unui copilas care striga"mama"...deci pt mine...stop avorturilor...ganditiva de 10 ori inainte de a face un avort...s-ar putea sa nu mai aveti sansa de a fi mame...ma refer la cele care raman pt prima oara insarcinate si aleg varianta avortului...ce rost veti mai avea ca femei pe lumea asta???
callybra
Postat pe 6 Octombrie 2011 16:15
Deci nu pot intelege persoanele care spun ca acel micut din pantece "e doar un embrion", de parca ar fi un embrion de...fasole. Adica voi vreti sa spuneti ca pruncusrul din pantece, la cateva saptamani, nu reprezinta o viata, nu? Si cand e viu? Din momentul in care a venit pe lume? Dar cu o zi inainte de a veni pe lume nu era viu, sau cu o saptamana inainte, o luna, si tot asa? Sau e viu doar cand il simti ca misca? Irelevant, pentru ca el incepe sa se miste cu mult inainte, doar ca e prea mic ca sa fie simtit. Nu intelegeti ca viata unui copil nu incepe treptat? Nu este un embrion fara viata o vreme, apoi, epa, surpriza...dintr-o data e viu! Viata incepe din momentul conceptiei! Punct.
AnkYoa
Postat pe 8 Decembrie 2011 18:12
*pruncusorul
AnkYoa
Postat pe 8 Decembrie 2011 18:13
Buna numeleu meu e Cerasela am 20 de ani si trec printr-o perioada dificila mi-am intrerupt sarcina in saptamana a 7-ea. Am crezut ca o sa fie usor si nu o sa am nici o remuscare sau resentiment dar nu a fost asa.In momentul cand am ajuns pe scaunul ginecologic am realizat ca nu o sa mai fiu la fel o sa lipseasca mereu cv din mn.In momentul in care m-am trezit ma bufnit plansul nu ma puteam controla ma simteam goala pe dinauntru si fara nici o valoare.Nu am cui sa ma descarc si m-am ganddit sa vb cu o pers care a trecut prin aceas durere si suferinta ca si mine.Au trecut cateva zile si nu mi-am revenit mereu plang si ma gandesc cum am putut sa renunt la puiul meu la o viata care nu avea nici o vina pt greseala mea.As vrea sa mi da-ti niste sfaturi sa mi pot reveni mai rpd va multumesc.
Cerasela_Furnigel_1
Postat pe 30 Ianuarie 2014 09:09
De la: Cerasela_Furnigel_1, la data 2014-01-30 09:09:07Buna numeleu meu e Cerasela am 20 de ani si trec printr-o perioada dificila mi-am intrerupt sarcina in saptamana a 7-ea. Am crezut ca o sa fie usor si nu o sa am nici o remuscare sau resentiment dar nu a fost asa.In momentul cand am ajuns pe scaunul ginecologic am realizat ca nu o sa mai fiu la fel o sa lipseasca mereu cv din mn.In momentul in care m-am trezit ma bufnit plansul nu ma puteam controla ma simteam goala pe dinauntru si fara nici o valoare.Nu am cui sa ma descarc si m-am ganddit sa vb cu o pers care a trecut prin aceas durere si suferinta ca si mine.Au trecut cateva zile si nu mi-am revenit mereu plang si ma gandesc cum am putut sa renunt la puiul meu la o viata care nu avea nici o vina pt greseala mea.As vrea sa mi da-ti niste sfaturi sa mi pot reveni mai rpd va multumesc.



Roaga-te,este singura cale!!!Vei simti tristete foarte mult timp de acum incolo,dar va trebui sa depasesti aceste momente traumatizante,asuma-ti efectele actiunii tale si mergi mai departe,aceasta este viata!!!!Decizia a fost pur personala,si,drept urmare,lamentarile nu isi au rostul,iar regretele sunt tardive!!!!
kudika_15804
Postat pe 30 Ianuarie 2014 09:14
De la: Cerasela_Furnigel_1, la data 2014-01-30 09:09:07Buna numeleu meu e Cerasela am 20 de ani si trec printr-o perioada dificila mi-am intrerupt sarcina in saptamana a 7-ea. Am crezut ca o sa fie usor si nu o sa am nici o remuscare sau resentiment dar nu a fost asa.In momentul cand am ajuns pe scaunul ginecologic am realizat ca nu o sa mai fiu la fel o sa lipseasca mereu cv din mn.In momentul in care m-am trezit ma bufnit plansul nu ma puteam controla ma simteam goala pe dinauntru si fara nici o valoare.Nu am cui sa ma descarc si m-am ganddit sa vb cu o pers care a trecut prin aceas durere si suferinta ca si mine.Au trecut cateva zile si nu mi-am revenit mereu plang si ma gandesc cum am putut sa renunt la puiul meu la o viata care nu avea nici o vina pt greseala mea.As vrea sa mi da-ti niste sfaturi sa mi pot reveni mai rpd va multumesc.

A fost alegerea ta...nu,o sa poti uita niciodata acest lucru,este ca o rana pe mai tarziu vindecata dar cicatricea va ramane in suflet pt totdeauna.Ar fi bine sa nu mai gresesti pe viitor si sa ai mai multa grija in cine trebuie sa ai icredere.
Esti tanara si ai viata inainte.....roagate la Dzeu sa te ierte!
Titanika
Postat pe 30 Ianuarie 2014 09:46
De la: Cerasela_Furnigel_1, la data 2014-01-30 09:09:07Buna numeleu meu e Cerasela am 20 de ani si trec printr-o perioada dificila mi-am intrerupt sarcina in saptamana a 7-ea. Am crezut ca o sa fie usor si nu o sa am nici o remuscare sau resentiment dar nu a fost asa.In momentul cand am ajuns pe scaunul ginecologic am realizat ca nu o sa mai fiu la fel o sa lipseasca mereu cv din mn.In momentul in care m-am trezit ma bufnit plansul nu ma puteam controla ma simteam goala pe dinauntru si fara nici o valoare.Nu am cui sa ma descarc si m-am ganddit sa vb cu o pers care a trecut prin aceas durere si suferinta ca si mine.Au trecut cateva zile si nu mi-am revenit mereu plang si ma gandesc cum am putut sa renunt la puiul meu la o viata care nu avea nici o vina pt greseala mea.As vrea sa mi da-ti niste sfaturi sa mi pot reveni mai rpd va multumesc.


Ia tot ceea ce ti s-a intamplat ca pe-o lectie de viata si incearca sa n-o mai repeti in viitor.

Informeaza-te despre masurile de protectie contra unei sarcini nedorite.

Si, nu in ultimul rand, sa te duci sa aprinzi o lumanare si sa te rogi pentru sufletul copilului tau.
Viorica_Ecaterina
Postat pe 30 Ianuarie 2014 09:59
asa este trebuie sa mergi inainte , dar stiu ca este foarte greu si iti va fii mult timp. dupa 6 ani tin minte parca a fost acuma si am perioade ca nu pot dormi nopti intregi. au trecut 6 ani dar mi-e frica de o sarcina pentru complicatii ce pot aparea din cauza la rh-, despre care nu nu mi-a spus nimic medicul si nici nu prea zice nici un medic din pacate cand faci avort.
kudika_954540
Postat pe 7 Februarie 2014 05:47
De la: leeloo_healthy, la data 2010-01-31 11:46:19cum sa iti omori copilul inainte sa il vezi?inainte sa te vada?inainte sa il botezi?inainte sa iti spuna "mama"? cu ce a gresit el? tu ca femeie ai gresit..si trebuie sa te sacrifici pentru acea fiinta nevinovata...stii ca inainte de a se incarna sufletul isi alege parintii pentru a te ajuta sa iti platesti datoriile karmice si pentru a si le plati si el pe ale lui?
unii sunt saraci spiritual si nu privesc "viata" in profunzimea ei...faceti avort din egoism...ca va este greu...ca nu ai suporta sa il cresti singura...sau alte motive...poate copilul ala va fi doctor si va salva vieti, poate va schimba istoria, poate va inventa o solutie pentru un viitor mai bun pentru intreaga omenire...jucati un joc "de-a dumnezeu" ..alegeti voi moartea unui om...nu aveti acest drept!femeile ar trebui sa dea viata, nu sa ia!!!
sunt femei care adopta singure un copil, sunt femei care dau mii de euro pentru a avea sansa sa ramana insarcinate..si cele care au isi bat joc
Subscriu!
Miss_Y
Postat pe 7 Februarie 2014 09:38
08-Iunie-2016

Buna tuturor!
Recent, am adaugat o experienta noua portofoliului meu, si as vrea sa o impartasesc cu voi. Pentru ca nu am gasit informatii utile, cat de cat recente pe internet, atunci cand am trecut, prin ce-am trecut, m-am gandit sa vi le ofer eu, voua, celor care acum reluati procesul acesta care pare sa nu se mai opreasca.
Am 20 de ani, sunt studenta in Bucuresti la facultate, si pentru putin timp am intrerupt anticonceptionalele, pentru ca am fost nevoita sa urmez un alt tratament, sa imi tratez o mica infectie. In acest timp, am ramas insarcinata. Eu si prietenul meu, am mai pus problema asta pe masa si inainte sa se intample asta, insa inainte, totul parea asa..detasat, atat de simplu: “facem rost de bani, facem avort si mergem mai departe”, cumva, asa gandeam amandoi, desi niciunul nu o spunea cu voce tare. Asta inainte. Inainte sa se intample cu adevarat. In momentul in care am aflat ca sunt insarcinata (dupa 4 teste de sarcina, toate au iesit pozitiv), pot sa spun ca nu am simtit nimic, nimic in mine nu parea sa se fi schimbat. Emotional, rational, de nicio natura. Apoi..valuri de emotii m-au lovit, i-am spus si lui (nu stiam sigur daca sa ii spun sau nu, cumva, simteam ca nu ar trebui sa il implic si pe el in asta), urma sa luam o decizie. Suntem amandoi studenti, 20 si 21 de ani, fara niciun fel de venit sigur financiar, fara casa proprie, fara niciun fel de stabilitate. Ceva timp am rumegat amandoi, am plans, ne-am zbatut cu ideea ca trebuie sa apelam la intreruperea de sarcina. Niciunul din noi nu voia sa faca asta, dar pana la urma asta am decis.
Am facut rost de bani si mi-am facut o programare la doctor pentru ecograf. Am fost la Clinica Marie Stopes, ecograful a costat 100 de lei iar doua zile mai tarziu am fost programata pentru intreruperea de sarcina. Cele doua zile au trecut ca orele, si a venit si momentul sa merg mai departe cu intreruperea de sarcina prin aspiratie. Am optat (sau mai degraba medicul obstetrician a optat, cumva, fara sa ma consulte) pentru anestezie generala, am platit 700 de lei (ei au pachetul acesta, daca iti faci ecograful la ei si continui cu intreruperea de sarcina tot la ei, costa in total 800 de lei, daca iti faci ecograful in alta parte, doar intreruperea de sarcina costa 800 de lei)
Sarcina mea era la inceputul celei de-a 7a saptamanii. Am intrat, m-a anesteziat si m-am trezit doua ore mai tarziu. Ma durea putin burta, insa eram foarte ametita de la anestezic, au avut grija bine de mine. In zilele ce au urmat, durerile au persistat la o intensitate muult, mult mai scazuta decat cea initiala doar..2 zile, cred. Sangerari am avut incepand cu a2a zi, putin insa, mult mai putin decat la menstruatie. Nu doare, nu ti se intampla nimic. Cam atat fizic.
Nu mi-a fost usor deloc sa iau aceasta decizie, dar stiam ca daca o sa continui cu sarcina nu o sa ii pot oferi tot ce trebuie copilului meu. Nu a fost o decizie buna sau rea, a fost pur si simplu o decizie. Acum imi pare rau, cand am iesit din clinica (in aceeasi zi, pe picioarele mele, alaturi de prietenul meu) am simtit fizic, si apoi emotional, cum ceva din mine s-a desprins. Nu pot sa descriu sentimentul, dar inca il mai am si stiu ca nu o sa dispara. Stiu ca daca as fi vrut, as fi intors lumea pe dos pentru copilul meu. Dar nu am simtit ca acum este timpul pentru noi sa fim parinti. M-am atasat foarte mult de ‘el’ cat timp am fost conectati. Impartaseam tot timpul orice, cu el. Gandeam, simteam, ca o mama. Inconstient, devenisem o mama.
Lucrurile, din exterior, par sa fie la fel. Parem sa ne continuam vietile la fel. Alti oameni inafara de noi doi, nu mai stiu despre asta si mi-a fost greu sa iau contact cu exteriorul dupa ziua respective. Fizic sunt bine, urmeaza controlul dupa 2 saptamani, eram foarte speriata pentru ca citisem, si eu si prietenul meu, pe internet, toate porcariile, imi era atat de teama incat cand am intrat in cabinet, in Ziua Z, am inceput sa plang de emotie. Am intrebat-o pe doctorita daca o sa ma mai trezesc, a ras. Eram foarte speriata ca mi s-ar putea intampla ceva, nu eram pregatita sa mi se intample ceva. Cand am iesit, am inteles ce mi se intamplase, si nu mai puteam face nimic. Nimic nu ar fi fost mai rau decat asta.
E decizia ta, insa, spun ca daca e sa ajungi aici, gandeste-te foarte bine, elimina toate optiunile, vezi ce contrabalanseaza. Nu va lasati judecate, nu va fie teama, am inceput sa plang intr-o zi cand am citit o poezie ce spunea povestea unui ‘copil ucis de lama’ (povestea avortului), se numea “tipatul mut” sau asa ceva. E o viata, si tu esti o viata. Sa nu iei o viata in defavoare alteia, e tarziu cand ajungi aici.
Imi pare rau ca am facut asta, daca ar fi sa o fac din nou, as face-o diferit. Imi lipseste.
Rebecca_Navamalika_Nadja_1
Postat pe 8 Iunie 2016 01:17
De la: Rebecca_Navamalika_Nadja_1, la data 2016-06-08 01:17:3808-Iunie-2016

Buna tuturor!
Recent, am adaugat o experienta noua portofoliului meu, si as vrea sa o impartasesc cu voi. Pentru ca nu am gasit informatii utile, cat de cat recente pe internet, atunci cand am trecut, prin ce-am trecut, m-am gandit sa vi le ofer eu, voua, celor care acum reluati procesul acesta care pare sa nu se mai opreasca.
Am 20 de ani, sunt studenta in Bucuresti la facultate, ......................................................................................


Renunta la smiorcaiala aceasta inutila, ai stiut ce urmeaza sa faci, deci asuma-ti fapta si ai grija pe viitor!Actiunea ta a fost rezultatul deciziei tale, liber consimtita! Regretele afisate aici?? Sunt apa de ploaie! Cum ti-a placut sa faci sex, neprotejata in niciun fel, in acelasi mod fii responsabila pentru actul comis!! Nu uita un adevar, niciun barbat nu va suferi in locul tau, in momentul in care decizi sa faci intrerupere de sarcina!
kudika_15804
Postat pe 8 Iunie 2016 07:24
De la: Rebecca_Navamalika_Nadja_1, la data 2016-06-08 01:17:3808-Iunie-2016

Buna tuturor!
Am 20 de ani, sunt studenta in Bucuresti la facultate, si pentru putin timp am intrerupt anticonceptionalele, pentru ca am fost nevoita sa urmez un alt tratament, sa imi tratez o mica infectie. In acest timp, am ramas insarcinata. Eu si prietenul meu, am mai pus problema asta pe masa si inainte sa se intample asta, insa inainte, totul parea asa..detasat, atat de ...
E decizia ta, insa, spun ca daca e sa ajungi aici, gandeste-te foarte bine, elimina toate optiunile, vezi ce contrabalanseaza. Nu va lasati judecate, nu va fie teama, am inceput sa plang intr-o zi cand am citit o poezie ce spunea povestea unui ‘copil ucis de lama’ (povestea avortului), se numea “tipatul mut” sau asa ceva. E o viata, si tu esti o viata. Sa nu iei o viata in defavoare alteia, e tarziu cand ajungi aici.
Imi pare rau ca am facut asta, daca ar fi sa o fac din nou, as face-o diferit. Imi lipseste.




Rebecca ,inteleg ca ti-ai postat povestea nu pt a te plange , ci pt a atentiona si alte tinere care trec prin experiente asemanatoare.
E o lectie de viata pt multe tinere...protejati-va , , nu doar voi ca femei , ci si partenerii pot folosi prezervativul.
E pacat sa ramaneti cu träume sufletesti , iar in unele cazuri in urma chirotajului va este afectata insasi sanatatea.
Si cum ai trecut de acest impas , ai invatat din propria greseala , greseala pe care n-o vei mai repeta in viitor !
Folositi metode contraceptive , nu neglijati nici macar 5 minute acest fapt , va este la indemana ...pastrati-va sanatatea si sufletul fara cicatrici !!!!!!!!!!!
kudika_988778
Postat pe 9 Iunie 2016 11:55

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Merita! 5 De la: miss_darine 13 Iulie 2011 20:50
dureri in partea dreapta a ovarului drept ...ce solutii? 30 De la: lorymak 4 Ianuarie 2013 10:18
am inceput relatia sexuala cu prietenul meu 7 De la: andrei_10 9 Aprilie 2010 15:59
intrerupere de sarcina la 14 sapt 61 De la: Rocsss 24 Mai 2010 11:50
anticonceptionalele 6 De la: miha254 22 Ianuarie 2010 19:52