Setari Cookie-uri
  1. Forum
  2. Healthy
  3. Sarcina
  4. 'Reteta bunului simt'

'Reteta bunului simt'

intrebare .....

imi doresc un copil
Buna dragilor, ma bucura mult tema pe care ati abordat-o. Din pacate pentru noi toti, viata este grea, stresul este intens, problemele cotidiene din ce in ce mai multe.Poate toti incercam la un moment dat sa fim mai buni, mai iertatori, insa, ce se intampla atunci cand intalnesti oameni care-si vad propriul interes, ce sapa adanc la imaginea ta, care tes intrigi continuue sau care nu au liniste daca nu fac o remarca proasta in ceea ce te priveste. Ma privesc in fiecare dimineata in oglinda si.... din pacate vad o persoana mult prea schimbata care fuge de la un job la altul, de la job la facultate, de la facultate acasa unde ma asteapta o familie care, desi e seara se astepta sa ma comport ca si cum ar fi dimineata.Azi e luni, maine vineri, azi e sambata dimineata, maine luni dimineata si din pacate timpul trece atat de repede incat uneori ramanen insensibili la dorintele noastre ale celor din jur, la strigatul catre tine ce vine de la aproapele tau" poti sa fi mai bun?", " poti sa ma ierti?", " poti trece peste?".Sunt momente in viata cand, fiind bun esti calcat in picoare.Imi doresc din toata inima sa avem timp sa facem ceva si pentru sufletul nostru, linistea noastra si multumirea interioara....si poate asa... vom fi mai buni.

Parerea mea este ca nu ne dorim sa fim rai, indolenti, sau orice vreti voi in sensul negativ, ci uneori vaiata te face sa fi asa.

Si ca sa concid, fiti buni, veseli, increzatori in fortele proprii doarece gandirea pozitiva atrage persoane si lucruri bune in viata noastra!!
dianamarry
Postat pe 30 Aprilie 2010 10:50
Pt. Porumbelul,

Cata dreptate ai......!!! Mi-a mers la suflet ce ai scris.
Dumnezeu sa te binecuvanteze !
miuta_healthy
Postat pe 30 Aprilie 2010 12:24
De la: mariachim, la data 2010-04-30 06:56:05
Nu te certa niciodata cu un prost!
Te va aduce la nivelul lui si te va bate cu experienta! J

Vine un moment in viata cand realizezi:
Cine conteaza,
Cine nu a contat niciodata,
Cine nu va mai conta....
Si cine va conta intotdeauna....

Deci, nu iti face griji pentru oamenii din trecutul tau,
Exista un motiv pentru care nu au ajuns sa fie prezenti in viitorul tau...
andradit
Postat pe 30 Aprilie 2010 17:34
De la: Porumbelul, la data 2010-04-30 07:40:12Rostul

Cand te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.

La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, înselat, manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a întamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.

Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.

Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta.

Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.

Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.

Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".

La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE. Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!

Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.

Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.

Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada.

Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pana gasesc un italian batran cu care se marita. Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.

Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.

Sa traiti!


Felicitari !
Ma inclin in fata dumneavoastra .
kukla
Postat pe 1 Mai 2010 00:55
Daca beam un butoi de Vin nu eram atat de ametit , dar comentariile voastre citite m au imbatat de tot. Unul Hais,altul Cea ,nu va mai certati ,avetiva ca fratii,ca altfel va ........altii. Si nu uitati ca toti suntem turisti pe planeta asta ,iar daca va mai certati mult ,nu uitati ca nu mai aveti timp sa va impacati.
Semneaza un trecator pamantean.
healthy010635
Postat pe 1 Mai 2010 10:56
Sa traiti !
Mie imi place ce si cum scrie SPT. Este foarte adevarat ca, se face multa economie de spatiu prin eliziunea ghilimelelor ori neinvocarea autorului citat. Insa este pacat, pentru ca aceasta maniera il poate priva de posibilitatea beneficiului adjudecarii stiintifice a paternitatii celor redactate; asta potrivit adagiului: neinvocarea autorului din a carui opera se scrie= plagiat, copierea din doi autori = compilatie, iar copierea dupa trei ori mai multi autori= lucrare stiintifica.
DOAMNE, AJUTA !
healthy008402
Postat pe 1 Mai 2010 18:54
Eu consider ca reteta bunului simt e aceea;daca vrei doresti respectul celor din jur,trebuie sa-l oferi tu primul,chiar si persoanelor care nu-l au.chiar daca unele persoane din jurul meu sunt recalcitrante,sunt mereu cu zambetul pe buze,gandind ca mi-ai adresat nuuuumai cuvinte frumoase.
miurlica
Postat pe 2 Mai 2010 11:36
De la: miurlica, la data 2010-05-02 11:36:30 Eu consider ca reteta bunului simt e aceea;daca vrei doresti respectul celor din jur,trebuie sa-l oferi tu primul,chiar si persoanelor care nu-l au.chiar daca unele persoane din jurul meu sunt recalcitrante,sunt mereu cu zambetul pe buze,gandind ca mi-ai adresat nuuuumai cuvinte frumoase.

Da asa e.De multe ori rasunzand celor incruntti cu o multumire si un zambet chiar reusesti sa ii inmoi putin si sa ii faci macar sa iti raspunda macar cu un buna ziua.
andradit
Postat pe 2 Mai 2010 15:13
Constant in T½nase:
Pleac-ai nostri,
vin ai nostri, noi
rãmânem tot ca prostii
Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am fãcut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem nouã guvernare,
Si cu asta ce-am fãcut?
Ca mai bine sã ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trãim în sãracie,
Si cu asta ce-am fãcut?
Ia corupÑia amploare,
Cum nicicând nu s-a vãzut,
Scoatem totul la vânzare,
Si cu asta ce-am fãcut?
Pentru-a câstiga o pâine,
MulÑi o iau de la-nceput,
Rãtãcesc prin Ñãri strãine,
Si cu asta ce-am fãcut?
Traversãm ani grei cu crize,
Leul iar a decãzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Si cu asta ce-am fãcut?
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Si cu asta ce-am fãcut?
Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a vãzut,
³ara-i plinã de vedete,
Si cu asta ce-am fãcut?
Pleacã-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarãsi am votat ca prostii,
Si cu asta ce-am fãcut?
“Nimi cnou sub soare ”
Nimic nu-i intâmplãtor în lume ,
Orice asemanare între cele de mai sus, scrise de regretatul artist roman, în urmã cu 65 de ani, si zilele
pe care le traim azi, noi românii, nu-i deloc întâmplãtoare.
Asta-i soarta noastrã , frati români !
Constantin Tãnase, un talentat artist roman, s-a nãscut la 5 iulie 1880, a murit la Bucuresti, în anul
1945. Moartea i s-a tras din încãpãtânarea de a spune lucrurilor pe nume.
Constantin Tãnase încã mai juca în Bucuresti, la un an de la invazia sovieticã.
Într-unul din spectacolele sale, satirizând fãrãdelegile hoardelor bolsevice, între care obsesia invadatorilor pentru ceasuri de orice fel, pentru care jefuiau oamenii în plinã stradã, ziua în amiaza mare, somând victimele: „Davai Ceas!” (dã-mi ceasul), artistul: a introdus urmãtorul monolog.
Rãu era cu “der, die, das”
Da-i mai rãu cu “davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai mosie
Haraso tovãrãsie!
Dupã mai multe reprezentatii a fost arestat, amenintat cu moartea si i s-a ordonat sã nu mai joace piesa. În urmãtorul spectacol a apãrut pe scenã într-un pardesiu imens, cu mânecile pardesiului cãptusite de sus pânã jos cu ceasuri de mânã. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la aparitie, desi actorul
nu a scos niciun cuvânt. Apoi si-a descheiat pardesiul, scotând la ivealã un ceas cu pendulã! A spus doar: “El tic, eu tac, el tic, eu tac”.
Douã zile mai târziu, marele actor era mort.
Paunul
Postat pe 11 Mai 2010 21:58
Si eu imi doresc o schimbare a societatii in care traim. Imi doresc o societate in care oamenii au bun simt, iubesc, spun adevarul, o societate transparenta, lipsita de coruptie, de minciuna, de lacomie, de lasitate si ipocrizie. Insa nu cred ca vreo lege, sau un anumit sistem juridic, economic, politic, va determina aparitia acestei schimbari.

Nu cred ca prin impunere fortata devine omul mai bun. Nu poti forta oamenii sa simta, sa iubeasca, sa fie cu bun simt… Pana ce nu vom deveni cat mai multi dintre noi treziti la suflet, cu bun simt nici un sistem politic, economic, social nu ne va ajuta.Cred ca multa lume s-a intrebat de-a lungul vremii ce va sa zica aia “bun simt”. Ma intreb si eu, zi de zi, daca chestia asta exista sau e doar un mit. Cred ca toata lumea face asta. Nu stiu daca se poate da o definitie exacta acestui concept. Nu stiu daca e cazul sa incercam asa ceva. Cert este ca, mai toti oamenii care au un nivel minim de educatie, il recunosc in comportamentul celorlalti. Si tu, si eu, noi toti ne dam seama cand cineva incalca anumite bariere sau cand cineva se comporta in concordanta cu asa numitul bun simt.Bunul simt îl ai, sau nu-l ai.
Omul a pierdut mãsura justã în toate, dar mai ales a modului în care trebuie sã se comporte cu aproapele sãu. Sînt multe persoane care considerã cã, dacã o fiinþã le ajutã sau este bunã cu ele ºi le respectã, ele pot face orice, se pot comporta oricum. De multe ori bunãtatea este confundatã cu prostia, astfel fiind perceput omul bun de cei lipsiþi de bun simþ.

Atunci când o fiinþã nu înþelege adevãrata valoare a unor lucruri, stãri, relaþii, sentimente, tinde sã-ºi piardã bunul simþ ºi sã desconsidere fiinþa prin care acea graþie s-a manifestat. În spatele unei mari graþii se ascunde ºi o mare încercare, deoarece în momentul când þi se dã, þi se cere ºi sã te transformi.

În esenþã, starea de bun simþ, poate fi exprimatã foarte bine prin zicala: „Ce þie nu-þi place altuia nu-i face”. Cu ajutorul bunului simþ empatizezi cu cel de lângã tine ºi astfel ºtii cum sã te comporþi cu o fiinþã fãrã a o rãni ºi fãrã a o face sã sufere. ªtii cum sã o ajuþi în mod tãcut ºi fãrã zarvã, simþindu-i starea sufleteascã ºi dãruindu-i mai mult decât dãrui de obicei. Dacã ajutorul nostru pentru ceilalþi îl oferim în primul rând lui Dumnezeu, vom primi atunci binecuvântarea Sa neîncetatã, manifestatã în cele mai frumoase feluri ºi care ne va îmbunãþi viaþa pe toate planurile.

Starea de bun simþ nu exclude luarea unor mãsuri drastice, chiar severe atunci când situaþia o cere. Bunul simþ înseamnã sã ai discernãmânt în ceea ce faci, sã gãseºti mãsura justã, sã ajungi sã dai fiecãruia ceea ce meritã.

De asemenea, starea de bun simþ este strâns legatã de starea de umilinþã. Fiinþele orgolioase, care nu au starea de umilinþã în faþa Divinitãþii, nu manifestã nici starea de bun simþ, deoarece orgoliul le orbeºte ºi le face sã piardã mãsura justã a tuturor lucrurilor.

Starea de bun simþ este generatã de o stare de iubire profundã. În momentul în care sufletul se deschide în faþa iubirii, bunul simþ apare ca o manifestare exterioarã a acestei stãri interioare.

Sufletul omului este ca o floare, iar cu ajutorul bunului simþ putem face aceastã floare sã înfloreascã.
niciodata_tu
Postat pe 15 Mai 2010 17:51
De la: Porumbelul, la data 2010-04-30 07:40:12Rostul

Cand te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.

La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, înselat, manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a întamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.

Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.

Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta.

Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.

Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.

Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".

La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE. Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!

Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.

Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.

Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada.

Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pana gasesc un italian batran cu care se marita. Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.

Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.

Sa traiti!













niciodata_tu
Postat pe 15 Mai 2010 17:55
Pentru poateveiafla:
De admirat pentru ceea ce ai scris. Felicitari. Dar pana acum nimic nou sub soare. Ai vorbit numai despre ideal. Ceea ce ai spus este idealul, limita superioara a ceea ce dorim. Era mai interesant sa vorbesti despre ce ne lipseste, ce ne impiedica sa atingem aceasta limita. Aceste probleme se cunosc, toti le cunosc, dar ce facem noi pentru a trai in lumea pe care ai descris-o. Deocamdata, si este cert, traim intr-o tara fara rost, intr-o tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri, intr-o tara in care batranii sunt batjocoriti si umiliti de guvernanti si functionari, uitati de copii, batuti, maltratati si ucisi de copii, si invers, o tara in care sotiile sunt batute, maltrate si ucise de soti, si invers, o tara in care prosititutia, de orice fel, este in plina dezvoltare, si noi ne zbatem acum sa o legalizam etc etc etc. De ce toate acestea si nu asa cum le vezi tu? De ce? Ce trebuie sa facem? Sa fim mai buni? De ce suntem rai? Sa fim mai cinstiti? De ce inselam? De ceeee? Raspundeti, de ce?
Paunul
Postat pe 16 Mai 2010 09:16
.pentru porumbelul ::
Cel mai mare privilegiu pe care mi l-a oferit viaþa pânã acum a fost sã cãlãtoresc poate destul de mult .
Cunosc ºi îndrãgesc oameni de multe etnii ºi din toate categoriile sociale.
Sunt foarte multe întâmplãrile ºi personajele care m-au determinat sã-mi reconfigurez percepþiile despre lume, cetãþenie, apartenenþã la un neam ºi datoria faþã de comunitatea în care am crescut.Eu nu cred cã existã vreo cetãþenie din care sã decurgã numai avantaje, nu existã þarã în care sã ai numai libertãþi, nu existã paºaport care sã garanteze numai privilegii. Nu am cum sã idealizez viaþa de român dar nici nu vreau sã-i hiperbolizez neajunsurile. Românii nu-s nici mai breji, nici mai nemernici decât alte naþii ºi spun asta fãrã nicio emoþie. Nu suntem nici cei mai sãraci, nici cei mai proºti, nici mãcar cei mai urâþi. Problema noastrã e de naturã emoþionalã. Am dezvoltat prea multe dependenþe, în special faþã de entitãþi fãrã chip cum ar fi “statul” sau mai nou “UE”, ne-am obiºnuit sã ne victimizãm ºi nu vrem în ruptul capului sã ne asumãm, toþi la un loc, responsabilitatea pentru anomaliile pe care le trãim zi de zi. Ne izolãm în “Românii” mai mici, în care se descurcã fiecare cum poate, ne înstrãinãm unii de alþii ºi ne scapã din vedere esenþialul: suntem mulþi, liberi ºi e atât de mult de muncã în jurul nostru.

Azi îmi dau seama cã educatia pe care am primit-o în familia mea de oameni simpli cred, învãtãtura primitã de la dascãlii din orãselul de provincie si cãldura cu care m-au înconjurat pe durata întregii vieti bunii mei prieteni, toate astea m-au purtat cãtre o viatã decentã, deloc lipsitã de farmec. Oamenii ãstia nu-s nici elvetieni, nici englezi, nici americani. Sunt români iar ei alcãtuiesc România noastra!!!
niciodata_tu
Postat pe 16 Mai 2010 11:06
De la: Porumbelul, la data 2010-05-16 09:16:34Pentru poateveiafla:
De admirat pentru ceea ce ai scris. Felicitari. Dar pana acum nimic nou sub soare. Ai vorbit numai despre ideal. Ceea ce ai spus este idealul, limita superioara a ceea ce dorim. Era mai interesant sa vorbesti despre ce ne lipseste, ce ne impiedica sa atingem aceasta limita. Aceste probleme se cunosc, toti le cunosc, dar ce facem noi pentru a trai in lumea pe care ai descris-o. Deocamdata, si este cert, traim intr-o tara fara rost, intr-o tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri, intr-o tara in care batranii sunt batjocoriti si umiliti de guvernanti si functionari, uitati de copii, batuti, maltratati si ucisi de copii, si invers, o tara in care sotiile sunt batute, maltrate si ucise de soti, si invers, o tara in care prosititutia, de orice fel, este in plina dezvoltare, si noi ne zbatem acum sa o legalizam etc etc etc. De ce toate acestea si nu asa cum le vezi tu? De ce? Ce trebuie sa facem? Sa fim mai buni? De ce suntem rai? Sa fim mai cinstiti? De ce inselam? De ceeee? Raspundeti, de ce?

Dragostea nu e întotdeauna roz. Uneori capata nuante de gri care o urâtesc atât de mult încât, în cele din urma devine neagra si îsi pierde orice urma de frumusete. Depinde numai de noi sa îi pastram culoarea initiala. Uneori negrul poate fi sters si chiar daca ramâne mereu o pata din el, ea poate fi ascunsa de lumina care straluceste în rozul copt transformat în rosu... Alteori negrul ramâne etern, ca o perdea greoaie peste ceea ce ar fi putut sa fie o iubire eterna. Dragostea e ca o pictura pe sufletele noastre, amestec de sublim si de suferinta în nuante mereu inegale. Ce se ascunde însa dincolo de culori?

O relatie între doi oameni nu înseamna întotdeauna numai lucruri frumoase. De altfel, daca ar fi asa, nu am mai sti sa pretuim iubirea. Poate ca e nevoie de suisuri si coborâsuri ca sa respiram linistiti în lumina apusului si sa apreciem ceea ce avem, ceea ce am fi putut pierde. Care e cel mai cumplit „coborâs” în iubire? Mi-am raspuns întodeuna fara ezitare – atunci când suntem înselati sau când înselam. Veti spune ca nu e acelasi lucru. Poate ca în 90 % din cazuri asa este. Sufera cel care este înselat si nu celalalt. De obicei celalalt îsi vede mai departe de drum într-o noua relatie pentru care a fost capabil sa o distruga pe cealalta sau, cel mult, e încercat de mustrari de constiinta pentru ca a semanat suferinta în viata unui om care îi acordase toata încrederea. Doare o zi, o saptamâna, o luna... apoi trece. Fiecare o porneste pe alt drum, iubirea ramâne dincolo de perdeaua neagra care a fost mai puternica decât pala nuanta de roz.

Cum ramâne însa cu ceilalti? Cei putini, care regreta cu adevarat ca au înselat, care ar da orice ca totul sa fi fost un vis urât? La prima vedere pare inexplicabil. De ce sa regrete atât, daca ei însisi au comis o eroare fatala? Trebuia sa se gândeasca dinainte. N-au decât... Recunosc ca o astfel de gândire radicala am avut si eu în privinta asta. Pâna în ziua în care mi-am vazut cea mai buna prietena zbatându-se în agonia suferintei pentru ca... pentru ca îsi înselase iubitul. Stiu, e un paradox. De ce l-a înselat? Ramâne un mister pentru mine. „Celalalt” îi era bun prieten, nu m-as fi gândit niciodata ca ar putea simti pentru el ceva. Si nici nu a simtit. Numai ca în desele lor întâlniri nocturne, prelungite cu discutii filozofice pe teme variate s-a strecurat la un moment dat altceva în amicitia aceea careia nimeni nu i-ar fi reprosat nimic. „S-a întâmplat pur si simplu”. Asa mi-a spus în dimineata când m-a sunat plângând ca sa îmi spuna ca s-a darâmat universul peste ea. Lucrurile nu se întâmpla niciodata pur si simplu. Dar, asta nu mai conta. Conta ca vedeam doi oameni sfârsiti, pe ea pentru ca înselase, pe el – pentru ca fusese înselat, o iubire murind, ucisa de un moment de... nici nu stiu cum sa îi spun.

Si, dincolo de suferinta lor, m-am întrebat continuu toate zilele cât au stat despartiti: de ce se înseala oamenii unii pe altii? Cauta ceva mai bun sau pur si simplu cauta altceva? Si atunci de ce nu încearca împreuna sa gaseasca acel „altceva” în interiorul si nu în afara relatiei? Nu se mai iubesc? Si atunci de ce sufera îngrozitor când se despart dupa ce s-au înselat? Nu reusesc sa gasesc un raspuns logic. Poate pentru ca nimic din toata povestea asta cu înselatul nu are logica. Prietena mea si-a recuperat iubirea. A alergat dupa el pâna la capatul lumii ca sa îi arate ca îi pare rau si sa îl aduca înapoi lânga ea. Au reusit sa treaca peste. Iubirea lor e acum roz, iar pata neagra a ramas minuscula, undeva într-un colt al povestii. Mi-a ramas în minte replica ei, tot din telefon, la o zi dupa ce s-au împacat... „Stii ce înseamna sa-ti înseli iubitul? Înseamna se te înseli pe tine însuti.”
niciodata_tu
Postat pe 16 Mai 2010 11:13
Pentru poateveiafla,
Sper ca odata si odata poatevoiafla de ce toate acestea la noi si la ei.
Paunul
Postat pe 16 Mai 2010 11:36
De la: Porumbelul, la data 2010-05-16 11:36:10Pentru poateveiafla,
Sper ca odata si odata poatevoiafla de ce toate acestea la noi si la ei.

toti suntem oameni, dar poate ca gandin diferit!!! poate ma gandesc,nu sunt sigura dar poate vom afla!!
niciodata_tu
Postat pe 16 Mai 2010 11:42
Pentru 56av53ma si altii,
Traiesc intr-un colt de lume in care degenerarea spiritualã a celor care-l ocupa se simte, se vede, traiesc intr-un loc in care nu ai cum sa nu ai in gand rate, impozite ºi alte biruri, intr-un loc in care în toþi aceºti ani, din 1990 încoace, am sadit si cimentat in mine numai tristeþe, oboseala, dezgust, intr-un loc in care dorul ºi nemulþumirea îmi zambesc zilnic, intr-un loc in care admiratia pentru turma a detronat bunul-simþ, intr-un loc in care nici nu pot visa la un concediu modest, pentru cã in fiecare zi vad : inutilitate, prostie, iluzii stupide, mârºãvie, dezinformare si simt sãrãcia ca o umilinþã ºi o jignire si "propovãduirile politice" fãcute în pragul alegerilor, în care cu naivitate am îndrãznit sã cred, s-au dovedit a fi de-a lungul anilor câteva glorii leproase ºi o cununã de bale, pentru cã alimentele, impozitele ºi toate celelalte taxe sunt cu mult mai mari decât în þãrile cu tradiþie ºi ºtaif din UE. Traiesc intr-un loc in care nici dupa 20 de ani birocraþia nu a luat sfârºit, pentru cã nonvalorile, sunt cele care te analizeazã, caracterizeazã ºi apostrofeazã, pentru cã cine munceºte cinstit nu poate avea o viaþã decentã conform pregãtirii profesionale ºi a muncii prestate, pentru cã nu se poate face culturã cu inculturã, pentru cã decepþia este baza supravieþuirii, pentru cã nefericirea este peste tot, pentru cã de cum apare primãvara ºi pânã toamna se aud manele din case si din maºini, tulburând spiritul de turmã, pentru cã strada pe care locuiesc se aflã într-o stare deplorabilã, pentru cã..., pentru ca ......
Am vrut democraþie, avem democratie, însã nu ºtim în ce sens sã o folosim si pericolul este in continuare aici si nu in alta parte.
Fiecare dindre noi am devenit mult mai autodistructiv, invidios, leneº, îmbrãcat în nesimþire. M-as simti mult mai bine si mai in siguranta sa-i cunosc pe cei care gandesc asa, si nu sunt putini. Gravitatea este ca ne complacem in aceasta stare si ne simtim mai bine fara a ne implica. Insusi urmatorul banc spune multe, si anume:
D-zeu crea tarile. La un moment dat Sf. Petre il intreaba:
- Bine, Doamne, in toate tarile, ba ai pus numai desert, ba numai paduri, ba numai petrol, ba numai ape, dar in tarisoara asta, Romania, ai pus de toate, si paduri, si ape, si bogatii, cum vine asta?
- Da, asa este, dar sa vezi ce popor pun......
Paunul
Postat pe 18 Mai 2010 17:42
Pentru Sabrinutza,
Buna Sabrinutza! Ce faci? Ne-ai parasit? Ne-ai abandonat? De ce? Niciodata cu oameni ca tine, aici si nici in alta parte, nimic nu se va schimba. De ce? Tu ai deschis subiectul spunandu-ne "Toata viata dam de persoane care nu au cei 7 ani de acasa,care nu ii respecta pe cei din jurul lor,se baga in seama fara un motiv anume si au in replici niste cuvinte dezagreabile.M-am gandit sa inventam o asa numita reteta a bunului simt si sa traim cu o oarecare speranta ca cei care se simt atat de neghiobi,sa 'o foloseasca", apoi cineva intreaba (rezulta din raspuns) Pai am specificat sa inventam impreuna,deci veniti fiecare cu cate o idee...haioasa...", si apoi spui "Observ ca sunt persoane care se baga aiurea in discutii fara a se folosi de subiectul principal...jignirea e pe primul loc la unii si e chiar pacat pentru ca nu au habar sa poarte o discutie serioasa", continui cu "Off si uite asa incepe iarasi cearta,fiecare se apara pe sine si acusi face BUM forumul" si inchei cu "Ouch ce rau esti". Putin, foarte putin pentru cineva care vine cu ideea. Inteleg foarte clar, activitatea ta pe acest forum o spune, ca te-ai bagat ca sa te afli in treaba, unde nu-ti sta bine si, cred ca iti vin ca un calup urmatoarele cuvinte "Lumea asta-i rau facuta; Cacatii fut in loc sa puta; Iar futangii consacrati; Nu mai incap de cacati." De ce taceti domnilor? Ne place ceea ce se intampla? Ne place sa traim in aceasta nesiguranta? Ce simtiti, voi doamnelor, atunci cand iesiti in strada, singure, pentru ca aveti nevoie, dupa orele 23.00? Cum nu aveti curajul? De ce? Va este teama? Daca da atunci de ce taceti? Dar voi domnilor, ce simtiti, in trafic fiind in mijlocul zile, sunteti impuscati in buza cu pistol cu bile? Dar atunci cand, dupa o seara frumoasa petrecuta intr-un restaurant, mergeti la bratul sotiei si aceasta este agresata de un tanar baut si cu cercei in spranceana, buza si in limba? Incepeti sa tremurati si pentru sotie si pentru dumneavoastra? Asa este? Daca da, atunci de ce taceti? Haideti, macar aici, sa ne descarcam. Am dreptate Sabrinutza? Nu este corect cum ai procedat. Imi cer scuze pentu acele versuri. Nu stiu daca tie, dar multor dintre noi ni se potrivesc. Va astept cu "retete ale bunului simt".
Paunul
Postat pe 18 Mai 2010 19:34
5 Metode pentru Tampirea Populaþiei(MTP)

V-aþi întrebat vreodatã de ce nu va ajung banii, de ce copiii dumneavoastrã par de necontrolat, de ce plãtiþi rate insuportabile la bancã, de ce nu vã mai place nimic din ce aveþi în casã, de ce vã vine mereu sã vã certaþi cu toatã lumea, de ce vã simþiþi neglijat, ignorat, umilit, strivit de cei care ar trebui sã vã serveascã, de ce nu sunteþi fericit ºi nici mãcar mulþumit, sau pur ºi simplu de ce fetele poartã de aproape 2 ani cisme în miezul verii ? Sunt convins cã v-aþi întrebat. Dar v-aþi întrebat de ce nu faceþi nimic pentru ca aceste nemernicii sã nu mai continue? În cele ce urmeazã voi încerca sã vã ofer 5 motive pentru care raspunsul la aceastã ultimã întrebare este, de obicei, “Nu pot”.
Le-am numit Metode pentru Tâmpirea Populaþiei pe scurt MTP-uri. Precizez cã în cele ce urmeazã cuvintele “citititor” , “telespectator” ºi “cetãþean român” vor fi înlocuite cu “bizon” ºi/sau “fraier”
MTP -1
În fiecare zi pe toate canalele media oferã-i fraierului un exemplu de personaj realizat d.p.d.v. financiar ºi insistã pe câþi de mulþi bani are respectivul, câte chestii misto îºi cumpãrã în fiecare zi, cu ce femei sau bãrbaþi bine umblã, în ce casã luxoasã trãieºte ºi cât de simpatic e în discuþiile cu presa. În acest fel, puþin câte puþin, fraierul ajunge sã fie, în mod real, interesat de viaþa acestui personaj. Apoi oferã-i informaþii despre situaþii conflictuale din viaþa acestui personaj realizat, de genul: divorþ cu scântei sau despãrþire violentã, dispute pe moºteniri, corupþie, exprimãri colorate. Nu la fel de bine dar destul de eficiente sunt ºi informaþiile despre aspecte pozitive: cãsãtorie, o nouã cucerire, un act caritabil. Toate aceste situaþii au menirea de a fi comentate de cãtre fraier împreunã cu ceilalþi fraieri din lumea lui. Astfel bizonul se regãseºte în acele situaþii, iar distanþa între el ºi acel personaj i se pare insignifiantã, deºi duhoarea de la ghenã îi ia nasul, rahaþii de câini din faþa blocului i se lipesc de tãlpi, se sufocã în autobuz, ºeful urlã la el ca la un animal, iar la cumpãrãturi face calcule mai abitir decât Gheba.
MTP – 2
În fiecare zi pe toate canalele media explicã-i bizonului de unde sã îºi ia cel mai avantajos credit, care sunt bancile care au comisioane ascunse ºi, prin excludere, care sunt cele mai sigure ºi unde trebuie sã dea fuga sã ia bani. Apoi, spune-i ce lucruri rele i se pot întâmpla dacã nu îºi plãteºte ratele. Dupã ce te-ai asigurat cã a înþeles toate astea combinã totul cu MTP -1 astfel: Dan Bitman, personaj de succes, consilier al Ministerului de Finanþe este garanþia pentru creditul tau imobiliar (deºi în reclama TV, el cântã ºi se scãlãmbãie împreunã cu o babã sclerozatã ºi cu niºte spãlaþi pe creier), doctoriþa lu’ peºte este cea care te sfãtuieºte sã cumperi medicamentul de cap chiar dacã nu te doare atât de tare încât sã te îndopi cu antinevralgice, Anna Lesko, cântãreaþa de succes (deºi o parvenitã, complet lipsitã de talent artistic) sau marele baschetbalist Gicã Mureºan (un semianalfabet care abia zice douã vorbe) îþi aratã de ce trebuie sã vorbeºti aiurea de sute de euro pe lunã la mobil. Apoi nu uita sã mãnânci margarinã de care Nadia Comãneci nu s-ar atinge în veci, dar pe care þi-o recomandã cu cãldurã. Dupã asta ia-þi haine ca piþipoanca cu fruntea îngustã ºi þâþe mari la preþuri de trei ori mai mari decât în orice þarã din occident, dar produse sub francizã la noi.
MTP – 3
În fiecare zi pe toate canalele media dezvãluie-i bizonului prin ºtiri repetitive sau talk-show-uri interminabile ce rãutãþi fac autoritãþile, cât de mult ºi prin ce metode ingenioase furã banul public. Dupã ce îi întipãreºti asta în minte uimeºte-l : fã un spectacol din orice realizare a ministrului sau primarului prezentat drept hoþ în zeci de rânduri. Aratã-i de o sutã de mii de ori ce bine se circulã pe podul sau ºoseaua abia inaugurate, ce sisteme de siguranþã super-performante pentru siguranþa bizonului a cumpãrat, ce evenimente artistice de înaltã þinutã ºi popularitate va organiza. În acest mod, fraierul, deºi îndrãcit de zecile de nereguli prezentate în legãturã cu acel politician, nu va simþi cã e totul pierdut, ci dimpotrivã, cã acolo sus, cineva lucreazã ºi pentru el. Totul se poate rezuma prin fraza cretinoidã: “A furat el dar ºi face!” Prin aceastã metodã, se legitimeazã deturnarea sistematicã a banilor publici în buzunarele unora, prezentã în toate structurile de stat de la noi. Apoi, ca toate lucrurile sã aibã un pic de sare ºi piper aratã-i fraierului câþiva barosani încãtuºaþi, dar uitã subiectul sau trateazã-l cu superficialitate când aceºtia sunt achitaþi de justiþie sau primesc pedepse cu suspendare.
MTP – 4
În fiecare zi pe toate canalele media aratã-i fraierului informaþii ultra-detaliate despre clanuri de cãmãtari, tâlhari, bãtãuºi, spãrgãtori de banci, elevi bãtuþi de alþi elevi sau de profesori, pietoni omorâþi de ºoferi recalcitranþi. Aratã-i bizonului cã nu mai este în siguranþã nicãieri ºi cã nu mai trebuie sã îºi lase copilul în faþa blocului. Dupã aceea combinã aceastã metodã cu MTP – 2 ºi MTP -3. Vei obþine un mesaj beton prin care fraierul va întreprinde treptat urmãtoarele acþiuni : îºi va cumpãra o uºã metalicã, va face contract de monitorizare cu o firmã de pazã, îºi va lua pistol cu bile, îºi va asigura casa, maºina, partenerul de viaþã, copilul ºi pe sine. Apoi, acesta aparent liniºtit se va uita cu aviditate la cum îi explicã Ciocan despre eficienþa oamenilor legii atunci când au descins în casa traficanþilor din Ferentari ºi au confiscat “uriaºa” cantitate de 200 de grame de cocainã (deºi anual la noi se traficheazã tone)
MTP – 5
În fiecare zi pe toate canalele media convinge fraierul cã toatã lumea este îngrijoratã de soarta educaþiei. Apoi aratã-i prin mii de alte exemple de ce în România nu are rost sã faci ºcoalã. Combinã cu MTP – 1 ºi prezintã-i “vedeta” (o femeie independentã care þine la principii) care are de toate pentru cã a fost sponsorizatã de “iubi” cel potent financiar, bãtrân dar generos. Aratã-i profesoare de românã care danseazã la bairamuri organizate de Vanghelie, sau care fac striptease la webcam. Apoi, îndrumã fraierul sã se culturalizeze cu un roman imbecil de-al divei Mihaela Rãdulescu ºi sã citeascã cãrþi despre: cum sã ajungi bogat, vedetã sau fotomodel când el e de fapt un sãrãntoc, un nimeni ºi un urât.
Aceste lucruri consider cã descriu cel mai bine parteneriatul “stat + privat + media” care acþioneazã , de ani buni, pentru indobitocirea indivizilor din aceastã þarã. Lista de MTP-uri poate continua aproape la nesfârºit dar sper cã prin acestea am surprins o parte din esenþial. Aº dori sã precizez cã nu aº avea aroganþa sã pretind cã eu nu mã încadrez în aceastã categorie a “fraierilor”. Ce îmi place sã cred este însã cã aceste metode nu m-au prins în totalitate. Mulþumesc “pe aceastã cale” propriei mele conºtiinþe care m-a ajutat sã fiu mãcar un “fraier conºtient“. Dacã nu v-am plictisit deja, voi reveni pe viitor ºi cu alte Metode pentru Tâmpirea Populaþiei ºi vã invit ºi pe dumneavoastrã sã povestiþi în ce mod v-aþi simþit fraieriþi. Unii vor spune cã nu ajutã la nimic sã ne dãm seama. Eu zic cã ajutã, ºi ajutã chiar unde doare mai mult: la cap ºi la buzunar.
Succesuri!
Paunul
Postat pe 19 Mai 2010 21:59
REGULI DE BUN SIMT IN TRAFICUL DIN BUCURESTI SI NU NUMAI

Regula 1: in Bucuresti nu exista reguli.
Regula 2: niciodata nu trebuie sa vorbiti despre faptul ca in Bucuresti nu exista reguli.
Regula 3: orice portiune libera de asfalt constituie un loc ideal de parcare. In aceasta ordine de idei, faptul ca acea portiune de asfalt este in fata unei curti cu garaj, in mijlocul unei intersectii sau pe linia de tramvai, este total irelevant.
Regula 4: oricine isi poate gasi un loc de parcare "platit" in jurul blocului, atata timp cat este primul care isi scrie pe asfalt numarul cu vopsea si isi monteaza gardulet de fier.
Regula 5: In Bucuresti nimeni nu are propriul lui loc de parcare. Primul venit e primul servit. De asemenea primul sosit are dreptul de a-si marca teritoriul cu urina.
Regula 6: in Bucuresti nu se aplica regula prioritatii de dreapta. Sau de stanga. Sau de mijloc. Prioritate are intotdeauna cel care are masina mai mare si un levier in portbagaj.
Regula 7: in Bucuresti toate semnele de circulatie sunt adresate exclusiv soferilor din provincie.
Regula 8: niciun sofer din provincie nu are ce cauta in Bucuresti. In cazul identificarii unui sofer din provincie se depaseste pe dreapta, se claxoneaza si se deschide geamul la jumatate pentru intimidare.
Regula 9: claxonatul este un semn de apreciere prin care doi soferi se saluta si isi comunica unul celuilalt faptul ca si-au remarcat masinile.
Regula 10: benzile sunt facute doar pentru biciclisti. Ce om decent ar putea sa conduca o masina printre doua linii paralele?!
Regula 11: adevarata semnificatie a culorilor de la stop este:
Rosu: in principiu opresti, insa regula poate fi incalcata de Salvare, Pompieri, coloane oficiale si tineri intre 18 si 20 de ani sau de cei care nu poseda permis de conducere dar totusi se afla la volan.
Galben: in principiu ai voie sa treci mai departe, insa doar daca ai peste 200 de km/h, iar masina este tunata si are jenti de aliaj cu spite.
Verde: treci, insa nu in mod obligatoriu, putand si sa tragi un pui de somn. Daca totusi nu ai plecat de la stop in 10 secunde de la aprinderea becului verde inseamna ca esti de acord sa suporti consecintele.
Regula 12: nicio masina cu girofar nu se grabeste de fapt sa ajunga undeva, decat cel mult sa ia comanda de la pizza. Ce rost are ca altii sa manance pizza in timp ce tu stai blocat in trafic?
Regula 13: femeile nu deosebesc stanga de dreapta, nu conteaza deci ce mana folositi pentru a le semnala o eroare.

Regula 14: Abtibildurile cu bulgari de foc, siglele de Mercedes si crucile agatzate de oglinda cresc personalitatea masinii si implicit sansele de a avea prioritate candva.
Regula 14 si 1/2: niciodata nu poti avea destule cruci, icoane si matanii agatate de oglinda retrovizoare.
Regula 15: absolut toti pietonii sunt cretini si nu stiu de fapt ce vor sa faca cu viata lor.
Regula 16: in lunile calde este absolut obligatoriu mersul cu toate geamurile deschise, aerul conditionat pornit si muzica (preferabil manele sau Parazitii) la maxim.
Regula 17: semnalizarea schimbarii directiei de mers este rezervata strict incepatorilor, femeilor si soferilor din provincie.
Regula 18: orice conflict in trafic poate fi rezolvat amiabil cu sabii, topoare si cativa prieteni chemati prin telefon.
Regula 19: linia de tramvai este o pista secreta de accelerare.
Regula 20: toti cei care spun ca nu blocheaza intersectia, blocheaza intersectia.
Regula 21: statia de troleu este un loc ideal de parcare pe timp de ploaie pentru ca are copertina.
Regula 22: orice daune produse masinii in trafic se raporteaza la politie folosind parola secreta "Asa am gasit-o de dimineata in parcare"
Regula 24: orice blocaj in trafic este vina exclusive a primariei care nu este in stare sa administreze drumurile mai bine.
Regula 25: oricine nu este de acord cu aceste reguli este pieton, femeie sau sofer din provincie.

Paunul
Postat pe 19 Mai 2010 22:34
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Paunul
Postat pe 19 Mai 2010 22:44
De la: Porumbelul, la data 2010-05-19 22:44:29/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Paunul
Postat pe 19 Mai 2010 23:04
Mda, foarte interesante regulile tale cu privire la circulatia din Bucuresti. Mai ales cea cu nr. 25

Se pare ca furat de peisaj ai uitat ca esti pe un topic care dezbate (sau mai bine zis e in mare parte dezbatut de tine) tocmai bunul simt!!!!!

Si cu asta am vrut sa ating si mesajul tau pentru Sabrina.

Uguie in continuare ca uneori uguiesti bine.
micabis
Postat pe 20 Mai 2010 05:03
Pentru Aemulus,
Imi pare rau de tine. Ai inteles gresit sensul acestor reguli de circulatie. Nu mi-ai inteles esenta. Cred ca ai incalcat una din regulile de circulatie, fapt pentru care primesti puncte de penalizare. Privind pe Sabrinutza nu ai atins nimic. Legat de subiectul in cauza, cel de pe acest topic, practic, nu nu ai unguit nimic ci ai mestecat aer.
Paunul
Postat pe 20 Mai 2010 10:49

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Infacol - sirop contra colicilor 12 De la: maya_m 28 Iunie 2010 19:09
secretie maronie..ajutor 6 De la: kudika_974661 4 Mai 2015 14:11
ajutor 5 De la: Valy90 22 Mai 2011 19:03
oare e sarcina? 8 De la: fericire 1 Aprilie 2010 22:57
Buna dimineatza mamici si mai ales viitoare mamici! 52 De la: kudika_9590 7 Februarie 2014 13:28