Setari Cookie-uri

Care este cel mai bun sterilet?

M-am decis sa folosesc si eu aceasta metoda de contraceptie dar nu am suficiente informatii.Care considerati voi ca este cel mai bun sterilet la ora actuala?
blanch
Postat pe 13 Mai 2010 05:09
De la: healthy010392, la data 2010-05-13 05:09:56M-am decis sa folosesc si eu aceasta metoda de contraceptie dar nu am suficiente informatii.Care considerati voi ca este cel mai bun sterilet la ora actuala?


... LIPSA TOTALA DE SEX SI RUGACIUNI INTENSE ZI DE ZI ....
dodut2006
Postat pe 27 Mai 2010 09:12
Eu consider ca ar fi bine sa intrebi medicul ginecolog. Eu folosesc aceasta metoda de foarte multi ani, dar am mers pe recomandarea medicului.
[email protected]
Postat pe 27 Mai 2010 09:14
Mai cauta pe net si vei gasi multe informatii, pareri, discutii. Si dupa ce te informezi decide tu impreuna cu medicul. In general daca nu ai nascut niciodata trebuie sa fie de masura mica. Trebuie sa faci si un control ginecologic inainte de montare sa nu ai cumva rana pe col. Exista acum si sterilete cu eliberare de hormoni dar .... decizia este a ta.
vali_filote
Postat pe 27 Mai 2010 10:08
Pentru pastrarea sanatatii in zona intima va recomand folosirea constanta a absorbantelor Lady Anion. Accesati www.ladyanion.ro si veti afla lucruri interesante. Aceste absorbante stimuleaza sistemul imunitar printr/un procedeu 100% natural. De asemenea stimuleaza circulatia sangelui la nivel capilar. Absorbantele din gama Lady ANION actioneaza in cazul : inflamatii si dermatite, alergii, infectii cu bacterii de toate tipurile, candidoze, mancarimi, arsuri, infectii trompe uterine, scurgeri excesive, dismenoree, migrene, probleme ale ale colului uterin, ciclu neregulat etc. De asemenea, ionii negativi asigura o oxigenare mai buna a sangelui si ajuta la echilibrarea hormonala. Daca exista inflamatii produse de bacterii rezistente la medicamentatie, emisia de ioni negativi din absorbante poate restrange aria acestora, iar in cazul unei utilizari consecvente inflamatiile pot fi inlaturate. Pot fi folosite atat in perioada ciclului cat si in afara ei asigurand o protectie antibacteriana, antiinflamatorie perfecta.Cu fiecare pachet este distribuit GRATIS si un Self Tester - pentru verificarea starii de sanatate. Este un instrument simplu si eficient prin care vei putea determina singura starea de sanatate la nivelul aparatului genital. Veti afla in cateva secunde daca trebuie sa mergeti urgent la doctor sau daca sunteti sanatoasa. Au certificatul Ministerului Sanatatii.
Daca va intereseaza propunerea mea, contactati-ma pe [email protected], pentru mai multe detalii, sau la tel: 0768.05.68.69.
[email protected]
Postat pe 27 Mai 2010 12:13
Eu am avut o nastere in urma careia,la indrumarea medicului ginecolog mi-am instalat steriletul mirena.Il am de 2 ani de zile si pot spune ca sunt f multumita de el.Chiar si sangerarile lunare si-au pierdut din intensitate!Este intr-adevar,mai scumpicel,adica ajunge cam 10 mil cu tot cu insertie,dar se merita!Insa,te sfatuiesc sa te consulti intai cu medicul ginecolog!
catalinas
Postat pe 27 Mai 2010 13:20
De la: catalinas, la data 2010-05-27 13:20:11Eu am avut o nastere in urma careia,la indrumarea medicului ginecolog mi-am instalat steriletul mirena.Il am de 2 ani de zile si pot spune ca sunt f multumita de el.Chiar si sangerarile lunare si-au pierdut din intensitate!Este intr-adevar,mai scumpicel,adica ajunge cam 10 mil cu tot cu insertie,dar se merita!Insa,te sfatuiesc sa te consulti intai cu medicul ginecolog!


daca sangerarile lunare sunt mai putin abundente exista riscul de tulburari endocrine, vasculare, hipertensiune, vertij, tulburari de coagulare... banuiesc ca esti suficient de tanara ca sa nu vrei sa te supui unor astfel de boli.. mai ales glanda hipofiza poate fi afectata, sunt introdusi hormoni artificiali care pot deregla metabolismul iremediabil...
camiflorea
Postat pe 27 Mai 2010 13:52
Buna!
Mirena este un mic dispozitiv intrauterin in forma de T (cunoscut si sub numele de sterilet), care, dupa inserare, elibereaza hormonul levonorgestrel in uter, unde previne instalarea sarcinii prin actiune asupra mucoasei uterine (impiedica ingrosarea mucoasei necesara instalarii sarcinii) si prin cresterea v�scozitatii mucusului din canalul cervical (acest mucus va impiedica sperma sa patrunda in uter); astfel impiedica fertilizarea (unirea spermatozoidului cu ovulul) si apoi, chiar daca aceasta s-ar realiza, este impiedicata nidarea (fixarea oului fecundat in mucoasa uterina).

Deci teoretic, folosind aceasta metoda nu ar trebui sa se ajunga nici la fecundarea ovulului, dar daca se ajunge atunci acesta ar trebui apoi sa fie eliminat din uter, datorita actiunii dispozitivului Mirena la nivelul mucoasei uterine. Practic, nu exista nici o metoda contraceptiva care sa asigure o protectie absoluta (cu exceptia abstinentei). Totusi eficienta acestui dispozitiv este semnificativa: studiile clinice au aratat ca s-au instalat doar 2 sarcini/an la 1000 femei utilizatoare ale dispozitivului Mirena.

Reactiile adverse care pot apare in urma utilizarii dispozitivului Mirena sunt: tulburari menstruale (sangerari mici sub forma de picaturi-numite spotting, menstre mai scurte sau mai lungi, sangerari neregulate, menstre reduse cantitativ sau amenoree-lipsa menstruatiei, menstruatii abundente sau dureroase), dureri abdominale inferior (crampe) sau dureri de spate, acnee sau alte afectiuni ale pielii, senzatie de tensiune mamara, scurgeri vaginale, modificari ale dispozitiei, greata, retentie hidrica (edem), cresterea greutatii corporale, scaderea libidoului, transpiratii, caderea parului, ingrasarea parului.

Mirena nu protejeaza impotriva infectiilor cu transmitere sexuala; daca dumneavoastra sau partenerul dumneavoastra aveti mai multi parteneri sexuali riscul de infectie creste si aceste infectii netratate, pot duce la modificari structurale ale tractului genital, sarcini ectopice, chiar infertilitate. Se poate intampla ca dispozitivul sa fie expulzat fara sa va dati seama (de aceea trebuie verificate firele dispozitivului in special dupa menstruatie, fara sa trageti insa de ele deoarece exista riscul extragerii) eveniment care se poate intampla mai ales in prima luna de la insertie, si atunci eficienta sa dispare; in rare cazuri se poate intampla sa provoace perforatie uterina. Unele femei pot prezenta lipotimie (lesin) la insertie; in rare cazuri s-au semnalat sarcini extrauterine dupa utilizarea Mirena.

Daca exista riscul sa suferiti de Diabet zaharat, atunci trebuie sa stiti ca Mirena poate afecta toleranta la glucoza. Este recomandat ca in timpul menstruatiei sa utilizati tampoane extravaginale, dar daca utilizati tampoane interne trebuie sa fiti atenta sa nu trageti de firele dispozitivului.

Mirena trebuie indepartat dupa o perioada de maxim 5 ani; trebuie controlat de 2 ori in primul an (la 3 luni si la 12 luni) si apoi o data pe an, cu exceptia cazului in care medicul dumneavoastra va recomanda altfel sau apar orice fel de simptome sau modificari genitale (sangerari, amenoree, secretii vaginale anormale, dureri abdominale, nu mai simtiti firele sau simtiti partea dura a dispozitivului, eliminati dispozitivul etc.). Inserarea si eliminarea lui se face de catre medicul ginecolog; dupa eliminare, fertilitatea nu e modificata, puteti ramane insarcinata inca din timpul primei luni dupa eliminare.
Eu mi-am pus un sterilet normal (cupru), am inteles ca Mirena in timp duce la oprirea menstruatiei, deci gandeste-te bine si sfatuiestete cu un medic ginecolog bun, si apropos nu trebuie sa ai nici o rana pe col, trebuie facut inainte Papanicolau.Dar cel mai bine vb cu doctorul tau. Succes.
iulia_violeta_serban
Postat pe 27 Mai 2010 14:15
Eu am montat MIRENA, care am inteles ca este cel mai bun la ora actuala.
cris26_healthy
Postat pe 27 Mai 2010 14:56
De la: cris26, la data 2010-05-27 14:56:36Eu am montat MIRENA, care am inteles ca este cel mai bun la ora actuala.


pana apar tulburarile despre care am vorbit mai sus... vorbesc din experienta!
camiflorea
Postat pe 27 Mai 2010 15:10
Dati-mi voie sa va multumesc pentru toate informatiile oferite.Mi se par foarte competente si cu siguranta ma vor ajuta in luarea unei decizii.Cred ca vor fi de folos si altor femei.Stiam cate ceva dar faptul ca poate duce la scaderea libidoului si la ingrasare ma ingrijoreaza.Acestea pot conduce la probleme in cuplu.Eu am deja probleme in ceea ce priveste silueta.Duc o lupta apriga cu kilogramele pentru ca metabolismul meu e mai lent si trebuie sa fac atentie la tot ceea ce mananc.Steriletul pare sa-mi aduca probleme in plus.Ma voi gandi bine inainte de luarea unei decizii.
blanch
Postat pe 29 Mai 2010 02:27
EFECTUL AVORTIV AL MULTOR METODE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE (PRINTRE CARE �I STERILETUL)

CONSECIN�E NOCIVE GRAVE ASUPRA S�N�T��II PROVOCATE DE METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE DESPRE CARE �N MOD OBI�NUIT NU SE VORBE�TE DATORIT� INTERESELOR FINANCIARE IMENSE ALE PRODUC�TORILOR ACESTORA

SITE-URI CARE CON�IN ARTICOLE �I C�R�I MEDICALE DESPRE AVORTIVITATEA �I DESPRE NOCIVITATEA GRAV� A METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE

FILME DOCUMENTARE

METODELE NATURALE DE PLANIFICARE FAMILIAL� (BAZATE PE MODALIT��I DE IDENTIFICARE A PERIOADELOR FERTIL� �I NEFERTIL� �I PE ABSTINEN�A �N PERIOADA FERTIL� A CICLULUI) - ALTERNATIVE S�N�TOASE �I MORALE (�N ANUMITE CONDI�II) LA METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE

�n primul r�nd recomand blogurile urm�toare:
http://www.augustincezar.blogspot.com/
Acest blog con�ine: Argumente din �tiin�� �i religie c� omul este om din momentul concep�iei. Legea prin care se acord� indemniza�ie at�t pentru mamele salariate, c�t �i pentru mamele care sunt �ntr-o form� de studiu (eleve, studente, la master sau doctorat.) Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative femeilor, pentru a NU face avort. M�rturii publice ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Filme documentare. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului. Leg�turi cu multe site-uri asem�n�toare.
Pe blog mai g�si�i : Argumente c� multe dintre metodele numite �de contracep�ie� sunt de fapt avortive (cauzeaz� avort �n primele 14 zile dup� concep�ie) deoarece de multe ori ele nu inhib� ovula�ia, fecunda�ia are loc �i, �n aceste cazuri, ac�ioneaz� dup� fecunda�ie, modific�nd endometrul (mucoasa peretelui intern al uterului), f�c�ndu-l neprimitor pentru embrion. Astfel, embrionul va fi eliminat ulterior, de obicei f�r� a fi observat, datorit� dimensiunilor foarte reduse (la 14 zile de la concep�ie, embrionul are aproximativ 1,5 mm).
Argumente c� sterilizarea �i toate metodele artificiale de contracep�ie au consecin�e nocive asupra s�n�t��ii, multe dintre aceste consecin�e nocive fiind grave.
Dezv�luiri despre dezinformarea existent� �n privin�a avortivit��ii �i a nocivit��ii grave a mijloacelor artificiale de contracep�ie din cauza intereselor financiare imense ale produc�torilor acestora.
Pe l�ng� aceste motive, mai este �nc� un motiv pentru a nu recurge la sterilizare sau la metodele artificiale de contracep�ie: at�t sterilizarea c�t �i toate metodele artificiale de contracep�ie (nu numai cele avortive, ci �i metodele care �mpiedic� efectiv concep�ia) sunt p�cate �n orice condi�ii (chiar �i atunci c�nd so�ii ar avea motive care ar putea p�rea serioase). C�nd so�ii au un motiv serios pentru a evita sau a am�na concep�ia unor noi copii, exist� alternative s�n�toase �i morale: metodele naturale de planificare familial� bazate pe modalit��i de identificare a perioadelor fertil� �i nefertil� �i pe abstinen�a periodic� (metoda calendarului; metoda temperaturii bazale; metoda ritmului mucusului cervical �i metoda simpto�termic�). Metodele naturale nu sunt d�un�toare s�n�t��ii, nu cost� nimic �i nu sunt p�cate cu dou� condi�ii: dac� se recurge la ele dup� c�s�torie �i dac� so�ii au un motiv serios pentru a recurge la ele. Dac� so�ii recurg la metodele naturale far� un motiv serios, atunci devin �i ele p�cate.

Pute�i intra �i pe blogul urm�tor:

http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe acest blog g�si�i: �nregistr�ri video cu miracole, videoclipuri, leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante, articole, c�r�i foarte interesante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator).

V� rog intra�i pe bloguri �i trimite�i-le mai departe ca s� foloseasc� �i altora. Ambele bloguri vor fi updatate periodic prin ad�ugarea de �nregistr�ri �i alte materiale foarte interesante.

Sunt licen�iat �n bioetic� �i am �i alte studii �n domeniu. Nu spun aceasta ca laud�, ci pentru a ar�ta c� am preg�tire �n acest domeniu.

Pentru �ntreb�ri �i / sau dialog pot fi contactat pe messenger, unde am id-ul vieru_cezar_iasi
sau pe e-mail la adresa [email protected]


Mai �nt�i, informa�ii despre sterilet:

Contracep�ia prin dispozitiv intrauterin (prescurtat D.I.U., se mai nume�te sterilet sau spiral�). Este un dispozitiv din material plastic, cu fir de argint sau de cupru, care se inser� �n cavitatea uterin�. Steriletul �mpiedic� nida�ia (�mpiedic� implantarea embrionului �n uter), deci are efect avortiv. Ca urmare a folosirii steriletului pot ap�rea: sarcini extrauterine, crampe dureroase, contrac�ii uterine �n �ncercarea de a respinge acest corp str�in introdus �n uter, infec�ii, expulzie spontan�, sarcini pe sterilet, obstruc�ie tubar� �i prin aceasta sterilitate, perfora�ie uterin� latent� provoc�nd hemoragie intern� �i peritonit�, cancer cervical, cancer la endometru, menstrua�ii mai abundente, prelungite �i dureroase, febr� sau frisoane, dureri sau s�nger�ri �n timpul actului sexual, s�nger�ri intermenstruale (toate aceste s�nger�ri put�nd duce la anemie), scurgeri vaginale abundente sau cu miros nepl�cut, dereglarea ciclurilor menstruale. Riscul sarcinii extrauterine la femeile care poart� sterilet este de zece ori mai mare dec�t la femeile care nu-l poart�. Datorit� efectelor deosebit de d�un�toare, companiile care fabric� sterilete �n S.U.A. au fost date �n judecat� de numeroase femei care s-au �mboln�vit. Drept urmare, din anul 1986, aceste companii au �ncetat s� le mai v�nd� pe pia�a american�. Ceea ce nu �nseamn� c� respectivele fabrici nu mai produc sterilete, �ns�, din anul 1986, ele sunt fabricate numai pentru export. Exist� informa�ii c� femeile din Rom�nia au �nceput s� evite steriletele.

-Studiu medical (autor: dr. Chris Kahlenborn) despre faptul c� pilula �i steriletul sunt avortive �i despre nocivitatea lor �i a metodelor artificiale de contracep�ie �n general:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/228-cum-functioneaza-pilula-si-alte-contraceptive-contraceptivel e-hormonale-si-steriletuldiu-sunt-ele-oare-abortive-cauzeaza-avorturi-timpurii-

�i �n cartea urm�toare se vorbe�te inclusiv despre consecin�ele grave ale folosirii steriletului. �n �ntreaga carte este vorba despre mijloacele anticoncep�ionale �i efectele lor secundare fatale despre care, �n general, nu se vorbe�te din cauza intereselor financiare imense ale fabrican�ilor acestora. Cartea este un bilan� critic din punctul de vedere al unui ginecolog fiind scris� de Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetric� la spitalul cantonal Stans, Elve�ia, CH - 6370) �n colaborare cu Otto D�pper:
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale

Iat� un fragment din aceast� carte, referitor la sterilet : Spirala sau IUD (Intra-Uterin-Device) exist� deja de la �nceputul secolului 20. Pe vremea aceea se fabrica din ceramic�. Din cauza unor experien�e nepl�cute s-a renun�at, dar �n perioada contemporan�, noile materiale sintetice ar putea-o readuce masiv �n uz. Spirala este �n primul r�nd un mijloc abortiv timpuriu. Prin producerea inten�ionat� a unei congestii de irita�ie �n �esutul conjunctiv uterin, implantarea embrionului este �mpiedicat� �i acesta moare. Rolul spermicid al cuprului �nglobat �n materialul spiralei moderne nu schimb� hot�r�tor acest mecanism de func�ionare. Tot at�t de pu�in conving�toare este �i descrierea mai recent� a spiralei care pretinde c� IUD pur �i simplu ar �mpiedica realizarea fecund�rii. Efecte secundare Cele mai importante sunt, aici, infec�iile, mai ales �n zona trompelor uterine, ceea ce conduce adesea la �nchiderea lor �i deci la sterilitate. Datorit� acestor infec�ii apare un mare pericol de sarcin� extrauterin� (de 10 ori mai frecvent� dec�t la femeile f�r� spiral�) �i sarcin� ovarian� (de 4 ori mai frecvent�). Prin urmare, implantarea unui IUD la o nulipar� este, din punctul de vedere al ginecologiei academice, un procedeu gre�it profesional. Un alt efect sunt perfora�ii ale uterului, �nso�ite de pericolul r�nirii peretelui intestinului, de exemplu. S�nger�rile �i durerile sunt alte posibile efecte secundare. �n SUA, din cauza acestor factori de risc, se afl� �n curs circa 2500 procese de responsabilitate personal�, implic�nd preten�ii la daune de ordinul a miliarde de dolari. Din aceast� cauz�, din anul 1987, IUD a fost retras de pe pia�� �n SUA. Industria farmaceutic� a avut aceast� ini�iativ� chiar �nainte de a se fi pronun�at interdic�ia FDA (Food and Drug Administration). Aceast� abil� mi�care de �ah a avut drept scop asigurarea posibilit��ii de a produce �n continuare spirale pentru export �n alte ��ri. Verdictul FDA ar fi provocat mari dificult��i pentru continuarea export�rii produsului. �i �n acest caz putem constata un spectru larg de efecte colaterale, pe de o parte, iar pe de alta, efectul de avort �n primele 14 zile dup� concep�ie, cu aspecte etice care nu pot fi trecute cu vederea.


1. INFORMA�II MAI PU�IN CUNOSCUTE DESPRE METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE (EFECTUL AVORTIV AL MULTORA DINTRE ACESTE METODE �I EFECTELE NOCIVE GRAVE). RECOMAND�RI DE SITE-URI CARE CON�IN ARTICOLE, FILME DOCUMENTARE �I C�R�I MEDICALE DESPRE EFECTUL AVORTIV �I DESPRE NOCIVITATEA GRAV� A ACESTOR METODE

Unele dintre adev�rurile prezentate aici �n general sunt cunoscute dar sunt sigur c� ve�i g�si aici �i multe adev�ruri pe care nu le �tia�i, pentru c� �n mod obi�nuit sunt ascunse integral sau par�ial, aflarea lor de c�tre publicul larg contravenind intereselor financiare imense ale afaceri�tilor din industria farmaceutic�.

Este dovedit �n mod cert, cu argumente clare, biologice �i religioase, c� omul este om din momentul concep�iei, trupe�te �i suflete�te.
Trupe�te, din momentul concep�iei, adic� de la fecunda�ie, ovulul fecundat (zigotul) are un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui. Toate tr�s�turile trupului omenesc sunt con�inute �n codul genetic. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvolt�rii umane �i con�ine: sexul copilului, culoarea p�rului �i a ochilor, �n�l�imea, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, chiar �i num�rul firelor de p�r. Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul concep�iei.
Iar suflete�te, Dumnezeu creeaz� �i d� sufletul copilului tot �n acel moment al concep�iei.
Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�. Dumnezeu spune clar �ntr-o porunc�: S� NU UCIZI ! Numai Dumnezeu e st�p�nul vie�ii. Noi nu avem dreptul s� ne atingem de via�� �n niciun fel. Dumnezeu vrea s� se nasc� orice copil care s-a conceput. Sufletul copilului este creat �i dat de Dumnezeu �n momentul concep�iei, deci niciun copil nu se concepe din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al s�u. P�rin�ii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, nu sunt st�p�ni ai vie�ii. Nu exist� dreptul la moarte, exist� numai dreptul la via�� !
Multe dintre metodele artificiale, numite �de contracep�ie � sunt de fapt avortive, deoarece nu sunt o piedic� �mpotriva concep�iei, ci ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (�mpiedic� implantarea embrionului �n mucoasa uterin�, cauz�nd avort �n primele 14 zile dup� concep�ie). Astfel, sunt avortive :
- pilula de a doua zi - ac�ioneaz� dup� concep�ie;
- steriletul - ac�ioneaz� dup� concep�ie ;
-contraceptivele hormonale (pilulele anticoncep�ionale, injec�iile contraceptive, implanturile subdermice �i alte contraceptive hormonale) ac�ioneaz� �n mai multe moduri: uneori inhib� ovula�ia �mpiedic�nd concep�ia, dar alteori �mpiedic� nida�ia (implantarea embrionului �n mucoasa uterin�), deci, �n aceste cazuri sunt avortive. De multe ori ele nu inhib� ovula�ia, concep�ia are loc �i, �n aceste cazuri, ac�ioneaz� dup� concep�ie, modific�nd endometrul (mucoasa peretelui intern al uterului), f�c�ndu-l neprimitor pentru embrion. Astfel, ele �mpiedic� nida�ia �n cazurile, destul de numeroase, �n care concep�ia totu�i a avut loc, iar embrionul va fi eliminat ulterior, �n timpul menstrua�iei, de obicei f�r� a fi observat, datorit� dimensiunilor foarte reduse (la 14 zile de la concep�ie, embrionul are aproximativ 1,5mm).
- Sterilizarea �i toate metodele artificiale de contracep�ie au consecin�e nocive asupra s�n�t��ii, multe dintre aceste consecin�e nocive fiind grave.

DEZV�LUIRI DESPRE AFACERILE �I INTERESELE ASCUNSE ALE AFACERI�TILOR DIN INDUSTRIA FARMACEUTIC� �N PRIVIN�A PRODUSELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE PRECUM �I �N PRIVIN�A ALTOR PRODUSE FARMACEUTICE :

At�t aspectul avortiv al metodelor artificiale de contracep�ie c�t �i cele mai grave consecin�e nocive ale lor sunt trecute de cele mai multe ori sub t�cere. Exist� interese foarte mari de a se ascunde adev�rul despre efectele avortive �i despre gravele consecin�e nocive ale metodelor artificiale de contracep�ie, deoarece, dac� s-ar afla aceste lucruri, atunci lumea nu le-ar mai cump�ra �i produc�torii lor ar pierde foarte mul�i bani sau ar da faliment. Multina�ionalele c�tig� sume imense de bani pe plan mondial din producerea �i comercializarea mijloacelor artificiale de contracep�ie.
La acest interes se adaug� �i interesul celor care �mpart �n mod nedrept produsele �i resursele �i manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � dorind �n acest fel s� ascund� faptul c� adev�rata cauz� a s�r�ciei unei p�r�i din popula�ia lumii nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii vie�ii. Unii medici spun adev�rul �n privin�a contracep�iei, dar al�ii ofer� pacientelor explica�ii sumare, f�r� a preciza �ns� c� aceasta se realizeaz� uneori prin distrugerea �i eliminarea embrionului (copilului), adic� prin avort �n primele 14 zile dup� concep�ie. Doctorul Mina Minovici critica propaganda contraceptiv�, numind-o �propagand� criminal�, �plag� social� �i na�ional�.

Realitatea care se constat� este urm�toarea : nu numai c� nu exist� suprapopulare, dimpotriv� : exist� o �mb�tr�nire accentuat� a popula�iei, a�a cum arat� �i speciali�tii �n documentarul Iarna demografic� �i cum se poate observa. Acesta este �nc� un argument �n plus c� cei care vehiculeaz� teoria � suprapopul�rii � au de fapt inten�ia de a ascunde propriile lor nedrept��i, d�nd vina pe aceast� teorie fals� a suprapopul�rii.

Pe l�ng� ac�iunea avortiv� a multora dintre metodele artificiale de contracep�ie, toate metodele artificiale de contracep�ie au �i consecin�e nocive asupra s�n�t��ii (efecte secundare), unele dintre ele chiar foarte grave, care vor fi prezentate mai jos.

ACCES�ND LINKUL URM�TOR PUTE�I VIZIONA PREZENTAREA (SUBTITRAT� �N LIMBA ROM�N�) UNUI DOCUMENTAR �OCANT, �BANI �NS�NGERA�I�, CARE DEZV�LUIE DEZINFORMAREA PRACTICAT� PE SCAR� LARG� DE COMPANIA DE PLANIFICARE FAMILIAL� �PLANNED PARENTHOOD� DESPRE EFECTELE GRAVE ALE AVORTULUI �I METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE. ACEAST� COMPANIE ESTE CA O CARACATI�� CU TENTACULE (FILIALE CU DIFERITE DENUMIRI) �N APROAPE TOATE ��RILE (INCLUSIV �N ROM�NIA)

http://www.youtube.com/watch?v=PH8SI7v5Rek

Cea care a fondat Planned Parenthood este Margaret Higgins Sanger (1879 � 1966), important� activist� a avorturilor, eugenist� �i rasist�.

�tire - Rom�nia continu� declinul demografic (sc�derea popula�iei). Deliberat se dore�te acest lucru, iar cei care nu �tiu le fac jocul.
http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83512/Romania-continua-declinul-demografic.html

�n privin�a pilulei anticoncep�ionale, Dr. Rudolf Ehmann, scrie:

1. Niciodat� p�n� acum nu s-a mai administrat un produs farmaceutic at�t de puternic, cu at�t de multe efecte necunoscute unor oameni s�n�to�i, f�r� ca s� existe necesitate din punct de vedere patologic
2. Niciodat� p�n� acum nu s-a mai permis prezen�a �n comer� a unui produs farmaceutic cu at�t de multe �i grave efecte secundare cunoscute ca �inhibitorii de ovula�ie.�
3. Niciodat� p�n� acum un produs farmaceutic nu a mai adus at��ia bani industriei chimice. �n SUA, pilula este desemnat� drept �the biggest moneymaker of pharmaceutics� (�produsul care aduce cei mai mul�i bani industriei farmaceutice�).
Joyeux a descris foarte sugestiv situa�ia: �Dar dac� apar una sau dou� publica�ii �tiin�ifice care arat� pericolele acestea legate de pilul�, atunci �n mod sigur luna urm�toare se dau publicit��ii lu�ri de pozi�ie care sus�in exact contrariul, pentru a neutraliza urm�rile prea periculoase pentru industria farmaceutic�.

Acest citat se g�se�te �n cartea Mijloacele anticoncep�ionale, care poate fi citit� �i pe internet acces�nd urm�toarele dou� linkuri de mai jos. Un bilan� critic din punctul de vedere al unui ginecolog. Cartea este scris� de Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetric� la spitalul cantonal Stans, Elve�ia, CH - 6370) �n colaborare cu Otto D�pper: �n aceast� carte pute�i citi informa�ii despre mijloacele anticoncep�ionale �i efectele lor secundare fatale despre care nu se vorbe�te din interese comerciale.
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale

Aceea�i carte poate fi citit� �i pe site-ul urm�tor:
http://anticonceptionale.net/

ACCES�ND LINKUL URM�TOR PUTE�I CITI O �TIRE DEPRE O T�N�R� DECEDAT� DATORIT� CONTRACEPTIVELOR. CITI�I �I DA�I MAI DEPARTE (INCLUSIV BLOGURILE �I SITE-URILE RECOMANDATE MAI SUS), S� SE AFLE ADEV�RUL DESPRE NOCIVITATEA GRAV� A MIJLOACELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE, ADEV�R ASCUNS DE FABRICAN�II LOR CARE AU INTERESE FINANCIARE:
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/140089/Contraceptivele-pot-aduce-moartea.html

IAT� �I M�RTURISIRILE UNOR FETE CARE AU FOLOSIT ANTICONCEP�IONALE DAR S-AU TREZIT �I �I-AU DAT SEAMA DE NEP�SAREA MULTOR MEDICI (OBSERVA�IE PERSONAL�: F�R� A GENERALIZA, ESTE VORBA DE ACEI MEDICI CARE NU AU O CON�TIIN�� CRE�TIN� �I NU PUN PE PRIMUL PLAN PERSOANA UMAN� �I IUBIREA FA�� DE OM). M�RTURISIRILE FETELOR SUNT PRELUATE DE DE SITE-UL URM�TOR:
http://www.healthy.ro/comunitate/forum/view_topic/2560/Pauza-la-anticonceptionale.html

De la: Gaby211081, la data 2009-02-09 15:31:29 Fetelor, pana la urma am gasit raspuns la intrebarea care ma framanta. Din pacate cateva din analizele hormonale pe care le-am facut nu mi-au iesit bine...Au niste valori mult prea mari iar doctora mi-a interzis sa mai iau contraceptive...Mi-a zis ca sunt niste valori de premenopauza! Asa ca s-a terminat cu pilulele! Peste vreo 3 luni va trebui sa repet analizele. Totul este de la pastile si sper ca valorile sa se stabilizeze lunile astea!!! Sper ca nu m-am trezit prea tarziu pentru ca nu am copii!!! Sfatul meu este ca toate fetele care iau pilule de mult timp, chiar daca au facut pauza sa faca aceste analize hormonale! Daca avem impresia ca doctorilor le pasa de sanatatea noastra, ei bine in 90% din cazuri nu-i asa!!!! Eu aveam un presentiment ca ceva nu e in regula si din cauza asta am insistat sa le fac! Si cand te gandesti ca am fost la atatea doctorite care mi-au zis ca pot lua linistita contraceptive fara sa-mi ceara nici un fel de analize! Inclusiv doctora endocrinoloaga dupa ce a vazut analizele mi-a zis ca pot sa iau in continuare Yasmine!!! Cata incompetenta!!!!

Postat pe: 8 Ianuarie 2009, ora 14:02

eu iau anticonceptionale NOVYNETTE de 4 ani si jumatate. In iulie 2008 am avur o sangerare intermenstruala cam de pe la a 18 pastila, luna viitoare sangerarea a inceput de la a 10 pastila. am fost la doctora care mi-a recomandat prima data NOVYNETTE si mi le-a schimbat in YASMIN. prima luna a fost ok, fara sangerari, dar din a doua luna am inceput sa am tensiune in sani, cum nu am avut niciodata. am mers la un alt medic, cunoscut ca foarte bun din constanta, care mi-a recomandat MERCILON, a fiind copia fidela a NOVYNETTE, dar cu procent de hormoni mai mic. insa de la prima folie de MERCILON a revenit sangerarea....nu mai stiu ce sa fac....ma simt ca un cobai...

De la Iskander, Postat pe: 8 August 2009, ora 03:24 ... fetelor ... NU VA AMAGITI ... nu va autosugestionati cu chestii - nu am probleme, ten frumos, sinii mari, analize bune ... majoritatea sinteti inca tinere, fara copii, organismul duce dar nu se lasa pacalit ... tragediile incep dupa 40 si ceva... de unele nici nu o sa va dati seama de unde se vor trage ... organismul uman e o uzina chimica extraordinar de complexa ... mai bine faceti copii decit sa il dereglati ... din punct de vedere economic sinteti niste cliente foarte ... medical sint foarte putini doctori carora le pasa ... lor li s-a spus ceva si ei asta fac ... ceea ce li se spune provine chiar de la companiile farmaceutice ale caror cliente fidele ati devenit ... NU VA AMAGITI ... riscati sanatatea voastra si a copiilor vostri ... pentru ce ?

(Observa�ie: Aceast� persoan� scrie �n postare c� tragediile �ncep dup� 40 de ani. De fapt, realitatea �n aceast� privin�� e �i mai dur�, deoarece, pentru multe fete, tragediile datorit� folosirii metodelor artificiale de contracep�ie �ncep chiar mult mai devreme.)

SITE FOARTE INTERESANT CU ARTICOLE DE SPECIALITATE DESPRE EFECTELE NOCIVE GRAVE �I DESEORI AVORTIVE ALE METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE � Da�i click pe linkul urm�tor:
http://www.provita.ro/contraceptia

CLINICILE �I CABINETELE DE PLANIFICARE FAMILIAL� DEMASCATE! � INVESTIGAREA CU CAMERA ASCUNS� A MINCIUNILOR �I MANIPUL�RII DIN PARTEA CELOR CARE SE OCUP� CU PLANIFICAREA FAMILIAL� ASCUNZ�ND (DIN INTERES) ADEV�RUL DESPRE EFECTELE AVORTIVE �I NOCIVE ALE METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE! - DA�I CLICK PE LINKUL URM�TOR
http://www.adevaruldespreavort.ro/video-filme-documentare/13-filme-despre-avort-si-dezvoltare-embrionara/248-clinicile-de-planificare-familiala-demascate-cabinetele-de-planificare-familiala-planning-familial-demascate-family-planning-clinics-exposed-planned-parenthood-exposed-investigarea-minciunilor-medicale-si-de-manipulare-cu-camera-ascunsa

- Site-ul foarte interesant Avortul �i contracep�ia:
http://avortulsicontraceptia.ro/

-Informa�ii importante despre efectul avortiv al pilulei contraceptive �i despre consecin�ele grave asupra s�n�t��ii g�si�i acces�nd �i linkul urm�tor : http://www.avort.ro/pilula.php
Textul de pe acest site a fost scris pe baza unui studiu f�cut de Dr. Chris Kahlenborn care este medic terapeut la o clinic� privat� din Altoona, SUA. El este autorul studiului Breast Cancer, Its Link to Abortion and Birth Control Pill (Cancerul mamar, leg�tura sa cu avortul �i pilula de control al na�terii). Informa�iile au fost oferite prin bun�voin�a doamnei dr. Nicole Syed, de la Centrul Fertility Care, Londra, 21a Soho Square W1D 4NR; Tel: 020 7437 0892; e-mail: [email protected]

- Un site despre nocivitatea metodelor artificiale de contracep�ie : http://www.anticonceptionale.info/

-Despre efectele avortive �i d�un�toare pentru organism ale contraceptivelor artificiale � Dr. Chris Kahlenborn �i Dr. Ann Moell:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/230-ce-trebuie-sa-stie-o-femeie-despre-contraceptie

-Contraceptivele hormonale (�i �n general contraceptivele artificiale) chiar sunt periculoase. Studiu cu trimiteri la articole si link-uri c�tre reviste �i c�r�i de specialitate despre nocivitatea contraceptivelor
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/215-contraceptivele-hormonale-chiar-sunt-periculoase

-Studiu medical (autor: dr. Chris Kahlenborn) despre faptul c� pilula �i steriletul sunt avortive �i despre nocivitatea lor �i a metodelor artificiale de contracep�ie �n general:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/228-cum-functioneaza-pilula-si-alte-contraceptive-contraceptivele-hormonale-si-steriletuldiu-sunt-ele-oare-abortive-cauzeaza-avorturi-timpurii

-Pilulele anticoncep�ionale sunt avortive - Autor: John Wilks, medic farmacist, M.P.S., M.A.C.P.P., octombrie 1998
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/229-cum-functioneaza-si-mai-ales-cum-esueaza-pilula-pilula-provoaca-avortul-hormonal-avorturi-timpurii

-Fa�a nev�zut� a contraceptivelor:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/213-fata-nevazuta-a-contraceptivelor

-Pilula �i cancerul mamar (cancerul de s�n) � interviu cu Dr. Chris Kahlenborn http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/216-pilula-si-cancerul-mamar-cancerul-de-san

-Riscul cancerului mamar indus de pilul� � autor Dr. Chris Kahlenborn http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/217-riscul-cancerului-mamar-indus-de-pilula

-Despre pericolele contraceptivelor injectabile:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/214-contraceptivele-injectabile-periculoase-pentru-sanatatea-oamenilor

- De asemenea, pute�i citi sau audia conferin�a despre avort, efectele nocive ale metodelor artificiale de �contracep�ie� �i despre bolile cu tranmitere sexual� �inut� de doamna doctor Cristina Todea � Gross, acces�nd linkul urm�tor : http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/209/Conferinta-despre-avort

Pe l�ng� aceste motive, mai este �nc� un motiv pentru a nu recurge la sterilizare sau la metodele artificiale de contracep�ie : at�t sterilizarea c�t �i toate metodele artificiale de contracep�ie (nu numai cele avortive, ci �i cele care �mpiedic� efectiv concep�ia) sunt �ntotdeauna p�cate, chiar �i atunci c�nd so�ii ar avea motive care ar putea p�rea serioase.

Iat� doar c�teva ARTICOLE CARE DEMASC� INTERESELE �I AFACERILE DIN INDUSTRIA FARMACEUTIC� �i �n privin�a altor produse farmaceutice, cum ar fi, de exemplu, vaccinul �mpotriva gripei noi (anti AH1N1), vaccinul �mpotriva cancerului de col uterin (anti HPV). �n spatele acestui vaccin, anti HPV, se ascund aceia�i afaceri�ti, cu acelea�i interese financiare ca �i �n spatele metodelor artificiale de contracep�ie, ca �i �n spatele vaccinului �mpotriva gripei noi (anti AH1N1), etc.

Un articol din Jurnalul Na�ional intitulat Industria farmaceutic� nu este sf�nt�:
http://sanatate.jurnalul.ro/stire-opinii/industria-farmaceutica-nu-este-sfanta-533739.html

Un alt articol, �n Ziua de Constan�a: Microbiologul roman VANIA ATUDOREI spune din interior adevarul despre MAFIA INDUSTRIEI FARMACEUTICE
http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/totul-despre-gripa-porcina/microbiologul-roman-vania-atudorei-spune-din-interior-adevarul-despre-mafia-industriei-farmaceutice-.html

Un alt articol, pe site-ul ziare.com, intitulat Un microbiolog faimos, despre gripa porcina: Exagerari pentru profitul companiilor (Articol �i Video)
http://www.ziare.com/gripa-porcina/un-microbiolog-faimos-despre-gripa-porcina-exagerari-pentru-profitul-companiilor-video-976166

�i un alt articol, intitulat �Complexul� industrial farmaceutic � un joc murdar
Prima parte � Les jeux sont faits, rien ne va plus!
http://quibono.wordpress.com/2010/03/05/43/

Acelea�i afaceri ale companiilor farmaceutice sunt �i �n cazul vaccinului anti HPV. �n ceea ce prive�te VACCINUL ANTI HPV : DUCE LA PARALIZIE, STERILITATE SI ALTE EFECTE DEOSEBIT DE GRAVE, CHIAR LA DECES ! INFORMATI-VA SI INFORMATI SI PE ALTII ! IN SPATELE ACESTUI VACCIN SE ASCUND FOARTE MARI INTERESE FINANCIARE ALE FIRMELOR PRODUCATOARE, LA FEL CA �I �N SPATELE METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE �I LA FEL CA �I �N SPATELE VACCINULUI ANTI AH1N1 !

Iata cateva articole si videoclipuri pe internet, in care se arata de ce nu trebuie acceptat vaccinul anti HPV. O parte dintre urmatoarele materiale sunt medicale :

ARTICOL AL MEDICULUI LUCA DEZMIR IN CARE EXPLICA FOARTE CLAR DE CE NU TREBUIE ACCEPTAT VACCINUL �ANTI HPV�
http://www.empower.ro/sanatate/romania-tara-de-vis-vaccinarea-anti-hpv-a-copiilor-fara-acordul-parintilor/

VIDEOCLIP � DOCTORUL PAVEL CHIRILA � DESPRE GARDASIL
http://www.youtube.com/watch?v=LxMHWYIGrWs

ALTE ARTICOLE IMPORTANTE SI VIDEOCLIPURI DESPRE EFECTELE NOCIVE GRAVE SI MORTALE ALE VACCINULUI ANTI HPV

Nu vaccinurilor! (Observa�ie: nu e vorba de contestarea tuturor vaccinurilor, ci numai a celor d�un�toare, cum sunt vaccinul anti HPV sau vaccinul anti AH1N1)
http://nuvaccinurilor.blogspot.com/

Pro Vita Bucuresti va atentioneaza cu privire la vaccinul anti � HPV, �Gardasil�
http://ro.altermedia.info/familiesocietate/pro-vita-bucuresti-va-atentioneaza-cu-privire-la-vaccinul-anti-hpv-gardasil_9873.html

Vaccinul Gardasil � Silgard : pericol de moarte!
http://www.bogdanstanciu.eu/2008/09/04/vaccinul-gardasil-silgrad-ucide/

Adevarul despre Gardasil � Am fost influentati, nu informati!
http://ro.altermedia.info/mediusanatate/adevrul-despre-gardasil-am-fost-influenai-nu-informai_10561.html

Pliant referitor la pericolul vaccinului anti HPV
http://provitabucuresti.ro/docs/materiale/pliant.gardasil.pdf

Cobaii Americii:
http://www.ziua.net/display.php?data=2008-09-01&id=242104

Gardasil � vaccinul care ucide
http://ziare.zaraf.ro/articol65310/Gardasil-vaccinul-care-ucide.htm

Conspiratia virusului. Vaccinul Gardasil este o farsa
http://www.almeea.com/conspiratia-virusului-hpv-vaccinul-gardasil-este-doar-o-farsa

Un interviu cu un Brenda Fulmer, unul din avocatii care s-au luptat in instanta cu compania Merck.
http://www.youtube.com/watch?v=lFG_jvX-ibY

Vaccin Gardasil, periculos (foarte interesant, recomand vizionarea in intregime)
http://www.youtube.com/watch?v=t5D6PJxtVOM

Vaccines in Sci-Fi Horror (in limba engleza)
http://www.youtube.com/watch?v=ukQL_CW5nx0

2. DESPRE METODELE NATURALE DE PLANIFICARE FAMILIAL� (BAZATE PE MODALIT��I DE IDENTIFICARE A PERIOADELOR FERTIL� �I NEFERTIL� �I PE ABSTINEN�A �N PERIOADA FERTIL� A CICLULUI) - ALTERNATIVE S�N�TOASE �I MORALE (�N ANUMITE CONDI�II) LA METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE

C�nd so�ii au un motiv serios (�ntemeiat) pentru a evita sau a am�na concep�ia unor noi copii, exist� alternative s�n�toase �i morale: metodele naturale de planificare familial� bazate pe modalit��i de identificare a perioadelor fertil� �i nefertil� �i pe abstinen�a �n perioada fertil� a ciclului (metoda calendarului; metoda temperaturii bazale; metoda ritmului mucusului cervical �i metoda simpto � termic�). Metodele naturale nu sunt d�un�toare s�n�t��ii, nu cost� nimic �i numai acestea nu sunt p�cate dac� se recurge la ele dup� c�s�torie �i din motive serioase. Dac� so�ii recurg la metodele naturale far� a avea un motiv serios, atunci devin �i ele p�cate.

- C�r�i pe aceast� tem�:

Acces�nd linkul urm�tor g�si�i c�r�i foarte interesante. Dou� dintre ele sunt c�r�i despre metodele naturale de planificare familial� (bazate pe modalit��i de identificare a perioadelor fertil� �i nefertil� �i pe abstinen�a periodic�): Autocontrolul fertilit��ii pe cale natural� �i Planificarea familial� dup� morala catolic�:
http://www.profamilia.ro/soti.asp

Un articol foarte interesant despre metodele naturale:
http://www.darulvietii.cnet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=144&Itemid=29

Un articol interesant, intitulat � Reglarea natural� a concep�iei ne�n�eleas�
http://www.darulvietii.cnet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=275

Cine dore�te detalii despre procedeele de calcul ale metodelor naturale de planificare familial�, cine mai dore�te materiale informative sau cine are �ntreb�ri despre cele scrise �n acest material poate s� scrie la urm�toarea adres� de e-mail: [email protected] sau pe messenger, la id vieru_cezar_iasi


Dar metodele artificiale de contracep�ie (at�t cele care ac�ioneaz� dup� concep�ie, c�t �i cele care sunt o piedic� pentru concep�ie) sunt p�cate �n orice condi�ii (chiar �i c�nd so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase sau juste), dup� cum vom vedea c�nd vom ar�ta imoralitatea acestor metode.
Exist� o singur� excep�ie: este permis� din punct de vedere moral (deci nu constituie p�cat) folosirea metodelor terapeutice cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, chiar dac� se prevede c� din aceasta va rezulta o piedic� pentru concep�ie, cu condi�ia ca aceast� piedic� s� nu fie direct voit�.
Cine n-a �tiut p�n� acum toate aceste aspecte �i a folosit metode artificiale de contracep�ie, s� nu mai foloseasc� astfel de metode m�car de acum �nainte. Prin informa�iile detaliate din acest material venim �n �nt�mpinarea datoriei morale pe care o are fiecare de a se informa c�t mai bine. Dac� nu s-ar informa, ar fi �n ignoran�� vinovat�.
Legea care interzice metodele artificiale de contracep�ie nu e o simpl� lege a dreptului uman, ci este o lege a lui Dumnezeu, care a fost dat� o dat� pentru totdeauna �i nu poate fi schimbat� niciodat�. Biserica nu este autoarea legilor morale, ci depozitara �i propov�duitoarea lor. Toate Bisericile cre�tine exprim� �ntr-un glas voin�a lui Dumnezeu care interzice sterilizarea �i toate metode artificiale de contracep�ie. Nu trebuie s� lu�m exemplul oamenilor p�c�to�i �i corup�i, oric�t de mul�i ar fi ace�tia, ci exemplul cre�tinilor adev�ra�i care respect� voin�a lui Dumnezeu.


Metodele naturale de planificare familial� reprezint� alternative la metodele artificiale de contracep�ie. Mul�i medici ginecologi critic� metodele artificiale de contracep�ie �i recomand� metodele naturale de planificare familial�. Metodele naturale de planificare familial� sunt cele care respect� ordinea fireasc� at�t �n preg�tirea �i �n desf�urarea actului sexual, c�t �i �n finalizarea lui. Aceste metode naturale difer� �ntre ele �n func�ie de procedeele de identificare a perioadelor fertil� �i nefertil� ale ciclului. Ele sunt urm�toarele patru:
a. metoda calendarului (se mai nume�te �i metoda Ogino-Knaus, dup� numele inventatorilor),
b. metoda temperaturii bazale,
c. metoda Billings (ritmul mucusului cervical),
d. metoda simpto-termic�.

Metodele naturale de planificare familial�:
- Nu au niciun efect nociv pentru s�n�tate.
- Presupun abstinen�a (ab�inerea) de la actul sexual �n zilele de fertilitate sigur� sau probabil� ale ciclului (abstinen�a periodic�).
- Dac� sunt calculate �i folosite corect, metodele naturale de planificare familial� au un grad ridicat de siguran��, �n condi�iile �n care femeia �i cunoa�te bine func�ionarea ciclului menstrual (siguran�� de 100% nu ofer� nici metodele naturale de planificare familial�, nici metodele artificiale de contracep�ie). De obicei, un calcul mai exact al func�ion�rii ciclului menstrual se face �ntr-o perioad� de 6-12 luni. Exist� formule de calcul al metodelor naturale de planificare familial� chiar �i pentru femeile care au ciclu neregulat. Dac� ciclul este foarte variabil nu se poate aplica metoda calendarului, �ns�, �n acest caz, se pot aplica urm�toarele trei metode naturale (a temperaturii, metoda Billings �i metoda simpto-termic�).
Exist� m�rturii ale unor so�i care folosesc numai metode naturale de planificare familial� �i declar� c� sunt foarte mul�umi�i de ele.
- Din punct de vedere moral, metodele naturale de planificare familial� sunt conforme cu criteriile moralei catolice �i cu criteriile obiective ale moralit��ii, dac� sunt utilizate dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� evitarea concep�iei prin recurgerea la ele nu provine din egoism, ci exist� motive juste ca so�ii s� evite concep�ia unor noi copii sau s� distan�eze concep�iile copiilor. �n acelea�i condi�ii, metodele naturale de planificare familial� sunt acceptate �i de unele dintre Bisericile Ortodoxe. (Bisericile Ortodoxe din anumite ��ri nu accept� nici metodele naturale de planificare familial�, accept�nd doar abstinen�a total� ca singur� solu�ie pentru cei care nu mai pot cre�te noi copii). Dup� cum vom explica spre sf�r�itul articolului, Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, precum �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase sau juste.
- Metodele naturale nu numai c� nu pun �n pericol rela�ia dintre so�i, dimpotriv�, �ncurajeaz� iubirea �i respectul dintre ei.
- Favorizeaz� d�ruirea total� a so�ilor.
- Nu cost� nimic.
- E clar c� NU este permis s� se fac� avort dac� totu�i s-ar concepe copilul �n cazurile de excep�ie ale metodelor naturale, �n cazurile erorilor de calcul sau �n oricare alt caz.
- Dac� o nou� sarcin� ar expune direct la un pericol real �i foarte grav via�a mamei, abstinen�a periodic� nu poate fi recomandat� �i nici urmat�. �n asemenea cazuri se impune consultarea unor medici de �ncredere �i cu principii cre�tine.
Metodele naturale bazate pe abstinen�a periodic� presupun un oarecare sacrificiu, mai ales pentru so�ii tineri, dar pe lumea aceasta orice lucru bun se face cu sacrificiu, pe c�nd r�ul se face mai u�or, dar este foarte d�un�tor. �ns� cine tr�ie�te cu �n�elepciune alege lucrurile bune �i s�n�toase (metodele naturale), chiar dac� acestea presupun un sacrificiu, iar nu lucrurile care la suprafa�� par u�oare, dar �n realitate sunt pline de r�utate �i consecin�e nocive grave (metodele artificiale de contracep�ie).


3. CONSECIN�E NOCIVE GRAVE ASUPRA S�N�T��II PROVOCATE DE METODELE ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE

Metodele artificiale de contracep�ie se �mpart �n :

A. Metode ireversibile (sterilizare definitiv�)
a)Sterilizarea masculin� (vasectomie) const� �n ligatura chirurgical� a canalelor deferente.
b)Sterilizarea feminin� const� �n ligatura sau rezec�ia trompei (tubei) uterine.
Aceste metode sunt interven�ii definitive �i infirmit��i. At�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat pot provoca: hemoragii dup� opera�ie, infec�ii, hematomul inciziei, dureri, traumatizarea vaselor sanguine sau a tractului intestinal, tumefac�ii, complica�ii legate de anestezia local� sau general�, etc.; iar numai pentru b�rbat: inflama�ia testiculelor �i senza�ii dureroase, granulomi forma�i de sperm� l�ng� testicule, etc.
Mai multe despre consecin�ele nocive ale steriliz�rii asupra s�n�t��ii pute�i citi acces�nd, pe linkul urm�tor, cartea pe care am recomandat-o �i mai sus, scris� de medicul ginecolog Rudolf Ehmann, �n colaborare cu Otto D�pper
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale

Persoanele care se sterilizeaz� p�c�tuiesc prin aceasta. Chiar dac� au deja un anumit num�r de copii, trebuie s� se g�ndeasc� la faptul c� poate Dumnezeu vrea s� aduc� la existen�� �i alte fiin�e umane prin intermediul lor, precum �i la faptul c� nu au dreptul moral s� recurg� la sterilizare. Apoi, trebuie s� se g�ndeasc� �i la faptul c� unele �mprejur�ri ale vie�ii lor se pot schimba, adic� le poate deceda so�ul / so�ia �i, rec�s�torindu-se, poate c� vor dori s� aib� m�car un copil �i cu noul so� / noua so�ie.
Unele persoane sunt sterile f�r� inten�ia lor, dar nu f�r� cauz�. Cauzele sterilit��ii pot fi multiple : avorturi, metode artificiale de contracep�ie, etc. �i pesticidele de pe legume cauzeaz� sterilitate. Persoanele sterile trebuie s� se roage cu st�ruin�� �i s� urmeze tratamentele prescrise de medic pentru �nl�turarea sterilit��ii. Dar, dac� p�n� la urm� tot nu ob�in vreun rezultat, se poate ca aceasta s� fie voia lui Dumnezeu pentru ei. Dac� vor, pot s� adopte un copil sau mai mul�i.

B. Metode reversibile

a) Pilula �de a doua zi� (sau a�a-numita �contracep�ie de urgen��) este o metod� cu efect avortiv, deoarece ac�ioneaz� dup� concep�ie, �mpiedic�nd nida�ia (ucide embrionul sau modific� �nveli�ul intern al uterului, care devine neprimitor pentru embrion). Prezint� consecin�e nocive grave, put�nd provoca: sarcini extrauterine, ame�eli, gre�uri puternice, v�rs�turi, dureri, senza�ii nepl�cute �n s�ni, hemoragii uterine, deregl�ri ale ciclului menstrual, etc. De exemplu, Sir Libunam Daonaldson, consilierul � �ef pe probleme medicale al guvernului Marii Britanii, a avertizat medicii britanici c� un anumit tip de pilule �de a doua zi�, Levonelle �i Levonelle-2, determin� o rat� crescut� a sarcinilor extrauterine.

b) Contracep�ia prin dispozitiv intrauterin (prescurtat D.I.U., se mai nume�te sterilet sau spiral�). Este un dispozitiv din material plastic, cu fir de argint sau de cupru, care se inser� �n cavitatea uterin�. Steriletul �mpiedic� nida�ia (�mpiedic� implantarea embrionului �n uter), deci are efect avortiv. Ca urmare a folosirii steriletului pot ap�rea: sarcini extrauterine, crampe dureroase, contrac�ii uterine �n �ncercarea de a respinge acest corp str�in introdus �n uter, infec�ii, expulzie spontan�, sarcini pe sterilet, obstruc�ie tubar� �i prin aceasta sterilitate, perfora�ie uterin� latent� provoc�nd hemoragie intern� �i peritonit�, cancer cervical, cancer la endometru, menstrua�ii mai abundente, prelungite �i dureroase, febr� sau frisoane, dureri sau s�nger�ri �n timpul actului sexual, s�nger�ri intermenstruale (toate aceste s�nger�ri put�nd duce la anemie), scurgeri vaginale abundente sau cu miros nepl�cut, dereglarea ciclurilor menstruale. Riscul sarcinii extrauterine la femeile care poart� sterilet este de zece ori mai mare dec�t la femeile care nu-l poart�. Datorit� efectelor deosebit de d�un�toare, companiile care fabric� sterilete �n S.U.A. au fost date �n judecat� de numeroase femei care s-au �mboln�vit. Drept urmare, din anul 1986, aceste companii au �ncetat s� le mai v�nd� pe pia�a american�. Ceea ce nu �nseamn� c� respectivele fabrici nu mai produc sterilete, �ns�, din anul 1986, ele sunt fabricate numai pentru export. Exist� informa�ii c� femeile din Rom�nia au �nceput s� evite steriletele.

-Studiu medical (autor: dr. Chris Kahlenborn) despre faptul c� pilula �i steriletul sunt avortive �i despre nocivitatea lor �i a metodelor artificiale de contracep�ie �n general:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/228-cum-functioneaza-pilula-si-alte-contraceptive-contraceptivele-hormonale-si-steriletuldiu-sunt-ele-oare-abortive-cauzeaza-avorturi-timpurii-

�i �n cartea pe care am amintit-o se vorbe�te inclusiv despre consecin�ele grave ale folosirii steriletului. �n �ntreaga carte este vorba despre mijloacele anticoncep�ionale �i efectele lor secundare fatale despre care, �n general, nu se vorbe�te din cauza intereselor financiare imense ale fabrican�ilor acestora. Cartea este un bilan� critic din punctul de vedere al unui ginecolog fiind scris� de Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetric� la spitalul cantonal Stans, Elve�ia, CH - 6370) �n colaborare cu Otto D�pper:
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?anticonceptionale

Iat� un fragment din aceast� carte, referitor la sterilet : Spirala sau IUD (Intra-Uterin-Device) exist� deja de la �nceputul secolului 20. Pe vremea aceea se fabrica din ceramic�. Din cauza unor experien�e nepl�cute s-a renun�at, dar �n perioada contemporan�, noile materiale sintetice ar putea-o readuce masiv �n uz. Spirala este �n primul r�nd un mijloc abortiv timpuriu. Prin producerea inten�ionat� a unei congestii de irita�ie �n �esutul conjunctiv uterin, implantarea embrionului este �mpiedicat� �i acesta moare. Rolul spermicid al cuprului �nglobat �n materialul spiralei moderne nu schimb� hot�r�tor acest mecanism de func�ionare. Tot at�t de pu�in conving�toare este �i descrierea mai recent� a spiralei care pretinde c� IUD pur �i simplu ar �mpiedica realizarea fecund�rii. Efecte secundare Cele mai importante sunt, aici, infec�iile, mai ales �n zona trompelor uterine, ceea ce conduce adesea la �nchiderea lor �i deci la sterilitate. Datorit� acestor infec�ii apare un mare pericol de sarcin� extrauterin� (de 10 ori mai frecvent� dec�t la femeile f�r� spiral�) �i sarcin� ovarian� (de 4 ori mai frecvent�). Prin urmare, implantarea unui IUD la o nulipar� este, din punctul de vedere al ginecologiei academice, un procedeu gre�it profesional. Un alt efect sunt perfora�ii ale uterului, �nso�ite de pericolul r�nirii peretelui intestinului, de exemplu. S�nger�rile �i durerile sunt alte posibile efecte secundare. �n SUA, din cauza acestor factori de risc, se afl� �n curs circa 2500 procese de responsabilitate personal�, implic�nd preten�ii la daune de ordinul a miliarde de dolari. Din aceast� cauz�, din anul 1987, IUD a fost retras de pe pia�� �n SUA. Industria farmaceutic� a avut aceast� ini�iativ� chiar �nainte de a se fi pronun�at interdic�ia FDA (Food and Drug Administration). Aceast� abil� mi�care de �ah a avut drept scop asigurarea posibilit��ii de a produce �n continuare spirale pentru export �n alte ��ri. Verdictul FDA ar fi provocat mari dificult��i pentru continuarea export�rii produsului. �i �n acest caz putem constata un spectru larg de efecte colaterale, pe de o parte, iar pe de alta, efectul de avort �n primele 14 zile dup� concep�ie, cu aspecte etice care nu pot fi trecute cu vederea.

c)Contracep�ia hormonal�

- Pilulele �anticoncep�ionale� (denumite �i COC sau pilule orale combinate) asociaz� dou� substan�e hormonale: estrogenul �i progesteronul (iar pilula monohormonal� sau POP e f�cut� numai pe baza unei singure substan�e hormonale, progesteronul), exist�nd foarte multe variante �i nume comerciale, produc�ia acestora devenind o afacere rentabil�, de unde �i publicitatea de��n�at� f�cut� �pilulei�. Afacerile rentabile �i publicitatea exist� �i �n cazul altor metode artificiale de contracep�ie.
Pilulele anticoncep�ionale (at�t cele combinate, COC, c�t �i cele monohormonale, POP) �mpiedic� uneori concep�ia, dar alteori ac�ioneaz� �i dup� concep�ie �mpiedic�nd nida�ia, deci uneori au �i efect avortiv, a�a cum am explicat mai sus. �n ceea ce prive�te efectul avortiv al pilulelor, iat� c�teva citate ale unor speciali�ti actuali care au studiat problema �i au ajuns la aceast� concluzie :
Mutschler : �Contraceptivele orale �mpiedic� implantarea ovulului fecundat, atunci c�nd ovula�ia a avut loc�.
Finjentscher (M�nster) arat� c� �n 7% din cazurile �n care are loc fecunda�ia ovulului la persoanele care iau pilule, contracep�ia (mai exact avortul timpuriu) e datorat� �mpiedic�rii nida�iei.
Beller (M�nster) vorbe�te despre efectul avortiv al pilulei (avort �n primele 14 zile dup� concep�ie).
Taubert �i Kuhl vorbesc �n cartea lor �Kontrazeption mit Hormonen� (�Contracep�ia cu hormoni�) ap�rut� �n 1980, despre �efectul de �mpiedicare a nida�iei la aproape toate tipurile de pilule�.
�n 1985 la Congresul �National Abortion Federation� din Boston s-a f�cut aceast� declara�ie: �Nu v� �n�ela�i. Pilula �i steriletul sunt avortive.� (�i nu numai pilula �i steriletul sunt avortive, ci �i alte mijloace artificiale numite �de contracep�ie� dup� cum ve�i vedea mai jos).

Consecin�ele folosirii contraceptivelor hormonale sunt extrem de variate �i frecvente (la unele femei, aceste consecin�e pot ap�rea mai repede, iar la altele pot ap�rea �n timp). Prin pilulele �anticoncep�ionale� se introduce �n organism un surplus de hormoni sintetici, chimici, modifica�i �n laborator, care, �n timp, se depoziteaz� �n organism. Mul�i medici ginecologi dau o list� foarte lung� a efectelor folosirii pilulelor contraceptive. Variaz� de la efecte u�oare: obezitate, cre�terea poftei de m�ncare, tensiuni �i dureri mamare, dereglarea regularit��ii ciclului menstrual, senza�ii de grea��, vom�, oboseal�, iritabilitate, depresii acute, dureri de cap acute, s�nger�ri intermenstruale, amenoree , frigiditate, p�n� la efecte grave: c�derea sau r�rirea p�rului de pe cap, �n schimb pilozitate accentuat� pe corp (apari�ia din abunden�� a p�rului pe corpul femeii), hiperlipemie, embolie pulmonar�, sc�derea toleran�ei la glucoz� cu riscul apari�iei diabetului zaharat, icter de tip colestatic, apari�ia de fibrom, distrofii mamare �i �n special diferite forme de cancer hormonodependent : cancer mamar, cancer uterin �i al colului uterin. Cancerul de col uterin este determinat de hormonii pilulei contraceptive, consider� doctor Amy Berrington de la Cancer Research, Oxford, fiind �n acord cu autorii unui studiu sintetizat de Agen�ia Reuters. Cercet�rile au fost f�cute pe mai multe cazuri de femei bolnave. �n ce prive�te cercet�rile prezentate la a treia conferin�� european� a cancerului de s�n, acestea au ar�tat c� pericolul acestei maladii este cu 26% mai mare la utilizatoarele de pilule, �n compara�ie cu cele care nu le utilizeaz�. �n acela�i timp, la femeile care iau pilule de mai mult timp, pericolul de a dezvolta aceast� boal� este de p�n� la 56%.
Mai pot ap�rea accidente cardio-vasculare (mai ales la fum�toare �i la femeile care au trecut de 35 de ani) : infarct, hipertensiune arterial�, accidente vasculare cerebrale, hipercoagubilitate cu accidente tromboflebitice (tromboze venoase profunde, tromboz� cerebral�), ateroscleroz� , ischemie coronarian� . Un studiu f�cut �ntre anii 1977-1981 �n Anglia pe 200.000 de femei arat� c�, la femeile care folosesc pilule, procentajul deceselor cauzate de afec�iuni cardiace �i vaso-cerebrale e cu 40% mai ridicat dec�t la femeile care nu folosesc. Pericolul hemoragiei cerebrale este de 6,5 ori mai mare, iar la femeile care mai �i fumeaz�, acest pericol este de 22 de ori mai mare dec�t la femeile care nu folosesc pilule.
Pericolul de infec�ii pelviene e de 7 ori mai mare la femeile care folosesc pilule dec�t la celelalte.
Exist� apoi riscul sterilit��ii. �n S.U.A. sunt circa un milion de femei devenite sterile din cauza pilulei �i num�rul lor cre�te cu circa 100.000 pe an.
Se mai poate aminti blocajul permanent al func�iei hipotalamice , �ncetarea cre�terii la persoanele care sunt �nc� �n cre�tere �i iau pilule anticoncep�ionale.
La nivelul colului uterin, al ovarului sau al vaginului, s-au �nt�lnit modific�ri morfopatologice.
Exist� �i alte consecin�e : accidente respiratorii, sarcini extrauterine (deoarece contraceptivele hormonale modific� mi�c�rile peristaltice ale trompelor uterine, prin secre�iile steroidiene ovariene), na�teri premature, edeme sau dureri la picioare, crize de respira�ie, dureri �n abdomen, piept sau bra�, tulburarea vederii, �ng�lbenirea ochilor sau a pielii, iar unii speciali�ti consider� c� r�sp�ndirea bolii SIDA nu e str�in� de folosirea pilulei, �ntruc�t pilula ar sl�bi sistemul imunitar.
Contraceptivele orale au �i un rol �n trecerea �n stare de parazit a Candidei saprofite, duc�nd la candidoz�. De asemenea, pilulele favorizeaz� �i alte boli cu transmitere sexual�, tricomoniaza �i chlamidia , deoarece modific� pH-ul vaginal, stimul�nd bacteriile �i microbii.

- Contraceptivele injectabile, la fel ca �i pilulele, �mpiedic� uneori concep�ia, iar alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, impiedic�nd nida�ia, deci uneori au efect contraceptiv, alteori au efect avortiv. �n ultimii ani au fost date publicit��ii mai multe studii cu privire la rolul contraceptivelor injectabile �n producerea cancerului de s�n. Contraceptivele injectabile prezint� acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii ca �i pilulele anticoncep�ionale. �n plus, pot avea ca efect erup�ii cutanate , acnee , pigmentarea pielii, iar studii recente arat� �i o alt� consecin�� a folosirii acestei metode: sc�derea densit��ii osoase care poate duce mai t�rziu la apari�ia osteoporozei . Aceast� metod� poate avea �i urm�toarele consecin�e: s�nger�ri vaginale care dureaz� mult �i sunt abundente, puternice dureri de cap, depresii majore, urin�ri frecvente, �ng�lbenirea pielii sau a ochilor, menstrua�ii prelungite sau, dimpotriv�, amenoree (lipsa menstrua�iei).

- Implanturile subdermice presupun interven�ia chirurgical�. Au tot ac�iune hormonal�. Uneori au efect contraceptiv, alteori ac�ioneaz� dup� concep�ie, deci au �i efect avortiv. Consecin�ele negative asupra s�n�t��ii sunt acelea�i ca �i �n cazul pilulelor �i al injec�iilor hormonale. �n plus, implanturile mai pot avea urm�toarele consecin�e negative asupra s�n�t��ii: chisturi ovariene, cre�terea dimensiunii ovarelor, dificult��i de vedere, c�derea p�rului de pe cap, scurgeri vaginale.
- Exist� �i alte tipuri de contracep�ie hormonal� mai pu�in r�sp�ndite, dar au aceea�i ac�iune (uneori contraceptiv�, alteori avortiv�) ca �i cele descrise mai sus, precum �i acelea�i consecin�e negative asupra s�n�t��ii.

d) Substan�ele spermicide locale sub form� de creme, spumante, geluri, folii, burete cu spermicid, ovule, tablete, care se introduc �n vagin �nainte de contactul sexual, au eficacitate slab�. Drept consecin�e, pot ap�rea fenomene inflamatorii �i alergice locale at�t pentru femeie, c�t �i pentru b�rbat. �n cazul �n care totu�i a avut loc fecunda�ia, chiar �i spermicidele pot avea efect avortiv, pentru c� ucid embrionul sau �mpiedic� nida�ia lui. �n plus, substan�ele spermicide pot duce la conceperea unui copil cu malforma�ii. Spermicidele ac�ioneaz� prin intermediul unei substan�e chimice toxic� numit� Nonoxinol 9 (care poate fi introdus� �n lubrifiant) care este teratogen pentru copil provoc�nd malforma�ii �i este chiar avortiv (�n urma fecund�rii zigotul prezint� malforma�ii din cauza spermicidelor, substan�elor toxice, care duc de regul� la avorturi �n primele zile dup� concep�ie �i pierderi ulterioare de sarcin�).

e) Actul sexual �ntrerupt (�coitus interruptus� sau �ejacularea afar�) este una dintre cele mai nesigure metode contraceptive, deoarece exist� spermatozoizi �i �n pic�turile de lichid prespermatic (eliminarea unui lichid �n timpul actului sexual, �nainte de ejaculare), nu numai �n sperma eliminat� la sf�r�it, iar o singur� pic�tur� de lichid prespermatic este suficient� pentru ca o femeie s� r�m�n� �ns�rcinat� (bine�n�eles, dac� se afl� �n perioada fertil� a ciclului menstrual). De asemenea, c��iva spermatozoizi se pot desprinde �n timpul actului sexual �i pot p�trunde �n vagin, iar unul dintre ei poate ajunge la ovul. Aceast� metod� determin� o stare de anxietate �i tensiune psihic� �i, pe termen lung, poate provoca impoten�a la b�rbat �i frigiditatea la femeie. Mai este denumit� �i onanism, de la p�catul lui Onan, criticat �n Biblie, dup� cum vom vedea mai pe larg pu�in mai jos, c�nd vom ar�ta imoralitatea metodelor artificiale de contracep�ie.

f) Prezervativul masculin (condom) este r�u tolerat �i nu asigur� protec�ie total� nici �mpotriva infec�iei cu virusul imunodeficien�ei umane (HIV), nici �mpotriva altor boli cu transmitere sexual�. Pe l�ng� faptul c� se pot rupe, pot aluneca sau pot avea defecte de fabrica�ie, �n latexul prezervativelor pot ap�rea anumite fisuri foarte mici, invizibile cu ochiul liber, dar prin care virusul HIV poate trece cu mare u�urin��, pentru c� este mult mai mic. M�rimea fisurilor care apar �n mod natural �n latexul prezervativului este de p�n� la 5 microni, iar virusul mediu HIV are aproximativ 0,1 microni. �n termeni de m�rime, asta �nseamn� c� virusul HIV poate trece printr-o fisur� din latexul prezervativului tot at�t de u�or precum trece o pisic� printr-o u�� deschis� de garaj. Dup� unii cercet�tori, riscul infect�rii cu HIV �n cazul folosirii prezervativului este �n jur de 15%, iar dup� al�i cercet�tori acest risc este chiar �n jur de 35%. Dar chiar lu�nd �n calcul riscul cel mai mic (�n jur de 15%), cine folose�te prezervativul �i are rela�ii sexuale cu mai mul�i parteneri, nu poate avea vreo garan�ie c� mai devreme sau mai t�rziu nu se va infecta, dup� cum nu are nicio garan�ie cel care zboar� cu un avion dintr-o sut�, de�i 15 dintre ele se vor pr�bu�i. Acest virus poate avea o perioad� de incuba�ie de la c�teva luni p�n� la c��iva ani, uneori chiar opt sau zece ani, astfel �nc�t o persoan� care este infectat� cu HIV poate p�rea perfect s�n�toas� mai mul�i ani, dar �n realitate este seropozitiv� �i poate transmite altora virusul HIV. Cea mai sigur� ap�rare fa�� de virusul HIV nu este folosirea prezervativului, ci este abstinen�a �nainte de c�s�torie �i fidelitatea �ntre so� �i so�ie dup� aceea. Prin prezervative se creeaz� o fals� speran�� de securitate �mpotriva HIV �i se �ncurajeaz� promiscuitatea. Exist� �i un documentar despre SIDA, intitulat �F�r� o a doua �ans�, �n care se vorbe�te �i despre falsa speran�� a a�a-zisului �sex sigur� (�safe sex�).
Virusul HIV distruge sistemul imunitar al organismului, care devine incapabil s� se apere �n lupta cu infec�iile. De multe ori, abia dup� mai mul�i ani de la infectarea cu HIV organismul dezvolt� o serie de boli, care �n condi�ii normale ar fi fost stopate de sistemul imunitar. O persoan� poate afla dac� este seropozitiv� sau nu, �n urma unui test HIV, care se face gratuit la centrele de transfuzie sanguin� �i la alte centre. Acest test pune �n eviden�� anticorpii produ�i de organism, care pot fi descoperi�i dup� ce au trecut �ase luni de la infectare.
Dup� cum se �tie, nu exist� vindecare pentru persoanele infectate cu HIV, ci este posibil� doar o �ncetinire a evolu�iei bolii, deci o �nt�rziere a decesului cu cel mult c��iva ani.
Virusul HIV se transmite prin: contact sexual, s�nge infectat (transfuzii de s�nge infectat, folosirea unui instrumentar medical infectat, body � piercing �i tatuare, folosirea �n comun a unor obiecte t�ioase ce pot produce leziuni ale pielii: lame de b�rbierit, instrumente de manichiur� �i pedichiur�, periu�a de din�i), de la mama infectat� la copil (30% dintre copiii concepu�i de o mam� seropozitiv� mo�tenesc virusul). Virusul HIV se poate transmite �i prin contact sexual anal sau oral �i uneori se poate transmite chiar prin s�rut pasional (virusul HIV a fost localizat �i �n alte fluide corporale diferite de s�nge, cum ar fi: sperm�, secre�ii vaginale, saliv�, lacrimi, etc.).
Virusul HIV nu se transmite prin: tuse sau str�nut, deci prin aer; atingere, �mbr��i�are, s�rut prietenesc pe obraz; tr�ind sau muncind �n preajma unei persoane infectate; folosirea grupurilor sanitare �n condi�ii igienice; utilizarea veselei �n comun; �n�ep�turi de ��n�ari sau alte insecte; b�i, bazine, adic� prin ap�; prosoape, clan�e de u�i, telefon sau computer.
Ca �i actul sexual �ntrerupt, folosirea condomului poate provoca anxietate �i tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic. De asemenea, mai poate provoca irita�ii la nivelul organelor genitale.

g) Prezervativul feminin (diafragma sau obturator cervical �i cupola cervical�) este f�cut �n func�ie de dimensiunile fiec�rei femei. Are eficien�� mediocr� �i este, de asemenea, r�u tolerat. Poate provoca acelea�i efecte negative ca �n cazul folosirii condomului (irita�ii, anxietate, tensiune psihic�, precum �i alte efecte de ordin psihic). �n plus, poate provoca infec�ii ale aparatului urinar.

Dup� cum se observ�, nu exist� vreo metod� artificial� de contracep�ie lipsit� de consecin�e nocive, mai mult sau mai pu�in grave, pe plan fizic �i psihic pentru femeie, dar �i pentru b�rbat, iar multe dintre ele sunt �i avortive.

Iat� un articol �n care doctorii dezv�luie e�ecul prezervativelor, intitulat Avertismente despre prezervativ :
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/56-avertismente-despre-prezervativ

Acces�nd linkul urm�tor g�si�i un articol foarte interesant despre pilul�, sterilet �i prezervativ:
http://www.adevaruldespreavort.ro/ce-spune-stiinta-medicina/65-stiati-ca-pilulele-steriletul-prezervativul

Un FILM DOCUMENTAR foarte interesant, intitulat � F�r� o a doua �ans� �, subtitrat �n rom�n�, ce poate fi vizionat acces�nd linkul urm�tor :
http://www.adevaruldespreavort.ro/video-filme-documentare/16-boli-cu-transmitere-sexuala-bts-boli-venerice/103-fara-o-a-doua-sansa-hiv-sida-no-second-chance-hiv-aids

ALT FILM DOCUMENTAR, INTITULAT � ALEGERILE SI HIV, SIDA - CHOISES AND HIV, AIDS � - MARTURIILE SI VIATA UNOR FEMEI, BARBATI, COPII CARE AU FOST INFECTATI CU HIV, SIDA (subtitrat in romana)
http://www.adevaruldespreavort.ro/video-filme-documentare/16-boli-cu-transmitere-sexuala-bts-boli-venerice/104-alegerile-si-hiv-sida-choises-and-hiv-aids-marturiile-si-viata-unor-femei-barbati-copii-care-au-fost-infectati-cu-hiv-sida-subtitrat-in-romana

FILMUL DOCUMENTAR �Sexul - Minciuni si adev�rul; Sex - Lies And The Truth�, subtitrat �n rom�n� :
Sexul protejat (sexul inainte de casatorie), prezervativul te apara de bolile cu transmitere sexuala, HIV, SIDA, sifilis etc. sau sarcinile "surpriza" ?
Afli raspunsurile dar si raspunsul la alte intrebari importante in ceea ce priveste sexul, sexualitatea, Industria Avorturilor, promovarea prezervativelor pentru "sex protejat" etc. dupa ce vizionezi urmatorul film documentar, acces�nd linkul urm�tor :
http://www.adevaruldespreavort.ro/video-filme-documentare/15-filme-despre-cresterea-si-educarea-copiilor/112-sexul-minciuni-si-mit-sex-lies-and-the-truth-subtitrat-in-romana

Un documentar realizat de asocia�ia � Doctors for Life �, intitulat DOCTORS FOR LIFE. IN YOUR FACE - Protectia prezervativului impotriva bolilor cu transmitere sexuala -adevar sau minciuna? Despre bolile cu transmitere sexuala, bolile venerice: HIV, SIDA, Sifilis, Chlamydia, Gonoreea (blenoragia), Herpesul genital, HPV etc. Documentarul este �n limba englez�, dar pe acest site pute�i g�si �i documentare subtitrate �n limba rom�n�.
"Doctors for Life" este o asociatie non-guvernamentala si non-profit ce are peste 1100 de membri doctori si personal medical. Documentarul poate fi vizionat acces�nd linkul urm�tor :
http://www.adevaruldespreavort.ro/video-filme-documentare/16-boli-cu-transmitere-sexuala-bts-boli-venerice/113-doctors-for-life-in-your-face-protectia-prezervativului-impotriva-bolilor-cu-transmitere-sexuala-adevar-sau-minciuna-despre-bolile-cu-transmiter


IMORALITATEA METODELOR ARTIFICIALE DE CONTRACEP�IE

Deja filosofii de dinainte de cre�tinism ajunseser� la concluzia c� ceea ce este imoral este �ntotdeauna v�t�m�tor. �n acest sens, filosoful grec Platon spunea c� niciun lucru nu este folositor dac� nu e conform moralei: nu pentru c� ceea ce este folositor e moral, dar pentru c� ceea ce este moral este folositor.
Publicitatea care se face unor metode contraceptive artificiale este determinat� de interese comerciale, �n niciun caz de inten�ii benefice. Toat� aceast� propagand� se pretinde umanist� �i filantropic�. Pretinde c� vizeaz� binele omenirii, dar de fapt ascunde scopuri �i interese negative: e vorba de dorin�a popoarelor bogate, amenin�ate cu dispari�ia datorit� natalit��ii foarte sc�zute, de a de�ine controlul demografic al planetei, consider�nd c� popula�iile s�race, �n permanent� cre�tere, constituie o amenin�are pentru bog��iile lor. �i apoi mai sunt la mijloc marile interese financiare: sume imense de bani pe care le c�tig� multina�ionalele, fabric�nd �i comercializ�nd produsele artificiale de contracep�ie. Cum acestea sunt din ce �n ce mai pu�in folosite �n ��rile bogate, dovedindu-se a fi nocive s�n�t��ii, se caut� noi pie�e de desfacere, invad�nd �n special ��rile africane �i cele din fostul bloc comunist.
Nu este p�cat pl�cerea actului sexual �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin�, cu condi�ia ca ei s� respecte ordinea fireasc�. Ordinea fireasc� este perturbat� prin metodele artificiale de contracep�ie.
Dup� cum nu constituie p�cat actele sexuale dac� au loc �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin� �i dac� se respect� ordinea fireasc�, la fel nu constituie p�cat actele sexuale s�v�r�ite dup� v�rsta fertilit��ii, �n aceste condi�ii.
Toate metodele artificiale de contracep�ie sunt imorale �i deci p�cate, cu excep�ia celor terapeutice, cu adev�rat necesare pentru a vindeca bolile organismului, cu condi�ia ca piedica pentru concep�ie s� nu fie direct voit�.
Din Biblie reiese c� Dumnezeu nu este de acord cu metodele artificiale de contracep�ie. De exemplu, �n Geneza (Facerea) 38,9-10 este criticat� metoda actului sexual �ntrerupt (p�catul lui Onan). La evrei era obiceiul ca, atunci c�nd murea un b�rbat, fratele s�u s-o ia �n c�s�torie pe so�ia acestuia. A�a a f�cut Onan, dar, ca s� nu conceap� copii, el practica metoda actului sexual �ntrerupt. Lui Dumnezeu nu i-a pl�cut acest lucru �i l-a pedepsit.
Uneori se face �n favoarea folosirii metodelor contraceptive urm�toarea argumenta�ie: �dec�t s� se fac� avort, e preferabil s� se recurg� la metode contraceptive�. Acest� argumenta�ie apar�ine unei mentalit��i care �i recunoa�te lui Dumnezeu numai jum�tate din drepturile de proprietate asupra vie�ii, adic� �i recunoa�te lui Dumnezeu dreptul asupra vie�ii, dar nu �i asupra mecanismelor delicate care stau la originea vie�ii. At�t avortul c�t �i contracep�ia fac parte, la nivele diferite, dintr-o cultur� care refuz� via�a �i refuz� invita�ia de a fi simpli colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii. Ele au la baz� orgoliul omului care �i asum� drepturi pe care nu le are. Apoi, cum am v�zut, multe dintre metodele contraceptive sunt de fapt avortive (cauzeaz� avort �n primele 14 zile dup� concep�ie).
Biserica Catolic� �i Bisericile Ortodoxe care accept� metodele naturale de planificare familial� sunt consecvente cu ele �nsele �i atunci c�nd consider� permis� folosirea metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste, �i atunci c�nd arat� c� e nepermis� folosirea metodelor artificiale de contracep�ie, chiar dac� so�ii ar avea motive care pot p�rea serioase. Papa Paul al VI-lea �n enciclica �Humanae vitae� (�Via�a uman�) arat� c� exist� �ntre cele dou� cazuri o diferen�� esen�ial�: �n primul caz (de folosire a metodelor naturale de planificare familial� pentru motive juste) so�ii se folosesc �n mod legitim de o dispozi�ie natural�; �n cel�lalt caz (de folosire a metodelor artificiale de contracep�ie) ei �mpiedic� desf�urarea proceselor naturale. E adev�rat c� �i �ntr-un caz �i �n cel�lalt, so�ii se pun de acord �n inten�ia reciproc� de a evita copilul pentru motive plauzibile, nedorind ca el s� se conceap�; dar e la fel de adev�rat c� numai �n primul caz ei �tiu s� renun�e la folosirea c�s�toriei (la rela�ii sexuale) �n perioadele fertile c�nd, pentru motive juste, concep�ia nu e dorit�, �i c� se folosesc de ea (au rela�ii sexuale) �n perioadele nefertile. F�c�nd aceasta, ei dovedesc o iubire cu adev�rat �i pe deplin onest�. �n exorta�ia apostolic� �Familiaris consortio� (�Leg�tura de familie�), Papa Ioan Paul al II-lea scrie c� so�ii care folosesc metode artificiale de contracep�ie �manipuleaz� �i �njosesc sexualitatea uman�, cu aceasta �njosindu-se pe ei �n�i�i �i alter�nd valoarea d�ruirii totale. Fa�� de limbajul care exprim� �n mod firesc d�ruirea reciproc� �i total� dintre so�i, contracep�ia artificial� opune un limbaj �n mod obiectiv contradictoriu, conform c�ruia nu mai este vorba de d�ruire reciproc� total�. Urmeaz� de aici nu numai refuzul deschiderii la via��, ci �i o falsificare a adev�rului l�untric al iubirii conjugale, chemat� s� fie o d�ruire a persoanei �ntregi.� Aceast� diferen�� antropologic� �i moral� �ntre contracep�ie �i metodele naturale de planificare familial� implic� dou� moduri de g�ndire ireductibile unul la cel�lalt asupra persoanei �i asupra sexualit��ii umane.
Biserica �i elogiaz� pe so�ii care, printr-o hot�r�re bine g�ndit�, luat� �n comun, primesc cu generozitate s� creasc� �n mod corespunz�tor chiar �i un num�r mai mare de copii. Sf�nta Scriptur� �i Biserica v�d �n familiile numeroase un semn al binecuv�nt�rii lui Dumnezeu �i al generozit��ii p�rin�ilor.
So�ii �n�elep�i, boga�i sau s�raci, nu se sperie niciodat� de un num�r mai mare de copii, �tiind c� fiecare copil vine �n lume cu un creier �i dou� bra�e, care �n timpul vie�ii lor produc mai mult dec�t consum�. Apoi, fra�ii mai mari �i ajut� pe p�rin�i �n cre�terea celor mai mici. S-au v�zut deseori p�rin�i numai cu un singur copil slujindu-i acestuia ca ni�te robi �i al�i p�rin�i cu c�te �ase, zece, doisprezece sau chiar mai mul�i copii, care erau crescu�i �n frica de Dumnezeu �i disciplina�i, iar p�rin�ii erau iubi�i, respecta�i �i ajuta�i. Cu toate c� �n Rom�nia de azi pentru mul�i via�a este destul de dificil� din punct de vedere material, totu�i sunt la blocuri �n ora�e �i la sate familii care, fie c� dispun, fie c� nu dispun de o stare material� prea bun�, totu�i au mul�i copii. Str�bunii no�tri, �n �n�elepciunea lor, au apreciat loialitatea, optimismul �i buna dispozi�ie �n casele cu mul�i copii. �n plus, de multe ori, ultimul copil dintr-o familie numeroas� a fost un om de seam� sau un sf�nt: de exemplu, Mozart a fost al cincilea copil din familie, Rembrandt al �aselea, Wagner al �aptelea, Napoleon al optulea, Sf�ntul Igna�iu al treisprezecelea, Schubert al treisprezecelea, Franklin al paisprezecelea, Benedict Lobre al cinsprezecelea, etc. �i chiar dac� ar ajunge un om obi�nuit, tot are dreptul la via��. Multor oameni le pare r�u la b�tr�ne�e c� au pu�ini copii �i spun c� dac� ar fi acum tineri ar face mai mul�i. Familia numeroas� este o des�v�r�it� societate minuscul�. Copiii unei familii numeroase nu suspin� dup� copiii vecinilor pentru a se juca cu ei, nu-i caut�, c�ci fiind mul�i, �i pot �ndeplini trebuin�ele lor copil�re�ti, �n casa p�rinteasc�, sub supravegherea p�rin�ilor: astfel, ei devin bine crescu�i, f�r� a fi expu�i la influen�e negative. Asemenea cu o prisac� de albine �i reginele sale, familia cu numero�i copii adun� mierea vie�ii pentru fiecare dintre ei.

A�a � zisa � suprapopulare � este o fals� problem�. Adev�rata problem� este �mp�r�irea nedreapt� a produselor, iar elitele lumii, care �mpart �n mod nedrept resursele �i produsele, nu vor s� se afle c� adevarata cauz� a s�r�ciei unei p�r�i din popula�ie este egoismul lor �i �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei �i �ncearc� s� dea vina pe falsa problem� a �suprapopul�rii�. Foarte mul�i speciali�ti au demonstrat �ns� c� teoria �suprapopul�rii� este un fals! �n realitate, nu numai c� nu exist� suprapopulare, ba dimpotriv�, exist� fenomenul invers: �mb�tr�nirea popula�iei. Recomand, �n acest sens, documentarul Iarna demografic�, care poate fi vizionat pe internet.
Exista o conspira�ie a elitelor care �i reprezint� pe marii boga�i ai lumii, care se tem de cre�terea popula�iei, deoarece, �n mintea lor, ei cred ca nu ar putea st�p�ni �i controla un num�r mare de oameni �i se tem ca s�racii s� nu le amenin�e averile colosale. �n acest sens, ei promoveaz� o cultur� a mor�ii (avort �i metode artificiale de contracep�ie, vaccinuri d�unatoare, cum e vaccinul anti HPV, care cauzeaz� sterilitate �i alte efecte nocive foarte grave), opus� culturii vie�ii. Elitele conspira�ioniste se bucur� dac� oamenii de r�nd au pu�ini copii �i se tem de �nmul�irea acestora. Deci trezi�i-v� �i nu le face�i pe plac av�nd pu�ini copii, ci dimpotriv�, strica�i-le planurile diabolice �i m�r�ave, f�c�nd mai mul�i copii ! Iar pe p�m�nt chiar este nevoie de mul�i copii, deoarece exist� o �mb�tr�nire accentuat� a populatiei, a�a cum am amintit.
Iat� c�teva argumente c� �nmul�irea popula�iei (cre�terea demografic�) nu va determina epuizarea resurselor omenirii:
1) Statistici recente, furnizate de F.A.O. arat� urmatorul fapt: cre�terea anual� a popula�iei este de 1,60%, �n timp ce cre�terea anual� a produselor agricole este mai mare: 4%, aceste produse fiind cele care stau la baza hranei popula�iei.
2) �n ce prive�te posibilit��ile de alimentare, globul p�m�ntesc are resurse de hran� pentru mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, �ns� adev�ata problem� este egoismul �i �mp�r�irea nedreapt� a produselor. �n acest sens, a�a cum spuneam mai sus, ei promveaz� o cultur� a mor�ii (avort �i metode artificiale de contracep�ie, vaccinuri cu efecte grave), opus� culturii vietii.
3) Oamenii de �tiin�� au calculat ca pe p�m�nt exist� resurse de hran� pentru: 8 miliarde de oameni (conform lui Penck), 13 miliarde (conform lui Hollstein), 22 miliarde (conform lui Ballod) �i peste 100 de miliarde de oameni (conform lui Clark). Or, �n prezent, pe p�m�nt sunt 6,8 miliarde de oameni.
4) �n plus, economi�tii constata c� o cre�tere a densit��ii demografice poate fi �nso�it� de o mare expansiune economic�: ca exemplu poate fi adus Hong � Kongul, unde exist� o densitate mare de popula�ie �i �n acelasi timp o mare cre�tere economic�.
5) Apoi, trebuie �inut cont c� 70% din suprafa�a globului o ocup� apele. Acestea pot deveni o surs� inepuizabil� pentru alimentarea popula�iei p�m�ntului, dac� vor fi exploatate cum trebuie. �i mai trebuie �inut cont c� din suprafa�a uscat� numai 30% e cultivat�.
Deci, faptul c� o parte a omenirii sufer� de foame, aceasta nu este din cauz� c� p�m�ntul nu ar avea resurse suficiente, ci din cauza ignoran�ei, egoismului, r�ut��ii, imp�r�irii nedrepte a produselor. Nimeni nu ar suferi de foame dac� s-ar investi �n agricultur� numai o mic� parte din sumele care se investesc pentru distrugerea vie�ii oamenilor (pentru armament, aparate pentru avort �i sterilizare, contraceptive artificiale, etc.)
Accesand linkul urm�tor pute�i vedea documentarul intitulat Iarna demografic�, �n care speciali�tii arat� c� pe p�m�nt este nevoie de copii, altfel se accentueaz� �mb�tr�nirea popula�iei, se ajunge la un fel de iarn� demografic�. Documentarul e format din 6 p�r�i, fiecare de c�te 10 minute. Iata linkul primei p�r�i, iar celelalte 5 p�r�i le g�si�i �n dreapta, tot pe youtube:
http://www.youtube.com/watch?v=iPzsAl5IjvE&feature=PlayList&p=FD03534E6E481F1E&index=0&playnext=1

De asemenea, �n privin�a Rom�niei se constat� o sc�dere dramatic� a popula�iei, astfel �nc�t, dac� nu se vor lua m�suri de stopare a avorturilor prin lege, dispari�ia poporului rom�n poate fi calculat� matematic.
�n plus, cei care sunt cre�tini �tiu c� omenirea nu va d�inui ve�nic pe fa�a p�m�ntului. Dumnezeu ne spune prin intermediul Bibliei c� va fi un sf�r�it al lumii acesteia �i e clar c� El va avea grij� ca p�m�ntul s� aib� resursele necesare vie�ii p�n� �n ultimul moment. S� nu uit�m c� Dumnezeu a zis primilor oameni: �Fi�i roditori, �nmul�i�i-v�, umple�i p�m�ntul �i supune�i-l.� (Gen. 1,28).

�n �ncheiere, recomand din nou cele dou� bloguri foarte interesante, pe care le-am recomandat �i la �nceputul post�rii:

http://www.augustincezar.blogspot.com/

Acest blog con�ine: Argumente din �tiin�� �i religie c� omul este om din momentul concep�iei. Legea prin care se acord� indemniza�ie at�t pentru mamele salariate, c�t �i pentru mamele care sunt �ntr-o form� de studiu (eleve, studente, la master sau doctorat.) Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative femeilor, pentru a NU face avort. M�rturii publice ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Filme documentare. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului. Leg�turi cu multe site-uri asem�n�toare.

Argumente c� multe dintre metodele numite �de contracep�ie� sunt de fapt avortive (cauzeaz� avort �n primele 14 zile dup� concep�ie) deoarece de multe ori ele nu inhib� ovula�ia, fecunda�ia are loc �i, �n aceste cazuri, ac�ioneaz� dup� fecunda�ie, modific�nd endometrul (mucoasa peretelui intern al uterului), f�c�ndu-l neprimitor pentru embrion. Astfel, embrionul va fi eliminat ulterior, de obicei f�r� a fi observat, datorit� dimensiunilor foarte reduse (la 14 zile de la concep�ie, embrionul are aproximativ 1,5 mm).

Argumente c� sterilizarea �i toate metodele artificiale de contracep�ie au consecin�e nocive asupra s�n�t��ii, multe dintre aceste consecin�e nocive fiind grave.
Dezv�luiri despre dezinformarea existent� �n privin�a avortivit��ii �i a nocivit��ii grave a mijloacelor artificiale de contracep�ie din cauza intereselor financiare imense ale produc�torilor acestora.
Pe l�ng� aceste motive, mai este �nc� un motiv pentru a nu recurge la sterilizare sau la metodele artificiale de contracep�ie: at�t sterilizarea c�t �i toate metodele artificiale de contracep�ie (nu numai cele avortive, ci �i metodele care �mpiedic� efectiv concep�ia) sunt p�cate �n orice condi�ii (chiar �i atunci c�nd so�ii ar avea motive care ar putea p�rea serioase). C�nd so�ii au un motiv serios pentru a evita sau a am�na concep�ia unor noi copii, exist� alternative s�n�toase �i morale: metodele naturale de planificare familial� bazate pe modalit��i de identificare a perioadelor fertil� �i nefertil� �i pe abstinen�a periodic� (metoda calendarului; metoda temperaturii bazale; metoda ritmului mucusului cervical �i metoda simpto�termic�). Metodele naturale nu sunt d�un�toare s�n�t��ii, nu cost� nimic �i nu sunt p�cate cu dou� condi�ii: dac� se recurge la ele dup� c�s�torie �i dac� so�ii au un motiv serios pentru a recurge la ele. Dac� so�ii recurg la metodele naturale far� un motiv serios, atunci devin �i ele p�cate.

Pute�i intra �i pe blogul urm�tor:

http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe acest blog g�si�i: �nregistr�ri video cu miracole, videoclipuri, leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante, articole, c�r�i foarte interesante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator).

V� rog intra�i pe bloguri �i trimite�i-le mai departe ca s� foloseasc� �i altora.
vieru_cezar_iasi
Postat pe 24 Iunie 2010 15:21
La moment am un sterilet de cupru ,sunt multumita ,nu am avut nici o problema ,il am deja de 4 ani .
kudika503539
Postat pe 4 Februarie 2012 19:58
Numai un om inconstient spune ca contraceptia e un pacat.Dupa parerea ta femeile nu ar mai trebui sa se protejeze si sa nasca cate 15 copii.Intrebarea mea e:nu e un pacat mai mare atunci cand faci copii si nu ai cu ce sa ii hranesti si nu poti sa ii educi?
Roxana_Alexandra_1
Postat pe 30 Ianuarie 2013 00:05
De la: blanch, la data 2010-05-13 05:09:56M-am decis sa folosesc si eu aceasta metoda de contraceptie dar nu am suficiente informatii.Care considerati voi ca este cel mai bun sterilet la ora actuala?



Cel mai bun sterilet este acela care iti ofera siguranta de 99,9% de a nu ramane insarcinata .
criszoe
Postat pe 30 Ianuarie 2013 00:43
VAND Sterilet Mirena ! pret 350 lei !!

Pentru mai multe detalii trimiteti email la adresa: [email protected] !
kudika_989585
Postat pe 26 Iunie 2015 16:40
De la: kudika_989585, la data 2015-06-26 16:40:12VAND Sterilet Mirena ! pret 350 lei !!

Pentru mai multe detalii trimiteti email la adresa: [email protected] !
kudika_989585
Postat pe 26 Iunie 2015 16:43

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
oare ce mi se intampla? 20 De la: camiflorea 5 Decembrie 2009 15:20
Despre Mărie stopes 1 De la: kudika_1032424 23 Martie 2018 11:55
PHARMATEX OVULE 1 De la: healthyflo 9 Mai 2010 14:45
va rog ajutati-ma:(( 12 De la: rubya 21 Martie 2010 08:09
noduli la sani 12 De la: kudika226898 16 Februarie 2011 22:33