Setari Cookie-uri

Jurnal de calatorie - destinatii inedite

La multi ani tuturor!
Pentru ca toti utilizatorii acestui forum sunt pasionati de turism si de aventura, pentru ca altfel nu s-ar mai afla aici, va propun sa facem un jurnal de calatorie, in care fiecare sa isi scrie impresiile de calatorie, pentru a-i informa si pe ceilalti despre locurile pe unde a fost, si a-i convinge sa le viziteze.
In ce ma priveste, in ultima vreme am fost mai "lazy", dar promit sa ma revansez. Va propun un traseu inedit, intr-o zona a tarii noastre foarte cautata, dar in acelasi timp foarte nevorbita.

MUNÞII MÃCINULUI
OCTOMBRIE, 2008
N-am mai vãzut aceºti munþi din copilãrie, când m-au dus pãrinþii cu maºina la mare. De atunci ºi pânã când m-am hotãrat sã vã scriu, m-am dus la mare numai cu trenul prin Cernavodã, ºi mi-a fost dor sã revãd acesti munþi dupã atâta amar de vreme.
1.CETATEA DINOGEÞIA
Cum treci Dunãrea cu bacul la Galaþi, pici în altã lume. Aerul e mai curat, florile mai multe, vegetaþia mai diversã, pãsãrile ciripesc mai melodios, iar oamenii mai calmi ºi mai ospitalieri, gata oricând sã te ajute necondiþionat, fãrã sã-þi cearã prea mult în schimb. Terenul este mai stâncos, semn cã Munþii Mãcinului nu sunt departe. Treci pe lângã lacuri ºi bãlþi, unde ai ocazia sã admiri raþe, lebede, egrete ºi alte pãsãri de apã.
Undeva, la jumãtatea distanþei dintre I.C.Brãtianu ºi Garvãn, drumul se ramificã. Spre stânga apare o ramificaþie nepietruita ºi neasfaltata, ce duce înspre Mãnãstirea Dinogeþia, iar apoi continuã cca.200 m., paralel cu soseaua, înspre Cetatea Dinogeþia. Pentru cei ce merg pentru prima datã acolo, nu vã luaþi dupã indicator! El nu vã duce prin altã parte decat prin arãturã ºi prin rândurile de vie. Se poate ajunge ºi pe acolo, dar mai greu...
*
Cetatea Dinogeþia nu-i sat fãrã câini. Existã paznici care joacã rolul ºi de ghizi. Ei te poartã printre ruinele ca un labirint, cu forme din ce în ce mai interesante ºi mai imprevizibile. Sa nu cumva sã vã îmbrãcaþi prea incomod! Dacã nu vã îmbrãcaþi în þinutã sportivã, nu vã veþi bucura de farmecul cãþãrãrii pe zidurile cetãþii! Existã ºi un plan de renovare al cetãþii ºi de construire a unui muzeu, dar întotdeauna a fost problema banilor. Sã sperãm cã va veni un an nou mai bun!
Am lãsat în urmã Dinogeþia ºi am luat-o pe ºoseaua prea îngustã pentru traficul pe care-l duce, pânã la Luncaviþa.
Cobor la Luncaviþa, pe drumul naþional Galaþi-Tulcea. La un moment dat, drumul se bifurcã: apare o ramificatie ce merge înspre Nifon. Partial asfaltat, acest drum poate fi parcurs cu masina.
2.DE LA LUNCAVIÞA LA CETÃÞUIA
Pãrãsim terenul de fotbal ºi casele oamenilor, ºi contemplãm munþii ce se vãd la orizont. Trecem pe lângã un grup de case izolate, iar apoi pe lângã niste stânci cu forme inedite, apoi pe lângã o stânã de oi. Drumul o ia apoi prin pãdure. Vegetaþia specificã grindurilor (sãlcii, cãtinã, plopi) alterneazã cu vegetaþia subalpinã: mesteceni, fagi, stejari, chiar ºi brazi; am remarcat doi brazi dintr-o tulpinã.
Intrãm în Parcului National "Munþii Mãcinului". Indicatoarele ne întâmpinã cu ospitalitate: "Pãdurea este cea mai frumoasã podoabã a naturii", "Nu luati decât fotografii! Nu lãsati decât urmele paºilor! ", "Cu ultimul arbore va pieri ºi ultimul om! ", etc.
Paºii ne poartã spre un sat cu nume sacru: Cetãþuia. O aºezare omeneascã formatã din câteva case ºi o pensiune. Lângã pensiune, o scenã destinatã, probabil, spectacolelor cu ocazia serbãrilor locale, decoratã cu o pasãre împãiatã ºi cu o barcã, semn ca Dunãrea nu este departe.
Trecem de Cetãþuia, avansând ºi mai mult în inima munþilor. La un moment dat, ne iese în cale un indicator: "Spre Vârful Þuþuiatu - 3 km.". Ura!!! 3 km. îi fac ºi într-un sfert de orã, dacã îmi pun mintea! Când îmi era lumea mai dragã, drumul se ramificã spre stanga, ºi un alt indicator: "Spre Vârful Þuþuiatu - 2 ore 30 min.". Aha! Deci n-am vâzut eu bine: nu erau 3 km., ci 3 ore! Oare ce-o fi-nsemnând la ei distanta mãsuratã în ore? 10 kilometri? 30 kilometri?
Ramificatia dinspre Þuþuiatu se îngusteazã, nu poate fi parcursã cu maºina; poate doar cu bicicleta sau cu trotineta! Am luat-o înspre Þuþuiatu, ºerpuind printre munþi ºi vãi, dar n-am ajuns pânã acolo, pentru cã am obosit, ºi trebuia sã prind ºi autobuzul de întoarcere. Poate la primãvarã!

2.LA GRECI - 2008
Dupã episodul Luncaviþa, m-am ambiþionat ºi mai mult sã ajung la vârful Þuþuiatu pe jos la primãvarã, când vremea va fi mai prielnicã. Dar pânã atunci, m-am încãpãþânat sã-l vãd mai devreme, din punctul cel mai accesibil: Greci.
Am plecat cu autobuzul din Galaþi, la 8:15. Am trecut încã odatã prin Garvãn, apoi prin Jijila, pe soseaua care se invecineazã la stânga cu Muntii Mãcinului, iar la dreapta cu culturile agricole, frumoase ca într-un tablou impresionist. Am ajuns la ora 9 în Mãcin, frumosul oraº de munte ºi, în acelaºi timp, port la Dunãre. N-am avut prea mult timp la dispoziþie sa-i explorez toate împrejurimile misterioase, pentru cã la 9:30 am avut spre Greci, mai bine zis spre ºoseaua naþionalã Smârdan-Mãcin-Horia.
Drumul de la ºosea la Greci este foarte prietenos, printre cãpiþele de fân cu miros de fân proaspãt cosit. Drumul de la Greci la vârful Þuþuiatul este ºi mai ºi. Dar când ajungi acolo, satisfacþia este maximã! Peisajul este feeric, stânci, creste, flori, muºchi, licheni, ierburi pitice (o, câtã rãbdare mai au toate plantele astea cu noi!), ºi priveliºtea întregului parc al Munþilor Mãcin vãzut de sus! Am fotografiat de mi s-au descãrcat bateriile!
*
M-am întors prin Smârdan, cu autobuzul care a venit la þanc, la 11:30.
Am luat-o pe jos pânã la Smârdan, pe drumul pe care este mai mare dragul sã-l parcurgi pe jos! Nu-s decât 12 kilometri, ºi cât de frumoasã este Dunãrea în afara localitãþilor! Mult mai frumoasã decât pe falezele localitãþilor prin care trece! Vegetaþia este foarte luxuriantã, multã rãchitã, nuferi galbeni mai mulþi decât am vãzut vreodatã în Deltã, ºi multe, multe lebede ºi alte pãsãri de apã, pe care civilizaþia omului n-a avut cum sã le sperie!

De la Smârdan am traversat Dunãrea cu bacul. Pretul bacului este de 1 leu, mai ieftin cu 50 de bani decât la Galaþi.
Drumul de la trecerea bac de la Brãila la staþia de autobuz pentru Galaþi este trist ºi obositor dacã-l parcurgi pe jos, la fel ca toate drumurile din zonele industriale ale tuturor oraºelor. Din autobuzul Brãila-Galaþi am admirat încã odatã Dunãrea, care este întotdeauna mai frumoasã în afara localitãþilor decât în localitãþi, totuºi mai poluatã ºi mai tristã decât între Mãcin ºi Brãila.
Am coborât la intrarea în Galaþi, unde te întâmpinã salba de hipermarketuri, binevenite pentru o aprovizionare dupã un drum lung ºi obositor.
onyx001
Postat pe 15 Ianuarie 2009 01:08
http://www.iuresh.ro/profil.php?profil=carmen_manu
nemrac_lazy
Postat pe 16 Februarie 2009 14:53
Bine v-am regasit! Va multumesc tuturor pentru aprecieri! Revin cu un nou capitol din destinatia cu care am deschis topicul, si ... voi reveni cu proxima ocazie si destinatie.


Munþii Mãcinului – episodul Iacobdeal
-------------------------------------

Numele localitãþii Turcoaia nu spune prea mult multora. Deºi are un potenþial turistic impresionant!
Drumul naþional Smârdan-Mãcin-Horia ºerpuieºte printre creste de munþi, care se învecineazã pe alocuri cu câte o cãsuþã, iar pe alocuri vezi câte o carierã de piatrã. Mi-ar fi plãcut sã vãd mai multe pensiuni, dar n-am vãzut-o decât pe cea de la Greci ; oare de ce n-or fi mai multe?
Am ajuns ºi la Turcoaia, comunã aflatã la 5 km.de drumul naþional, înspre Dunãre. La intrarea în localitate, ne întâmpinã pe partea stângã muntele Iacobdeal, situat mai izolat decât ceilalþi munþi al Mãcinului, care se aflã de partea cealaltã a drumului naþional. La dreapta – un lac, pe malul cãruia pasc turme de oi. În depãrtare, se vede braþul Mãcin al Dunãrii. La mijloc – localnicii, la fel de triºti ca peste tot în România, pe care frumuseþea peisajelor nu-i prea motiveazã. Ici-colo, câte un chioºc sau terasã, mai mult sau mai puþin pãrãsitã.
Mã îndrept mai întâi spre lunca Dunãrii, la aproximativ 1 km.de celãlalt capãt al localitãþii. Am revãzut aceeaºi vegetaþie cu care ne-am obiºnuit pe malul Dunãrii, dar, în plus, foarte multe ciuperci, atât pe jos, cât ºi pe trunchii copacilor. Or fi comestibile sau otrãvitoare? Habar n-am, oricum nu mã pricep la ciuperci :) Ceva mai în aval, la vreo câþiva metri, existã o trecere de bac spre Insula Mare a Brãilei, destinatã în special transportului de piatrã extrasã de la carierã. Sunt ºi autoturisme, dar puþine, iar pe partea cealaltã, nu se vede niciun autobuz. Poate existã, dar mai rar. Pãrãsesc lunca, ºi mã îndrept spre munte.
Urc pe munte, pe una din strãzile din localitate. Strada devine serpentinã, ºi urcã ºerpuind pe munte, unde aerul este mai curat ºi mai înmiresmat ca oriunde. În jur, flori de toate culorile, vegetaþie alpinã alternând cu vegetaþia specificã grindurilor. Am fotografiat de mi s-au descãrcat bateriile! Serpentina se opreºte undeva aproape de vârful muntelui, unde se aflã cariera de piatrã.
Am coborât pe alt versant de munte. Frumuseþea muntelui îþi taie respiraþia, dar trebuie sã mai ajung ºi acasã :) Muntele este întrerupt de multe râpe, dar foarte accesibile, - ceea ce de la distanþã nu se prea vede, - sunt însã multe cãrãri care te ajutã sã le treci. Dupã ce am traversat vreo câteva râpe, am coborât în una din ele. ªi acolo peisajul este foarte spectaculos, mergi pe stânci ca pe scãri, iar la stânga ºi la dreapta, - salcâmi înfloriþi. Drumul prin râpã ºerpuieºte pânã în localitate, mai bine zis, la intrarea în localitate.
Mi-am luat la revedere de la aceste locuri, ºi de la oamenii deosebiþi ºi nedrept de resemnaþi. Cu bateriile încãrcate, dar cu bateriile aparatului de fotografiat descãrcate, mã îndrept spre autobuz, cu dorinþa de a reveni în Turcoaia cu proxima ocazie.
onyx001
Postat pe 18 Mai 2009 01:07

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
masaj relaxare din pasiune! 8 De la: sorin_1973 28 Februarie 2015 15:48
Jurnal de calatorie - destinatii inedite 3 De la: Apollinaire 18 Mai 2009 01:07
ati fost la pesterea scarisoara? 16 De la: CATALIN 16 Iunie 2009 14:00
bucuresti city challenge 2 De la: codrutcod 10 Noiembrie 2008 12:24
Vacanta 2 De la: elenaserbanescu1 27 Aprilie 2009 14:48