Intrebare legata de micul dejun

De la: battleofwits, la data 2011-02-01 14:28:59

De la: Ame_ly, la data 2011-02-01 14:23:42
da,cunosc

inseamna ca minunile chiar exista

De la: battleofwits, la data 2011-02-01 14:12:57
mancati nene proteine dimineata...nu fructoza si apa plata cu lamaia

dimineata e cea mai importanta masa, nu la pranz, nu seara ... cu exceptia corporatistelor, ele deja au organismul distrus (gastrita, diabet...)

De la: Ame_ly, la data 2011-02-01 14:32:05sau trebuie sa-ti mai largesti tu cercul de cunostinte

De la: Dor_a, la data 2011-02-01 14:32:27
De fapt, singurul moment cand vitaminele din fructe se asimileaza e atunci cand sunt mancate pe stomacul gol. Stau foarte putin in stomac (20 - 30 min. max.)si se asimileaza in intestinul subtire. De acolo vitamina C naturala care da energie si ajuta asimilarea altor alimente.

Fructele, mancate peste 'spe mii de alte ingrediente (de exemplu la sfarsitul mesei), doar putrezesc la caldura stomacului care nu le asimileaza.

In plus, proteinele despre care vorbesti tu se asimileaza cel mai bine insotite de vitamina C.

Deci, cum spuneam: Fructe intai cu aportul lor de vitamina C. Dupa, pot veni si proteinele.

In plus, nu trebuie sa bagi in tine ca spartul tot micul dejun dintr-o suflare.

In cazul meu, care am mult de condus (cam vreo 35-40 de min.), imi iau fructele cu mine. Mananc in timp ce conduc, la inceputul "calatoriei". Pana ajung la birou, pana deschid laptopul, e deja timpul sa imi mananc sandwich-ul...
Cred ca cele care calatoresc cu metroul pot face acelasi lucru (nu stiu cat de aglomerat metroul in ultimul timp... )

De la: Dor_a, la data 2011-02-01 14:54:10
"pasaricile mele" se numesc... cunostinte temeinice despre chimia organica si sanatate

De la: Dor_a, la data 2011-02-01 13:58:18Primul lucru dimineata - un pahar de apa la temperatura camerei cu o felie de lamaie - detoxifiaza.

Dupa ceva timp (un sfert de ora, asa) - fructe. O banana + un mar, capsuni+un mar, etc. Orice fructe. Sunt mult mai bune decat sucul, pentru ca - in afara de apa, contin si fibra, care ajuta digestia.

Mai incolo, pe la 11, un sanwich.

De la: The_King, la data 2011-02-01 16:06:32

De la: Dor_a, la data 2011-02-01 13:58:18Primul lucru dimineata - un pahar de apa la temperatura camerei cu o felie de lamaie - detoxifiaza.

Dupa ceva timp (un sfert de ora, asa) - fructe. O banana + un mar, capsuni+un mar, etc. Orice fructe. Sunt mult mai bune decat sucul, pentru ca - in afara de apa, contin si fibra, care ajuta digestia.

Mai incolo, pe la 11, un sanwich.

shi mie imi place sa beau un pahar cu apa mai intai dimineata nu cu lamaie dar e ca galeata cu apa in fata magazinului: clateste trotuarul

De la: kudika224927, la data 2011-02-01 16:25:21maninca omul ce are prin casa ,dupa posibilitati

De la: TIGRA, la data 2011-02-01 16:49:56eu dimineata mananc foarte sanatos, o cafea mare , intr-o cana cat o vaza :))))), prima masa e pe la 11-12, cateodata pe la 15, cand nu am timp, si de obicei consta intr-o salata sau un iaurt, si seara cotrobai lesinata prin frigider , ca de asta m-am ingrasat in ultimul timp

De la: denis_roxana, la data 2011-02-01 16:54:35

De la: TIGRA, la data 2011-02-01 16:49:56eu dimineata mananc foarte sanatos, o cafea mare , intr-o cana cat o vaza :))))), prima masa e pe la 11-12, cateodata pe la 15, cand nu am timp, si de obicei consta intr-o salata sau un iaurt, si seara cotrobai lesinata prin frigider , ca de asta m-am ingrasat in ultimul timp

stai sa va spun eu.../dim ,[4.30]o cafea,[6.30]o cafea de la aparat,[12.30]un sandvici],[17.00]ceva dulce/asta e tot

De la: BEL_AMY1, la data 2011-02-01 20:27:31 Aditivii sintetici
din semipreparatele din carne rãmân în organism chiar ºi zece ani, pentru cã tubul digestiv nu le poate digera.
Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ
zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnã cã, în fiecare zi, un român mãnâncã cam 28-30 de grame de produse dincarne. Anul trecut, media þãrilor europene mergea cãtre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuºi, diferenþa este
datã de calitatea semipreparatelor româneºti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta ºi pentru cã românii nu se aratã preocupaþi de ce pun în farfurie.
Slãninã multã ºi injecþii cu apã .În unitãþile de producþie mari
ºi în abatoarele tehnologizate,sacrificãrile de animale sunt rare. Dupã tranºare, 80% din carne se foloseºte pentru
specialitãþi, iar restul intrã în producþia salamurilor, a
cârnaþilor, parizerului ºi a crenvurºtilor.
Cantitãþile sunt ajustate cu
multã slãninã tare, dar ºi cu soia sau alte grãsimi
hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slãnina
ºi ºoriciul. Din saci de rafie se adaugã fãina de
soia, ºi, potrivit fiecãrui reþetar, se
adaugã aditivi sintetici ºi coloranþi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust ºi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung
sã coste mai mult decât compoziþia produsului.
De cealaltã parte, produsele „premium", ca pastrama,
muºchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramurã ºi fosfaþi, compuºii care reþin cea mai multã apã.
Injectarea se face cu o maºinã specialã cu ac, iar vidarea mascheazã cã produsul e umplut cu apã. Saramura, care trage
foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterialã ºi diabetul.
E-urile sunt importate ºi, în cele mai multe cazuri,
condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obþiunite prin deshidratare. Departe de „mâncatul sãnãtos"
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de
Cercetãri Alimentare din Bucureºti, spune cã absolut toate produsele din magazine, mai puþin cele „eco", sunt pline de chimicale..
Cel mai mult, însã, atrage atenþia asupra intoxicãrii cu reclame: „Mezelurile ºi sãnãtatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui sã consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivã pe segmentul celor mici". Chiar dacã au fost siliþi de legi sã treacã pe etichete toate componentele reþetei, producãtorii din România se feresc sã dezvãluie cantitãþile adevãrate de carne dintr-un produs.
Dintr-o listã de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaþi, nitriþi, nitraþi, arome sintetice ºi coloranþi, multã sare ºi mult apã.
Medicii spun cã efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. „Românii s-au obiºnuit sã cumpere apã la la preþ de carne.
În ultima vreme, au apãrut tot soiul de aditivi care n-au fost testaþi toxicologic, dar pe care producãtorii au început sã-i foloseascã intens. Dintre cei mai periculoºi sunt fosfaþii, care, în exces, împiedicã fixarea calciului în oase.
Imaginaþi-vã ce înseamnã asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi. SCUMP. 80% din carnea tranºatã merge pentru specialitãþi, ca pastrama ºi cotletul
Etichetele fãrã valoare
Specialistul în sãnãtate alimentarã atrage atenþia cã potenþiatorii de aromã, care se regãsesc chiar ºi în specialitãþile mai scumpe din carne, provoacã un apetit ridicat ºi dau de
pendenþã: „Glutamatul monosodic dã un gust foarte bun.
Stimuleazã pofta ºi te face sã mãnânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând ºi mâncând, duce la obezitate".
Din lista lungã de compuºi chimici alimentari,
coloranþii sunt bombe pentru organism. „Roºul carmin se extrage dintr-o insectã. În procesul chimic de
extracþie, se foloseºte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase ºi riscul cel mai mare îl reprezintã Alzhaimerul" ,
explicã Gheorghe Mencinicopschi.Aspectul de „delicios" al mezelurilor este dat, în mare parte, de fãina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziþia unui parizer ieftin sau a unui salam.
„Soia în stare purã,nemodificatã genetic, a ajuns sã fie cel mai sãnãtos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce cãuta într-un produs din carne. Pentru cã nu vor sã
fie scrupuloºi, producãtorii promit sã-l treacã pe lista ingredientelor" , spune Mencinicopschi.
AMENINÞÃRI
Bolile care ne urmãresc
Fosfaþii din mezeluri împiedicã fixarea calciului în oase.
Afecteazã creºterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporozã. Bãrbaþii vor scãdea la bãtrâneþe mai repede în înãlþime ºi, în multe cazuri, vor fi obezi.
Semipreparatele mai conþin gume de omogenizare, care, pe
lângã faptul cã reþin apã, au rolul de a omogeniza. „Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariþia gastritelor ºi a ulcerelor, dar ºi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal", spune
Mencinicopschi.. 44% CARNE
Cârnaþi Cabanos
Conþine: carne de porc inferoarã - cu slãninã ºi ºorici - 44%, carne de vitã - 16%, fainã de soia - 40%. Se adaugã usturoi, condiment universal, coriandru ºi agent de afumare.
Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenþiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacã apetit mare ºi dependenþã), zaharuri - dextrozã, lactozã, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
Pentru omogenizare se mai folosesc grãsimile vegetale.
Se ambaleazã în intestine subþiri de oaie. Se lasã la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o camerã frigorificã, timp de 2-3 ore. 60% CARNE
Cârnaþi de porc
Conþine: carne de porc 60%, cu slãninã ºi ºorici, proteinã vegetalã din soia nemodificatã genetic, apã 20%, sare, condimente ºi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de
sodiu ºi potasiu), antioxidanþi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenþiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactozã, dextrozã), colorant natural
– carmin, conservanþi: nitrit de sodiu ºi nitrat de potasiu.
Nitritul de sodiu previne creºterea bacteriei ce cauzeazã botulismul, mãreºte timpul de valabilitate al produsului,
stabilizeazã culoarea roºie a cãrnurilor procesate ºi
dã o aromã specificã. 60% CARNE
Cotlet de porc
Conþine: cotlet de porc, un strat de slãninã de 0,5–1 centimetri. Carnea, tãiatã ºuviþe, se injecteazã cu saramurã 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maºinã specialã cu ac..
Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de
ardei, piper ºi coriandru, unde se lasã timp de mai multe ore. În sos se mai adaugã antioxidanþi, potenþiatori de gust.
Se lasã ºase zile la rece, apoi se afumã industrial.. 14
porþii de mezeluri pe lunã cresc cu 78% riscul apariþiei unei forme de boalã pulmonarã obstructivã cronicã, care este foarte
gravã..
Afecþiunea reprezintã una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se manifestã prin scãderea capacitãþii organismului de a menþine o concentraþie normalã de oxigen în sânge. 62% CARNE
Lebãrwurst
Conþine: carnea capului de porc în proporþie de 62%,
slãninã tare 7%, organe – inimã, rinichi, splinã 15%, ficat 16%. Se adaugã supa de la fierberea capului, mixul de condimente,ceapã fiartã, zahãr ºi sare. În malaxor se adaugã aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanþi, amidon de cartofi. Compoziþia se ambaleazã în membrane sintetice
ºi se fierbe la 75 de grade C. Un lebãrwurst „tradiþional" trebuie sã conþinã mai puþin de ºase grame de sare la 100 de grame de produs ºi, în principiu, sã aibã cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate sã nu depãºeascã zece zile.
Un produs mai puþin conservat îºi schimbã culoarea la deschiderea ambalajului. 80% SLÃNINà ªI ªORICI
Parizer de porc
Conþine: 80% slãninã ºi ºorici de porc, 10% carne de pasãre
dezosatã mecanic (în care intrã oase mãcinate), fainã de soia, proteinã vegetalã, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenþiatori de gust, coloranþi (carmin). Dupã amestecare, compoziþia se fierbe timp de 20 de minute în apã, la 75 de grade C. Din cauza amidonului ºi a fibrelor din soia, conferã starea de saþietate. În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosatã mecanic este pasta
rezultatã din dezosarea carcaselor de pasãre, care este prelucratã cu utilaje speciale.. Aceastã pastã poate conþine ºi resturi de piele, chiar ºi oase. 60% SLÃNINÃ ªI ªORICI
Salam de varã
Conþine: 60% slãninã ºi ºorici, 17% carne de calitat inferioarã – adicã ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imitã gusturile condimentelor, fãinã de soia 20%, antioxidanþi, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriþi, nitraþi, pastã de usturoi, zahãr. Toate acestea se amestecã în malaxoare, apoi se ambaleazã în membrane artificiale (de plastic), se zvântã ºi se afumã industrial într-o camerã unde, teoretic, ar trebui sã stea cel puþin patru-cinci zile. În alte cazuri, se adaugã agent de afumare. 40%SARAMURÃ
Pastramã
Conþine: carne dezosatã de la pulpã, spatã ºi muºchiul de pe spate. Se taie în ºuviþe, se sãreazã, dupã care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapã ºi de usturoi, antioxidanþi, coloranþi, agenþi de afumare ºi potenþiatori de gust. Carnea stã în sos timp de trei pânã la cinci zile, apoi se scoate ºi se leagã cu sfoarã. Se injecteazã cu o soluþie de saramurã de 20-40%, apoi se ambaleazã în pungi de plastic, în vid. Afumarea se face cu fum lichid, care conþine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate. 70% SLÃNINÃ ªi ªORICI

ªuncã de porc
Proporþiile de carne diferã în funcþie de reþetã.. ªunca þãrãneascã conþine: 70% carne procesatã mecanic (are în compoziþie slãninã, urme de oase, ºorici) - proteine din soia, toatã gama de antioxidanþi, colorant – carmin.
Carnea se injecteazã cu o soluþie de saramurã, apoi trece în malaxoare de trei ori.. Prima malaxare se face la o orã dupã injectarea cu saramurã, a doua la 24 de ore dupã depozitarea la frig ºi încã o datã la 48 de ore dupã maturare. Apoi, compoziþia se pune în forme metalice care se þin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupã rãcire, formele se ambaleazã în pungi de plastic, în vid.

De la: roz5blue6lila7, la data 2011-02-02 10:53:30zuzu te trezeste...
suc de portocale si un mic dejun copios.

De la: Ame_ly, la data 2011-02-02 10:55:46

De la: roz5blue6lila7, la data 2011-02-02 10:53:30zuzu te trezeste...
suc de portocale si un mic dejun copios.

mie foaaaaaaaaaaaame !!!!!!!
pupic pt al mic

De la: battleofwits, la data 2011-02-01 15:50:23
dar nu despre o "alimentatie sanatoasa"

De la: Dor_a, la data 2011-02-02 12:52:49...
Pana la urma, sunt cei carora nu le spun nimic nou, pentru ca au deja cunostinte temeinice (sau le pot acumula simplu, intreband un doctor capabil) si... ceilalti

De la: banalulanonim, la data 2011-02-02 17:04:08
ceaiul verde detoxifica si da si energie . Nectarul sau juice iti da doar energie .

De la: kudika195501, la data 2011-01-24 20:48:03...a'la rasfat? ...acolo o bucata de batar 30 de tenti pe gratar , cu garnitura de frigaruie ...ala rasfat...+2

De la: dark_eye, la data 2011-02-02 17:39:26

De la: kudika195501, la data 2011-01-24 20:48:03...a'la rasfat? ...acolo o bucata de batar 30 de tenti pe gratar , cu garnitura de frigaruie ...ala rasfat...+2

....eu as zice...traiasca KFC

De la: battleofwits, la data 2011-02-02 17:07:20

De la: banalulanonim, la data 2011-02-02 17:04:08
ceaiul verde detoxifica si da si energie . Nectarul sau juice iti da doar energie .

e adevarat ca veaiul verde este bun...insa numai energie nu-ti da pentru energie ai nevoie de calorii

De la: kudika195501, la data 2011-02-02 17:47:59

De la: dark_eye, la data 2011-02-02 17:39:26

De la: kudika195501, la data 2011-01-24 20:48:03...a'la rasfat? ...acolo o bucata de batar 30 de tenti pe gratar , cu garnitura de frigaruie ...ala rasfat...+2

....eu as zice...traiasca KFC

...nope.....(iarba...fum...jar...adiere...Soare...spatiu..................)