Intrebare legata de micul dejun

De la: battleofwits, la data 2011-02-01 14:28:59

De la: Ame_ly, la data 2011-02-01 14:23:42
da,cunosc

inseamna ca minunile chiar exista

De la: battleofwits, la data 2011-02-01 14:12:57
mancati nene proteine dimineata...nu fructoza si apa plata cu lamaia

dimineata e cea mai importanta masa, nu la pranz, nu seara ... cu exceptia corporatistelor, ele deja au organismul distrus (gastrita, diabet...)

De la: Ame_ly, la data 2011-02-01 14:32:05sau trebuie sa-ti mai largesti tu cercul de cunostinte

De la: Dor_a, la data 2011-02-01 14:32:27
De fapt, singurul moment cand vitaminele din fructe se asimileaza e atunci cand sunt mancate pe stomacul gol. Stau foarte putin in stomac (20 - 30 min. max.)si se asimileaza in intestinul subtire. De acolo vitamina C naturala care da energie si ajuta asimilarea altor alimente.

Fructele, mancate peste 'spe mii de alte ingrediente (de exemplu la sfarsitul mesei), doar putrezesc la caldura stomacului care nu le asimileaza.

In plus, proteinele despre care vorbesti tu se asimileaza cel mai bine insotite de vitamina C.

Deci, cum spuneam: Fructe intai cu aportul lor de vitamina C. Dupa, pot veni si proteinele.

In plus, nu trebuie sa bagi in tine ca spartul tot micul dejun dintr-o suflare.

In cazul meu, care am mult de condus (cam vreo 35-40 de min.), imi iau fructele cu mine. Mananc in timp ce conduc, la inceputul "calatoriei". Pana ajung la birou, pana deschid laptopul, e deja timpul sa imi mananc sandwich-ul...
Cred ca cele care calatoresc cu metroul pot face acelasi lucru (nu stiu cat de aglomerat metroul in ultimul timp... )

De la: Dor_a, la data 2011-02-01 14:54:10
"pasaricile mele" se numesc... cunostinte temeinice despre chimia organica si sanatate

De la: Dor_a, la data 2011-02-01 13:58:18Primul lucru dimineata - un pahar de apa la temperatura camerei cu o felie de lamaie - detoxifiaza.

Dupa ceva timp (un sfert de ora, asa) - fructe. O banana + un mar, capsuni+un mar, etc. Orice fructe. Sunt mult mai bune decat sucul, pentru ca - in afara de apa, contin si fibra, care ajuta digestia.

Mai incolo, pe la 11, un sanwich.

De la: The_King, la data 2011-02-01 16:06:32

De la: Dor_a, la data 2011-02-01 13:58:18Primul lucru dimineata - un pahar de apa la temperatura camerei cu o felie de lamaie - detoxifiaza.

Dupa ceva timp (un sfert de ora, asa) - fructe. O banana + un mar, capsuni+un mar, etc. Orice fructe. Sunt mult mai bune decat sucul, pentru ca - in afara de apa, contin si fibra, care ajuta digestia.

Mai incolo, pe la 11, un sanwich.

shi mie imi place sa beau un pahar cu apa mai intai dimineata nu cu lamaie dar e ca galeata cu apa in fata magazinului: clateste trotuarul

De la: kudika224927, la data 2011-02-01 16:25:21maninca omul ce are prin casa ,dupa posibilitati

De la: TIGRA, la data 2011-02-01 16:49:56eu dimineata mananc foarte sanatos, o cafea mare , intr-o cana cat o vaza :))))), prima masa e pe la 11-12, cateodata pe la 15, cand nu am timp, si de obicei consta intr-o salata sau un iaurt, si seara cotrobai lesinata prin frigider , ca de asta m-am ingrasat in ultimul timp

De la: denis_roxana, la data 2011-02-01 16:54:35

De la: TIGRA, la data 2011-02-01 16:49:56eu dimineata mananc foarte sanatos, o cafea mare , intr-o cana cat o vaza :))))), prima masa e pe la 11-12, cateodata pe la 15, cand nu am timp, si de obicei consta intr-o salata sau un iaurt, si seara cotrobai lesinata prin frigider , ca de asta m-am ingrasat in ultimul timp

stai sa va spun eu.../dim ,[4.30]o cafea,[6.30]o cafea de la aparat,[12.30]un sandvici],[17.00]ceva dulce/asta e tot

De la: BEL_AMY1, la data 2011-02-01 20:27:31 Aditivii sintetici
din semipreparatele din carne r�m�n �n organism chiar �i zece ani, pentru c� tubul digestiv nu le poate digera.
Consumul anual de mezeluri �n Rom�nia este de aproximativ
zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce �nseamn� c�, �n fiecare zi, un rom�n m�n�nc� cam 28-30 de grame de produse dincarne. Anul trecut, media ��rilor europene mergea c�tre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totu�i, diferen�a este
dat� de calitatea semipreparatelor rom�ne�ti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta �i pentru c� rom�nii nu se arat� preocupa�i de ce pun �n farfurie.
Sl�nin� mult� �i injec�ii cu ap� .�n unit��ile de produc�ie mari
�i �n abatoarele tehnologizate,sacrific�rile de animale sunt rare. Dup� tran�are, 80% din carne se folose�te pentru
specialit��i, iar restul intr� �n produc�ia salamurilor, a
c�rna�ilor, parizerului �i a crenvur�tilor.
Cantit��ile sunt ajustate cu
mult� sl�nin� tare, dar �i cu soia sau alte gr�simi
hidrogenate. Malaxarea se face �ntr-un recipient mare de metal, �n care se pun la tocat carnea, apoi sl�nina
�i �oriciul. Din saci de rafie se adaug� f�ina de
soia, �i, potrivit fiec�rui re�etar, se
adaug� aditivi sintetici �i coloran�i. Omogenizarea se face �n c�teva minute, iar pasta prinde gust �i aspect de carne. Ambalarea se face �n membrane de plastic, care, uneori, ajung
s� coste mai mult dec�t compozi�ia produsului.
De cealalt� parte, produsele �premium", ca pastrama,
mu�chiul sau cotletul, sunt injectate cu saramur� �i fosfa�i, compu�ii care re�in cea mai mult� ap�.
Injectarea se face cu o ma�in� special� cu ac, iar vidarea mascheaz� c� produsul e umplut cu ap�. Saramura, care trage
foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterial� �i diabetul.
E-urile sunt importate �i, �n cele mai multe cazuri,
condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri ob�iunite prin deshidratare. Departe de �m�ncatul s�n�tos"
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de
Cercet�ri Alimentare din Bucure�ti, spune c� absolut toate produsele din magazine, mai pu�in cele �eco", sunt pline de chimicale..
Cel mai mult, �ns�, atrage aten�ia asupra intoxic�rii cu reclame: �Mezelurile �i s�n�tatea n-au nimic �n comun. Copiii n-ar trebui s� consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiv� pe segmentul celor mici". Chiar dac� au fost sili�i de legi s� treac� pe etichete toate componentele re�etei, produc�torii din Rom�nia se feresc s� dezv�luie cantit��ile adev�rate de carne dintr-un produs.
Dintr-o list� de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfa�i, nitri�i, nitra�i, arome sintetice �i coloran�i, mult� sare �i mult ap�.
Medicii spun c� efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. �n schimb, pe timp �ndelungat, efectele sunt dezastruoase. �Rom�nii s-au obi�nuit s� cumpere ap� la la pre� de carne.
�n ultima vreme, au ap�rut tot soiul de aditivi care n-au fost testa�i toxicologic, dar pe care produc�torii au �nceput s�-i foloseasc� intens. Dintre cei mai periculo�i sunt fosfa�ii, care, �n exces, �mpiedic� fixarea calciului �n oase.
Imagina�i-v� ce �nseamn� asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi. SCUMP. 80% din carnea tran�at� merge pentru specialit��i, ca pastrama �i cotletul
Etichetele f�r� valoare
Specialistul �n s�n�tate alimentar� atrage aten�ia c� poten�iatorii de arom�, care se reg�sesc chiar �i �n specialit��ile mai scumpe din carne, provoac� un apetit ridicat �i dau de
penden��: �Glutamatul monosodic d� un gust foarte bun.
Stimuleaz� pofta �i te face s� m�n�nci �ncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar m�nc�nd �i m�nc�nd, duce la obezitate".
Din lista lung� de compu�i chimici alimentari,
coloran�ii sunt bombe pentru organism. �Ro�ul carmin se extrage dintr-o insect�. �n procesul chimic de
extrac�ie, se folose�te aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase �i riscul cel mai mare �l reprezint� Alzhaimerul" ,
explic� Gheorghe Mencinicopschi.Aspectul de �delicios" al mezelurilor este dat, �n mare parte, de f�ina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozi�ia unui parizer ieftin sau a unui salam.
�Soia �n stare pur�,nemodificat� genetic, a ajuns s� fie cel mai s�n�tos ingredient dintr-un salam. Amidonul, �n schimb, chiar n-are ce c�uta �ntr-un produs din carne. Pentru c� nu vor s�
fie scrupulo�i, produc�torii promit s�-l treac� pe lista ingredientelor" , spune Mencinicopschi.
AMENIN��RI
Bolile care ne urm�resc
Fosfa�ii din mezeluri �mpiedic� fixarea calciului �n oase.
Afecteaz� cre�terea copiilor, iar �n 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoz�. B�rba�ii vor sc�dea la b�tr�ne�e mai repede �n �n�l�ime �i, �n multe cazuri, vor fi obezi.
Semipreparatele mai con�in gume de omogenizare, care, pe
l�ng� faptul c� re�in ap�, au rolul de a omogeniza. �Nu pot fi digerate de tubul digestiv, dec�t �n zece ani. Efectul imediat este apari�ia gastritelor �i a ulcerelor, dar �i a celei mai ur�te forme de cancer - cel colonorectal", spune
Mencinicopschi.. 44% CARNE
C�rna�i Cabanos
Con�ine: carne de porc inferoar� - cu sl�nin� �i �orici - 44%, carne de vit� - 16%, fain� de soia - 40%. Se adaug� usturoi, condiment universal, coriandru �i agent de afumare.
Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), poten�iator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoac� apetit mare �i dependen��), zaharuri - dextroz�, lactoz�, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
Pentru omogenizare se mai folosesc gr�simile vegetale.
Se ambaleaz� �n intestine sub�iri de oaie. Se las� la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zv�ntarea se face �ntr-o camer� frigorific�, timp de 2-3 ore. 60% CARNE
C�rna�i de porc
Con�ine: carne de porc 60%, cu sl�nin� �i �orici, protein� vegetal� din soia nemodificat� genetic, ap� 20%, sare, condimente �i arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de
sodiu �i potasiu), antioxidan�i (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, poten�iator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoz�, dextroz�), colorant natural
� carmin, conservan�i: nitrit de sodiu �i nitrat de potasiu.
Nitritul de sodiu previne cre�terea bacteriei ce cauzeaz� botulismul, m�re�te timpul de valabilitate al produsului,
stabilizeaz� culoarea ro�ie a c�rnurilor procesate �i
d� o arom� specific�. 60% CARNE
Cotlet de porc
Con�ine: cotlet de porc, un strat de sl�nin� de 0,5�1 centimetri. Carnea, t�iat� �uvi�e, se injecteaz� cu saramur� 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o ma�in� special� cu ac..
Se pune apoi �ntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de
ardei, piper �i coriandru, unde se las� timp de mai multe ore. �n sos se mai adaug� antioxidan�i, poten�iatori de gust.
Se las� �ase zile la rece, apoi se afum� industrial.. 14
por�ii de mezeluri pe lun� cresc cu 78% riscul apari�iei unei forme de boal� pulmonar� obstructiv� cronic�, care este foarte
grav�..
Afec�iunea reprezint� una dintre primele cinci cauze de deces �n Vest. Se manifest� prin sc�derea capacit��ii organismului de a men�ine o concentra�ie normal� de oxigen �n s�nge. 62% CARNE
Leb�rwurst
Con�ine: carnea capului de porc �n propor�ie de 62%,
sl�nin� tare 7%, organe � inim�, rinichi, splin� 15%, ficat 16%. Se adaug� supa de la fierberea capului, mixul de condimente,ceap� fiart�, zah�r �i sare. �n malaxor se adaug� aditivii � colorantul alimentar � carmin, antioxidan�i, amidon de cartofi. Compozi�ia se ambaleaz� �n membrane sintetice
�i se fierbe la 75 de grade C. Un leb�rwurst �tradi�ional" trebuie s� con�in� mai pu�in de �ase grame de sare la 100 de grame de produs �i, �n principiu, s� aib� cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate s� nu dep�easc� zece zile.
Un produs mai pu�in conservat �i schimb� culoarea la deschiderea ambalajului. 80% SL�NIN� �I �ORICI
Parizer de porc
Con�ine: 80% sl�nin� �i �orici de porc, 10% carne de pas�re
dezosat� mecanic (�n care intr� oase m�cinate), fain� de soia, protein� vegetal�, amidon, condimente � sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, poten�iatori de gust, coloran�i (carmin). Dup� amestecare, compozi�ia se fierbe timp de 20 de minute �n ap�, la 75 de grade C. Din cauza amidonului �i a fibrelor din soia, confer� starea de sa�ietate. �n schimb, este greu de digerat. Carnea dezosat� mecanic este pasta
rezultat� din dezosarea carcaselor de pas�re, care este prelucrat� cu utilaje speciale.. Aceast� past� poate con�ine �i resturi de piele, chiar �i oase. 60% SL�NIN� �I �ORICI
Salam de var�
Con�ine: 60% sl�nin� �i �orici, 17% carne de calitat inferioar� � adic� ceea ce se poate prelucra din picioare, g�t - mix de condimente � sare, boia, piper sau extract de condimente � aditivi care imit� gusturile condimentelor, f�in� de soia 20%, antioxidan�i, colorant � carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitri�i, nitra�i, past� de usturoi, zah�r. Toate acestea se amestec� �n malaxoare, apoi se ambaleaz� �n membrane artificiale (de plastic), se zv�nt� �i se afum� industrial �ntr-o camer� unde, teoretic, ar trebui s� stea cel pu�in patru-cinci zile. �n alte cazuri, se adaug� agent de afumare. 40%SARAMUR�
Pastram�
Con�ine: carne dezosat� de la pulp�, spat� �i mu�chiul de pe spate. Se taie �n �uvi�e, se s�reaz�, dup� care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceap� �i de usturoi, antioxidan�i, coloran�i, agen�i de afumare �i poten�iatori de gust. Carnea st� �n sos timp de trei p�n� la cinci zile, apoi se scoate �i se leag� cu sfoar�. Se injecteaz� cu o solu�ie de saramur� de 20-40%, apoi se ambaleaz� �n pungi de plastic, �n vid. Afumarea se face cu fum lichid, care con�ine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate. 70% SL�NIN� �i �ORICI

�unc� de porc
Propor�iile de carne difer� �n func�ie de re�et�.. �unca ��r�neasc� con�ine: 70% carne procesat� mecanic (are �n compozi�ie sl�nin�, urme de oase, �orici) - proteine din soia, toat� gama de antioxidan�i, colorant � carmin.
Carnea se injecteaz� cu o solu�ie de saramur�, apoi trece �n malaxoare de trei ori.. Prima malaxare se face la o or� dup� injectarea cu saramur�, a doua la 24 de ore dup� depozitarea la frig �i �nc� o dat� la 48 de ore dup� maturare. Apoi, compozi�ia se pune �n forme metalice care se �in la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dup� r�cire, formele se ambaleaz� �n pungi de plastic, �n vid.

De la: roz5blue6lila7, la data 2011-02-02 10:53:30zuzu te trezeste...
suc de portocale si un mic dejun copios.

De la: Ame_ly, la data 2011-02-02 10:55:46

De la: roz5blue6lila7, la data 2011-02-02 10:53:30zuzu te trezeste...
suc de portocale si un mic dejun copios.

mie foaaaaaaaaaaaame !!!!!!!
pupic pt al mic

De la: battleofwits, la data 2011-02-01 15:50:23
dar nu despre o "alimentatie sanatoasa"

De la: Dor_a, la data 2011-02-02 12:52:49...
Pana la urma, sunt cei carora nu le spun nimic nou, pentru ca au deja cunostinte temeinice (sau le pot acumula simplu, intreband un doctor capabil) si... ceilalti

De la: banalulanonim, la data 2011-02-02 17:04:08
ceaiul verde detoxifica si da si energie . Nectarul sau juice iti da doar energie .

De la: kudika195501, la data 2011-01-24 20:48:03...a'la rasfat? ...acolo o bucata de batar 30 de tenti pe gratar , cu garnitura de frigaruie ...ala rasfat...+2

De la: dark_eye, la data 2011-02-02 17:39:26

De la: kudika195501, la data 2011-01-24 20:48:03...a'la rasfat? ...acolo o bucata de batar 30 de tenti pe gratar , cu garnitura de frigaruie ...ala rasfat...+2

....eu as zice...traiasca KFC

De la: battleofwits, la data 2011-02-02 17:07:20

De la: banalulanonim, la data 2011-02-02 17:04:08
ceaiul verde detoxifica si da si energie . Nectarul sau juice iti da doar energie .

e adevarat ca veaiul verde este bun...insa numai energie nu-ti da pentru energie ai nevoie de calorii

De la: kudika195501, la data 2011-02-02 17:47:59

De la: dark_eye, la data 2011-02-02 17:39:26

De la: kudika195501, la data 2011-01-24 20:48:03...a'la rasfat? ...acolo o bucata de batar 30 de tenti pe gratar , cu garnitura de frigaruie ...ala rasfat...+2

....eu as zice...traiasca KFC

...nope.....(iarba...fum...jar...adiere...Soare...spatiu..................)