666- mai reprezinta si PROVOCAREA SCHIMBARII/REVOLUTIA SPIRITUALA

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:54:36

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:53:00...cred ca privim lucrurile din unghiuri diferite

e bina ca cel putin ai un "unghi"

De la: contesina, la data 2011-02-27 14:02:39sall...

vad ca s-au facut iar niste postari lungi...si mai constat si altele...

inainte de a raspunde, as vrea sa va fac o propunere...
haideti sa nu mai facem judecati pripite, sa nu mai aruncam cu vorbe ironice si sa renuntam la atacurile personale...
asa mult mi-as dori ca discutiile sa fie ca intre prieteni, fara patima, fara sa ne judecam unii pe ceilalti, fara sa ne clasificam rautacios...
haideti sa avem un folos din tot acest dialog ! haideti sa-l purtam cu demnitate, nu aruncand cu invective si noroi !
spunea cineva de diversitate, sa invatam cate ceva unii de la ceilalti, pentru ca altfel pierdem timp pretios !
in fond cunoastem atat de putin unii despre ceilalti....si daca sunt unii care intra aici si au si cate ceva de spus, inseamna ca subiectul intereseaza si unii chiar vor sa inteleaga, sa invete....
nu trebuie sa spunem cate ceva, chiar cand nu avem ceva de spus, cand nu avem argumente, doar de dragul de a spune...nu-i concurs, nu se dau calificative si nici premii....
sa fie o discutie amicala, un schimb de replici, de pareri, insa, pentru numele lui Dumnezeu, haideti sa o purtam cu bun simt......vorbim de Dumnezeu, vorbim de lucruri care ne apasa, ne intalnim zi de zi cu ele sub diferite forme....dragi, prieteni, e pacat ! ....

nu sunt excluse glumele, voia buna, dar stiti voi, sa facem lucrurile frumoase si placute, sa fie destindere, nu incrancenare !

eu asa zic....vreau si parerile voastre....

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 14:00:16

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:58:24

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:54:36

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:53:00...cred ca privim lucrurile din unghiuri diferite

e bina ca cel putin ai un "unghi"

eu cred ca am unghiuri si puncte de vedere ..tu ??

inca o data ... e bine ca ai credinta, ca ai un "unghi"

De la: kudika195501, la data 2011-02-27 14:03:15

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:54:36

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:53:00...cred ca privim lucrurile din unghiuri diferite

e bina ca cel putin ai un "unghi"

(nu mai arunca mingea in tribuna )... mai bine zis in alta lumina...care e factorul principal al vizibilitatii si al perceptiei vizuale.

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 14:06:24

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 14:00:16

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:58:24

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:54:36

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:53:00...cred ca privim lucrurile din unghiuri diferite

e bina ca cel putin ai un "unghi"

eu cred ca am unghiuri si puncte de vedere ..tu ??

inca o data ... e bine ca ai credinta, ca ai un "unghi"

credinta ..asta ramane la latitudinea fiecaruia ..sa fie mai mult sau mai putin credicios ..fiecare e liber sa aleaga .. nu sunt in masura sa judec ..dupa cum am specificat mai sus ..!!

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 14:07:56

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 14:06:24

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 14:00:16

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:58:24

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:54:36

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:53:00...cred ca privim lucrurile din unghiuri diferite

e bina ca cel putin ai un "unghi"

eu cred ca am unghiuri si puncte de vedere ..tu ??

inca o data ... e bine ca ai credinta, ca ai un "unghi"

credinta ..asta ramane la latitudinea fiecaruia ..sa fie mai mult sau mai putin credicios ..fiecare e liber sa aleaga .. nu sunt in masura sa judec ..dupa cum am specificat mai sus ..!!

parca erai de alta parere mai devreme ...

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 14:10:42cand discutia aluneca in derizoriu ...deja ma plictisesc ..si evadez ..din astfel de locuri ..bantuite

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 14:12:40

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 14:10:42cand discutia aluneca in derizoriu ...deja ma plictisesc ..si evadez ..din astfel de locuri ..bantuite

tipic pentru o femeie...
asteapta ca barbatul sa tina conversatia


Run, Baby, Run

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 14:14:49

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 14:12:40

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 14:10:42cand discutia aluneca in derizoriu ...deja ma plictisesc ..si evadez ..din astfel de locuri ..bantuite

tipic pentru o femeie...
asteapta ca barbatul sa tina conversatia


Run, Baby, Run

conversatia daca e interesanta ..altfel

De la: marco918, la data 2011-02-27 04:12:17„DUMNEZEII“ HINDUISMULUI

Desi în Occident propaganda de tarabã a hinduismului îsi camufleazã zeitãtile în mod expres, iar efortul prozelitist al gurusilor se axeazã în primele stadii pe comercializarea yoga ca „stiintã“, în India yoga este unanim socotitã si practicatã ca un act pur religios, de slujire idolatrã, indisolubil legat de figura unor zei precum Krishna (care i-a învãtat pe oameni yoga), Shiva (cel dintâi si cel mai mare yoghin) sau Kali (care simbolizeazã energia si latura femininã a lui Shiva).

Ar fi mai mult decât edificator sã procedãm la o succintã prezentare a acestor „dumnezei“, pornind tocmai de la reprezentãrile lor picturale consacrate pe toatã suprafata Indiei. Imaginile care se vor succeda în paginile ce urmeazã sunt produsul artei religioase indiene si reprezintã scene din cele douã mari epopei religioase ale hinduismului, Ramayana si Mahabharata, care se referã la viata zeilor. Aceste imagini sunt arhiprezente atât în templele Indiei, cât si în ashramuri, în magazine, în masini, în trenuri, în case sau în barãci. Ele exprimã nu doar sentimentul religios al indienilor, ci si o întreagã conceptie despre lume si viatã, despre divinitate si relatia omului cu aceasta. în toate coordonatele ei, aceastã conceptie este atât de diferitã, atât de stranie, si de multe ori atât de crudã, de morbidã, de sãlbaticã, de inumanã, încât nu poate fi asumatã cu usurintã de un occidental, oricât s-ar fi îndepãrtat el de Hristos, sau oricât de fermecat ar fi de „întelepciunea“ Vedelor si de „misticismul“ Upanishadelor.

Aceste reprezentãri ale zeilor si ale scenelor din viata lor relevã un anumit nucleu al învãtãturii hinduismului, pe care gurusii misionari se strãduiesc sã-1 tinã, într-o primã fazã, cât mai departe de ochii prozelitului occidental. Astfel, imaginile de mai jos pot contribui la o mai bunã întelegere a raporturilor dintre Vede, gurusi, brahmani, yoga, zei, temple si acte devotionale.


< Aici demonul Ravana o rãpeste pe Sita, sotia zeului Rama, si o duce cu carul sãu care zboarã printre nori. Acest car tras de cai aminteste de carul zeului Apollon, care în fiecare zi strãbãtea cerul si

lumina pãmântul. Vechii elini credeau cã soarele era însusi carul de aur al lui Apollon, si cã lumina zilei le era dãruitã astfel de cãtre Apollon. Desigur, în Antichitate, asemenea credinte erau încã lesne de explicat si de înteles. Astãzi însã ele produc cel putin stupoare unui om civilizat...




< In planul din spate al acestei imagini, zeul maimutã Hanuman transportã în zbor stânci uriase pentru a construi cu ajutorul maimutelor podul peste care va trece armata cãtre insula pe care se aflã cetatea lui Ravana; acolo a fost dusã în robie Sita, sotia zeului Rama.

în prim-plan, zeul Rama si fratele sãu Laxman aduc jertfã zeilor, în fata lor se aflã Jertfelnicul“ împodobit cu flori: este de fapt reprezentarea lui Lingam si Yoni, care întruchipeazã organele genitale masculin si feminin si care simbolizeazã împreunã puterea creatoare. Ca în majoritatea religiilor idolatre, adorarea falusului ocupã si în hinduism un loc aparte.

< Marele zeu Shiva este reprezentat aici împreunã cu sotia sa Paravati. în planul apropiat al imaginii, împodobit cu flori si având încolãcit în jurul sãu un sarpe, se aflã „jertfelnicul“ -Lingam si Yoni. El simbolizeazã organele sexuale masculin si feminin ale zeului Shiva si, respectiv, ale zeitei Paravati. Asadar, în spate sunt reprezentate prototipurile (zeii), iar în fatã simbolurile lor (Lingam-Yoni), care se aflã expuse în toate templele hinduse. Deasupra acestora îsi lasã credinciosii ofrandele în timpul venerãrii. De altfel, ele se gãsesc de vânzare si în comert.

< In aceastã imagine, zeul Rama, ajutat de Hanuman (zeul maimutã) si de întreaga armatã a maimutelor, se luptã cu vrãjmasul sãu, demonul Ravana, pentru a si-o redobândi pe Sita, sotia care îi fusese rãpitã. Istoria seamãnã cu Iliada lui Homer: Menelaos, regele micenienilor, porneste rãzboi împotriva Troiei, cu ajutorul celorlalti greci, pentru a o aduce înapoi pe femeia sa, „frumoasa Elena“, pe care o rãpise Paris, fiul regelui Troiei. în acest rãzboi s-au implicat si zeii Olimpului, unii dintre ei sprijinindu-i pe greci, iar ceilalti pe locuitorii Troiei.

Trebuie sã notãm însã cã demonii „teologiei“ hinduse sunt de aceeasi cinste si putere cu zeii. Cândva, ei chiar conlucraserã cu acestia; de pildã, atunci când au „bãtut“ oceanul galaxiei pentru a o scoate pe Armita (exact asa cum bate cineva laptele pentru a obtine untul). Armita era apa cea fãrã de moarte, care le-a dãruit nemurirea atât zeilor, cât si demonilor. Cu acel prilej, marele zeu Vishnu a ajutat amândouã taberele, adicã si pe zei si pe demoni sã devinã nemuritori, pentru a putea continua astfel nesfârsita luptã dintre ei. De altfel, Vishnu se îngrijeste în permanentã ca aceastã luptã sã fie egalã, pentru a se conserva echilibrul cosmic. însusi marele zeu poartã înlãuntrul sãu atât binele cât si rãul, ceea ce îl face sã fie „desãvârsit“. în ce constã aceastã „desãvârsire“? Binele si rãul se confundã, aflându-se în acelasi plan etic. Altfel spus, Dumnezeu poate si trebuie sã fie când bun, când rãu. între cele douã valori nu existã nici o diferentã de substantã. Consecintele unei astfel de conceptii asupra moralitãtii sunt devastatoare si se reflectã din plin în dezastrul relatiilor sociale din India.

< Când în cele din urmã zeul Rama 1-a biruit pe vrãjmasul sãu si si-a redobândit sotia pe care acesta i-o furase, a primit-o cu rãcealã, adresându-i urmãtoarele cuvinte: „Ce om cu capul pe umeri îsi mai ia înapoi femeia care a trãit mult timp în casa altcuiva?“.

Atunci Sita, sotia lui, a cerut sã i se aprindã un foc spre a intra în el, ceea ce s-a si fãcut. însã zeii care urmãreau totul din cer si care cunosteau nevinovãtia ei n-au îngãduit flãcãrilor sã o ardã. Astfel li s-a dovedit tuturor cã Sita rãmãsese credincioasã sotului ei. Acest mare poem, Ramayana (epopeea lui Rama, scrisã între secolele V si I î.H.), în care sunt relatate si evenimentele descrise mai sus, are pentru indieni o valoare paradigmaticã. Viata si faptele zeilor încarnati sunt considerate modele de urmat. De pildã, istoria Sitei a constituit temeiul sãlbaticei traditii numite sati, care instituia obligatia ca vãduvele sã fie jertfite în focul în care era incinerat trupul sotului lor decedat. De asemenea, în vechime, sotii gelosi aveau dreptul sã-si supunã sotiile „probei focului“, întocmai cum procedase si zeul Rama, potrivit scrierilor „sfinte“. Cu alte cuvinte, pentru ca femeia sã-si poatã dovedi nevinovãtia, fidelitatea si devotamentul fatã de sotul ei, trebuia sã se arunce cu curaj în flãcãri... Dacã era o sotie credincioasã, n-ar fi putut arde, fiind protejatã de zei; dacã totusi femeia ardea, aceasta dovedea automat vinovãtia sa...

Precum lesne se întelege, dacã cineva ar fi vrut neapãrat sã scape de sotia sa, o putea face oricând prin „proba focului“! De aceea, femeile erau în permanentã supuse unei presiuni psihologice vecine cu teroarea. N-au fost deloc putine cele care au cãzut victime si acestei învãtãturi „sfinte“. Iatã ce fel de societate, ce fel de relatii omenesti legifereazã zeii hindusi...

Cât despre sceleratul obicei sati, el a fost interzis prin lege în anul 1829 de cãtre lordul englez William Bendinsky, care detinea pe atunci functia de guvernator al Indiei. Cazurile de ardere a vãduvelor s-au împutinat astfel pânã la a ajunge o raritate; însã în ciuda interdictiei, existã încã vãduve indiene ucise de cãtre rude, adesea prin incendiere.

Mai trebuie spus cã traditia interzice recãsãtorirea, pentru ca averea sã rãmânã familiei. Vãduva nu are nici un drept si se aflã în deplina stãpânire a familiei sotului. Este una din formele în care sclavia pe viatã îsi asigurã si astãzi continuitatea pe teritoriul Indiei. Singura sansã a vãduvei de a se sustrage acestui statut umilitor este ca ea sã devinã dasi, adicã sã se afieroseascã slujirii zeului Krishna. în cazul acesta, ea se adãposteste în Brindavan (socotit orasul natal al lui Krishna) si cântã într-unui din cele patru mii de temple, pentru douã rupii pe zi. Noptile si le petrece pe drumuri sau prin cocioabe, devenind adesea victimã a exploatãrii sexuale din partea proprietarilor de imobile sau a preotilor hindusi.

Revenind la zeii hinduismului, acestia cunosc vremuri de glorie si strãlucire si vremuri de decãdere în fata altor zei mai populari. In epoca noastrã, zeul Krishna este deosebit de popular în India. La el se referã marea epopee religioasã Mahabharata, din care face parte si Bhagavad Gita - devenitã practic „evanghelia“ hinduismului contemporan. între altele, textul Gitei ni-1 prezintã pe zeul Krishna învãtându-i pe oameni yoga, ca formã de slujire si ca ascezã spiritualã care îi va conduce pe credinciosi la unirea cu zeul însusi. Dar pentru cã faptele vorbesc mai bine decât cuvintele, sã procedãm la o scurtã trecere în revistã a vietii lui Krishna, asa cum o atestã scrierile „sfinte“; ni se vor descoperi o serie de amãnunte trecute sub tãcere de cãtre gurusii indieni care îsi vând în occident „marfa“ religioasã.

< Asadar, se învatã despre Krishna cã a întretinut relatii sexuale cu 16.000 de femei si a dobândit 180.000 de fii. în fotografia alãturatã este înfãtisat fãcând curte fiicelor de pãstori dintr-un sat. Cu fluierul sãu dulce le vrãjea pe femeile care, lãsându-si în urmã familiile si rusinea, alergau sã-1 întâlneascã. Vrând sã le multumeascã pe toate, Krishna le-a hipnotizat în grup, fãcând-o pe fiecare dintre ele sã creadã cã danseazã împreunã cu el. Krishna a dansat însã numai cu o favoritã a sa, pe nume Rada, care era cãsãtoritã. Când gelosul ei sot s-a apropiat cu intentia de a-i prinde în flagrant, Krishna a luat forma zeitei Kali si astfel bãrbatul, în loc sã asiste la o scenã de adulter, a vãzut-o pur si simplu pe sotia lui rugându-se zeitei Kali!

Deci zeul, în timp ce îi învatã pe oameni ascetismul, yoga, devotamentul fatã de el, fatã de virtute, în viata personalã se dovedeste obsedat sexual, iubitor de plãcere, adulter, viclean, ipocrit, mincinos, gata oricând sã însele, sã destrame familii si sã calce în picioare cinstea sotilor. Acestea sunt relatãrile „istoriei sfinte“.

Lui Krishna îi plãcea sã se dedea însã si la jocuri mai „serioase“. De pildã, s-a implicat în lupta pentru putere dintre principii unui regat. Principii „rãi“ îi uzurpaserã si îi izgoniserã pe principii „buni“. Acestia din urmã si-au organizat ulterior o armatã cu scopul de a-si recupera posesiunile si demnitãtile. Conflictul militar se profila ca inevitabil, si chiar risca sã se transforme într-un rãzboi civil, cu atât mai mult cu cât principii erau rude. Pe toatã durata pregãtirii rãzboiului, Krishna a fãcut un joc dublu. El a consiliat militar ambele tabere, asigurându-se astfel cã iminenta înclestare armatã va fi cât mai aprigã si mai devastatoare. Conform „teologiei“ hinduse, acesta si este rolul zeului, care poartã înlãuntrul sãu deopotrivã binele si rãul, lumina si întunericul.

Krishna se vede totusi confruntat cu o problemã, în persoana lui Arjuna, conducãtorul principilor buni, care cade pe gânduri: „De ce sã port aceastã bãtãlie? Meritã sã moarã atâtia oameni pentru ca eu sã ajung la putere? E bine sã-i ucid pe toti învãtãtorii mei, pe prietenii mei din copilãrie, pe rudele mele, numai si numai ca sã ajung rege? Nu cumva ar trebui sã mã sacrific eu pentru binele comun?“

Prin urmare, Arjuna se frãmântã ca orice om bun si rational. Exact în acest punct intervine zeul Krishna, care este încarnarea marelui zeu Vishnu. „Teologia“ hindusã învatã cã Vishnu rãspunde, printre altele, de conservarea acestei lumi. Sarcina lui este sã pãstreze echilibrul între bine si rãu, perpetuând la nesfârsit lupta dintre ele. De altminteri, Vishnu însusi este în acelasi timp binele absolut si rãul absolut (reprezentat prin sarpele Sesa).

< Prin învãtãtura si sfaturile sale, Krishna îl convinge pe Arjuna sã-si depãseascã scrupulele morale si sã lupte cu toatã bãrbãtia si hotãrârea, neluând în calcul nimic altceva decât victoria. Pe tot parcursul bãtãliei care va urma, Krishna îi sugereazã lui Arjuna sã recurgã la o impresionantã gamã de infamii, sfatuindu-1 sã-si ignore toate obiectiile de ordin moral si sã se concentreze asupra unicului obiectiv important, câstigarea rãzboiului. Efortul sistematic al lui Krishna este de a-1 perverti moral pe Arjuna, fâcându-1 sã creadã cã nu existã diferentã între bine si rãu si cã tot ceea ce conteazã cu adevãrat este sã-1 adore pe el, zeul desãvârsit, care încarneazã atât binele cât si rãul, care se aflã dincolo si mai presus de bine si de rãu. Practic, atunci când cineva propune oamenilor „sã urmeze drumul cel mai usor“, sau când învatã cu autoritatea unui guru cã „nu existã diferentã între bine si rãu“, ori insinueazã exact acelasi lucru prin cuvintele „zeul desãvârsit are înlãuntrul sãu atât binele cât si rãul“, în realitate îi împinge pe oameni pe calea rãului. Este ca si când ar spune: „De ce vã complicati înfruntând atâtea dificultãti pentru a realiza binele? De ce nu preferati sãvârsirea rãului, care nu cere timp si efort? în final veti ajunge oricum în acelasi punct, la întâlnirea cu zeul desãvârsit care adunã în sine atât binele cât si rãul! Fiti pragmatici, nu vã mai preocupati de bine si optati pentru rãu, cãci nu existã nici o diferentã...“.

Dincolo de faptul cã rationamentul de mai sus este expresia uneia dintre strãdaniile cele mai vechi si mai abile ale Diavolului de a-1 însela pe om atrãgându-1 spre rãu, meritã sã mai observãm cã zeul Krishna îsi bate joc în egalã mãsurã de combatantii cei „buni“ si de cei „rãi“; singurul lucru care pare sã-1 intereseze cu adevãrat (asa cum reiese din cuvintele si faptele sale) este provocarea unui mãcel cât mai sângeros... însã de vreme ce nimic nu are sens, de vreme ce nu existã nici o diferentã între bine si rãu, care mai poate fi mobilul instigãrii la un asemenea mãcel, în afarã de satisfactia morbidã a zeului?

< Zâmbind multumit, Krishna conduce carul de luptã al lui Arjuna în rãzboiul fratricid. Ce fel de zeu este acela care îsi aflã satisfactia în durere, în sânge, în moarte? Pânã si omul cel mai ignorant 1 se va întreba inevitabil ce diferentã existã între învãtãturile si comportamentul zeilor hindusi si cele ale demonilor despre care vorbeste atât de limpede Scriptura...

< Aici este expusã o fotografie „de familie“. In mijloc stã Shiva, marele zeu al distrugerii si totodatã cel dintâi yoghin, încadrat de sotia sa Paravati si de fiul sãu Ganesha. Acesta din urmã poartã serpi încolãciti în jurul gâtului, iar din capul sãu izvorãste râul Gange. Stã asezat pe o piele de tigru, dupã cum se cuvine marilor yoghini. Desigur, avem din nou de-a face cu o manierã de percepere a divinului asemãnãtoare celei a vechilor elini, care credeau cã Zeus s-a cãsãtorit cu Hera si l-au nãscut pe Apollon, spre exemplu. Aceasta este oferta religioasã a gurusilor: reîntoarcerea la idolatrie, având ca obiect zeitãti care fie copiazã trãsãturile si modurile de organizare socialã ale oamenilor, fie sunt zoomorfe sau hermafrodite.

< In fotografia alãturatã este reprezentatã zeita Kali, care întruchipeazã latura femininã a lui Shiva, energia lui - Shakti, precum învatã indienii. Ea este aproape întotdeauna înfãtisatã cãlcând pe cadavrul zeului Shiva. Poartã la gât un colier de capete tãiate, iar în jurul mijlocului o fustã din mâini tãiate. Limba lungã si rosie, pe care o scoate din toate capetele sale, simbolizeazã neostoita sete de sânge a zeitei. Cu o mânã tine un cap proaspãt tãiat din care picurã sânge într-o cupã. Zeita este mereu zugrãvitã în acea stare de exaltare maniacã pe care i-o provoacã gustul sângelui cald! Aceastã ipostazã a „divinului“ oferã o si mai revelatorie imagine asupra a ceea ce înteleg viclenii si demonicii brahmani când spun cã Dumnezeu „este dincolo de bine si de rãu“...

Fireste, în Occident aceste lucruri sunt mult mai putin cunoscute la nivel de mase. Se considerã, pesemne, cã încã „n-a sosit ceasul“ aducerii lor la luminã, cã nu suntem încã întru totul „pregãtiti“... în prezent, neinitiatii sunt momiti cu discursuri despre „stiinta“ yoga, sãnãtate, armonie, canalizarea energiilor divine, si alte asemenea formule mai usor digerabile pentru un neofit occidental.

Adoratorii zeitei Kali sunt organizati în grupuri secrete. Se dedau la orgii sexuale, sacrificii umane rituale si alte practici de magie neagrã. Primirea în grup este precedatã de supunerea la diverse probe. „Biletul de intrare“ constã în aducerea unui cadavru: crima constituie o conditie de admitere sine qua non. Numele acestei caste criminale este Kapalika. Existã temple ascunse în care membrii ei aduc jertfe omenesti în fata idolului zeitei, intonând imnuri din Rig Veda si rostind anumite mantre, cu ajutorul si participarea activã a brahmanilor.

< Zeul Ganesha este în acelasi timp om, elefant si soarece. Cândva marele zeu Shiva, cel mai mare yoghin, întorcându-se acasã dupã o meditatie îndelungatã, a întâlnit un necunoscut stând în prag si vorbind cu frumoasa Paravati, sotia lui. Orbit de gelozie, si-a tras îndatã sabia din teacã si i-a tãiat capul. Paravati i-a strigat în hohote de plâns: „Tocmai l-ai omorât pe fiul tãu!“. în deznãdejdea sa, Shiva a retezat capul unui elefant care se întâmpla sã treacã pe acolo si 1-a lipit pe grumazul fiului sãu. Asa a fost plãsmuit Ganesha, potrivit „teologiei“ hinduse.

Ce element ar trebui sã frapeze mai întâi în aceastã povestire? Nestiinta atotputernicului si atotcunoscãtorului Shiva? Superficialitatea lui? Caracterul sãu coleric, sanguinar si revansard? Gelozia sa atât de mundanã? Oricât de rizibil ar pãrea, comportamentul zeilor hindusi este identic cu cel uman. Faptul este însã cât se poate de firesc, întrucât acesti zei sunt inventii ale oamenilor, întocmai ca si cei doisprezece zei ai Olimpului, nãscociti de vechii greci... Idolatrie purã, ba chiar în sensul cel mai primitiv al cuvântului!

< Narasihma Avatara: Marele Vishnu s-a încarnat în zeu cu chip de om-leu. Este adorat de femei în timp ce sfâsie abdomenul unui om. Acelasi mare zeu s-a mai încarnat si în alte rânduri ca animal: Matsya (peste), Kurma (broascã testoasã) si Varaha (porc sãlbatic); bineînteles, întotdeauna pentru a pãstra echilibrul cosmic între bine si rãu.

< Imaginea de fatã îl prezintã pe Hanuman, maimuta care a devenit zeu, alãturi de câteva medalioane cu scene din viata sa. Hanuman are meritul de a-1 fi ajutat pe zeul Rama în rãzboiul purtat de acesta pentru a-si redobândi sotia rãpitã.

Este foarte popular în India. Icoanele sale împânzesc magazinele, taxiurile, coloanele caselor... De aceea maimutele, ca si vacile, sunt socotite sfinte si sunt lãsate sã se plimbe pretutindeni nestingherite, chiar si în temple, în vreme ce oameni precum paria sau cei din castele inferioare sunt profund dispretuiti!


< Yama, zeul mortii -potrivit Mahabharatei, vine cãlare pe bivol sã ia sufletul lui Satyavan. Sotia lui Satyavan, Savitri, mare yoghinã, izbuteste sã-1 urmeze pe Yama în tãrâmul sufletelor. Aici se strãduieste sã smulgã bunãvointa zeului recitându-i fragmente din Vede. Mai târziu, va reusi sã-1 pãcãleascã si sã readucã sufletul lui Satyavan în tãrâmul celor vii. Zeul cade astfel pradã amãgirii unei femei muritoare...


Fotografia de fatã reproduce o reprezentare a „teogoniei“ hinduse. Marele zeu Vishnu se întinde pe un sarpe care se numeste Sesa si care se identificã cu el. Din buricul sãu izvorãste un lotus, din care rãsare un alt mare zeu, Brahma cel cu patru capete. Femeia lui, zeita Lakshmi (zeita bogãtiei), îi mângâie picioarele. în jurul sãu se mai aflã alti câtiva zei, dintre care patru sunt zoomorfi. Vishnu este socotit „pãzitorul si pãstrãtorul a toate“, amintind întrucâtva de Zeus, tatãl zeilor din Olimp (care cel putin nu erau zoomorfi!).

Este de-a dreptul consternant sã întâlnesti oameni cultivati care cred în acesti zei. De pildã Tony, matematicianul englez, s-a lepãdat de Hristos si a început sã-1 venereze pe Vishnu. Cunosc si niste greci de bunã calitate intelectualã care au dat jos crucea lui Hristos din casele lor, înlocuind-o cu statui ale lui Shiva. Zicând cã sunt întelepti, au ajuns nebuni - spune Apostolul Pavel (Rom. 1, 22). Cum este posibil ca asemenea oameni sã esueze atât de lamentabil? Idolii neamurilor sunt demoni, reaminteste cu tãrie prorocul David (Ps. 95, 5). Acesti oameni inteligenti au de înfruntat perfidia si atractia demonilor, a Satanei care se ascunde în spatele acestor idoli. Cãci lupta noastrã nu este împotriva trupului si a sângelui, ci împotriva începãtoriilor, împotriva stãpâniilor, împotriva stãpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor rãutãtii, care sunt în vãzduh (Efes. 6, 12); iar demonii nu pot fi biruiti decât cu puterea lui Hristos, Care a surpat stãpânirea Diavolului din iubire pentru noi. însã, de vreme ce acesti oameni s-au lepãdat cu totul de Hristos, mai poate subzista nãdejdea întoarcerii si salvãrii lor?... La oameni aceasta este cu neputintã, la Dumnezeu însã toate sunt cu putintã (Matei 19, 26).

Câteodatã tânãrul „trebuie“ sã plece de acasã, sã cunoascã toate intemperiile strãinãtãtii, pentru a învãta apoi sã pretuiascã si sã cinsteascã iubirea pãrintilor sãi. Poate cã aceasta este, în definitiv, calea spre înteleptire a celor mai rebeli sau mai imaturi dintre noi... Poate cã „trebuie“ sã cunoastem viclenia si cruzimea zeilor „exotici“, a gurusilor, a diverselor învãtãturi pervers ambalate, pentru a pretui în cele din urmã dragostea Dumnezeului Cel Adevãrat. De bunã seamã, ar fi infinit mai preferabil si mai firesc sã-L regãsim pe Hristos fãrã sã ne mai supunem de bunã voie atâtor chinuri si suferinte...

De la: pickard, la data 2011-02-27 13:41:19

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:36:48

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:34:45

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:32:26

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:22:04

De la: kudika195501, la data 2011-02-27 13:04:03...asa zisa "evolutie spirituala" e cea mai puternica arma a lui asupra omului... prea multi oameni aluneca in aceasta capcana a evolutiei...

esti cu noi sau impotriva noastra?
parca asa suna o lozinca comunista

sa dezbatem in plen

aveti cuvantul ...
ar fi bine sa incepeti cu autocritica

eu zic ca ii ,,citesc ,,pe alti ..daca au ceva de zis

iar eu te-am citit pe tine! nu ai curaj sa-ti spui punctul de vedere

De la: rockk, la data 2011-02-27 18:30:33nah, ati distrus si topicu asta cu paruiala de 2 bani.

numai da copy paste marco la 1000 de linii de text ca nici dracu nu citeste oricum.

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 18:55:46

De la: pickard, la data 2011-02-27 13:41:19

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:36:48

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:34:45

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:32:26

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:22:04

De la: kudika195501, la data 2011-02-27 13:04:03...asa zisa "evolutie spirituala" e cea mai puternica arma a lui asupra omului... prea multi oameni aluneca in aceasta capcana a evolutiei...

esti cu noi sau impotriva noastra?
parca asa suna o lozinca comunista

sa dezbatem in plen

aveti cuvantul ...
ar fi bine sa incepeti cu autocritica

eu zic ca ii ,,citesc ,,pe alti ..daca au ceva de zis

iar eu te-am citit pe tine! nu ai curaj sa-ti spui punctul de vedere

acum am vz ,adevarul e ca ma ascund in umbra unora ,stau pitita sa vad cum merge topicul

De la: contesina, la data 2011-02-27 21:00:38

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 18:55:46

De la: pickard, la data 2011-02-27 13:41:19

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:36:48

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:34:45

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 13:32:26

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 13:22:04

De la: kudika195501, la data 2011-02-27 13:04:03...asa zisa "evolutie spirituala" e cea mai puternica arma a lui asupra omului... prea multi oameni aluneca in aceasta capcana a evolutiei...

esti cu noi sau impotriva noastra?
parca asa suna o lozinca comunista

sa dezbatem in plen

aveti cuvantul ...
ar fi bine sa incepeti cu autocritica

eu zic ca ii ,,citesc ,,pe alti ..daca au ceva de zis

iar eu te-am citit pe tine! nu ai curaj sa-ti spui punctul de vedere

acum am vz ,adevarul e ca ma ascund in umbra unora ,stau pitita sa vad cum merge topicul

foarte bine.. ...stii cum era chestia aia cu diferenta dintre Bucuresti si Pitesti?
"In Bucuresti poti sa te pitesti, dar in Pitesti nu poti sa te Bucuresti"......asa ca vezi pe unde te pitesti....

De la: contesina, la data 2011-02-27 20:57:14

De la: rockk, la data 2011-02-27 18:30:33nah, ati distrus si topicu asta cu paruiala de 2 bani.

numai da copy paste marco la 1000 de linii de text ca nici dracu nu citeste oricum.

nu s-a distrus nimic, rockk....nu inca.....

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 21:48:25nu inca ..dar s-a dat cu busuioc

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 21:55:55

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 21:48:25nu inca ..dar s-a dat cu busuioc

stai sa dea cu aiasma...sa vezi cum ies dracii

De la: battleofwits, la data 2011-02-27 21:55:55

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 21:48:25nu inca ..dar s-a dat cu busuioc

stai sa dea cu aiasma...sa vezi cum ies dracii

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 21:48:25

De la: contesina, la data 2011-02-27 20:57:14

De la: rockk, la data 2011-02-27 18:30:33nah, ati distrus si topicu asta cu paruiala de 2 bani.

numai da copy paste marco la 1000 de linii de text ca nici dracu nu citeste oricum.

nu s-a distrus nimic, rockk....nu inca.....

nu inca ..dar s-a dat cu busuioc

De la: contesina, la data 2011-02-27 21:55:26Omul se afla in mijlocul unei lupte :intre credinta in Dumnezeu si nevoia acuta, uneori de neinteles, de a se apropia de starea de la inceputuri si ispitele, cursele si piedicile pe care i le intinde diavolul. Iar cele mai grele ispite sunt cele legate de trup, pentru ca acolo suntem cel mai vulnerabili.

De la: contesina, la data 2011-02-27 22:06:23

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 21:48:25

De la: contesina, la data 2011-02-27 20:57:14

De la: rockk, la data 2011-02-27 18:30:33nah, ati distrus si topicu asta cu paruiala de 2 bani.

numai da copy paste marco la 1000 de linii de text ca nici dracu nu citeste oricum.

nu s-a distrus nimic, rockk....nu inca.....

nu inca ..dar s-a dat cu busuioc

cu ala de la meteo de pe PROTV ????

De la: kudika141011, la data 2011-02-27 22:08:54

De la: contesina, la data 2011-02-27 22:06:23

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 21:48:25

De la: contesina, la data 2011-02-27 20:57:14

De la: rockk, la data 2011-02-27 18:30:33nah, ati distrus si topicu asta cu paruiala de 2 bani.

numai da copy paste marco la 1000 de linii de text ca nici dracu nu citeste oricum.

nu s-a distrus nimic, rockk....nu inca.....

nu inca ..dar s-a dat cu busuioc

cu ala de la meteo de pe PROTV ????

ce aveti cu Busu?

De la: contesina, la data 2011-02-27 22:06:23

De la: isabelle_11, la data 2011-02-27 21:48:25

De la: contesina, la data 2011-02-27 20:57:14

De la: rockk, la data 2011-02-27 18:30:33nah, ati distrus si topicu asta cu paruiala de 2 bani.

numai da copy paste marco la 1000 de linii de text ca nici dracu nu citeste oricum.

nu s-a distrus nimic, rockk....nu inca.....

nu inca ..dar s-a dat cu busuioc

cu ala de la meteo de pe PROTV ????