Setari Cookie-uri

Inselata, tradata , jignita si umilita

Este foarte frumos sa ai o cariera. M-ai ales daca-ti place ceea ce faci. Sunt in spate peste 10 ani de munca si de sacrificii. Nu a fost usor sa ajung acolo unde sunt akm dar nici greu nu a fost pentru ca am facut cu pasiune. La 19 ani am pornit in viata de la "matura" cum se spune, am plecat de jos, am lucrat la diversi patroni , munceam pe rupte si cand trebuiau sa-mi de-a salariul aveau intotdeauna greja sa-mi taie din el . Dar asta a fost, am mers mai departe. La 20 de ani mi-am spus ca-mi voi da 10 ani ca sa ajung cineva si pentru asta am muncit pe rupte.La varsa de 30 de ani eram deja Director.Au fost ani grei dar frumosi. Si am mers pe calea cea dreapta intotdeauna. Este pacat ca sotul meu nu a stiut sa aprecieze acest lucru. Nu sunt fericita , ma uit la el cum ma ignora dar nu am ce face. Inapoi nu am cum sa mai dau. Sa fiu altcineva ....am incercat sa renunt la aceasta functie dar nu am avut loc de dat inapoi. Am intrat intr-o hora in care trebuie sa joc...si trebuie sa joc bine ca sa tin ritmul.
Insa nu ma invidia. Pretul pe care-l platesc este totusi prea mare. Echilibrul in familie este foarte important. Daca nu-l ai ....la un moment dat te pierzi.

emma_niss
Postat pe 5 Aprilie 2011 15:16
De la: emma_niss, la data 2011-04-05 15:16:09Este foarte frumos sa ai o cariera. M-ai ales daca-ti place ceea ce faci. Sunt in spate peste 10 ani de munca si de sacrificii. Nu a fost usor sa ajung acolo unde sunt akm dar nici greu nu a fost pentru ca am facut cu pasiune. La 19 ani am pornit in viata de la "matura" cum se spune, am plecat de jos, am lucrat la diversi patroni , munceam pe rupte si cand trebuiau sa-mi de-a salariul aveau intotdeauna greja sa-mi taie din el . Dar asta a fost, am mers mai departe. La 20 de ani mi-am spus ca-mi voi da 10 ani ca sa ajung cineva si pentru asta am muncit pe rupte.La varsa de 30 de ani eram deja Director.Au fost ani grei dar frumosi. Si am mers pe calea cea dreapta intotdeauna. Este pacat ca sotul meu nu a stiut sa aprecieze acest lucru. Nu sunt fericita , ma uit la el cum ma ignora dar nu am ce face. Inapoi nu am cum sa mai dau. Sa fiu altcineva ....am incercat sa renunt la aceasta functie dar nu am avut loc de dat inapoi. Am intrat intr-o hora in care trebuie sa joc...si trebuie sa joc bine ca sa tin ritmul.
Insa nu ma invidia. Pretul pe care-l platesc este totusi prea mare. Echilibrul in familie este foarte important. Daca nu-l ai ....la un moment dat te pierzi.



Nu te-a mai iubit.Nu s-a mai simtit iubit.Si...GATA!E simplu.Inca un cuplu,care ramane ancorat intr-o falsa casatorie....de dragul ...CUI?....eu n-am inteles...
L-ai iubit si-l mai iubesti.Amintirile dor.Dar .....nimic nu mai are sens,intr-o asemenea situatie:nici iertarea,nici impacarea,nici compromisul.Iti este mai greu cu el,decat iti va fi fara el.Ce poate fi mai dureros,pentru o femeie,decat sa stie ca atunci cand barbatul pe care-l iubeste,o mai strange(daca!) in brate,cu gandul la cealalata?
Este de neindurat.Cat de mult sa te urasti,incat sa fii in stare sa te supui unui asemenea chin?
Esti fata desteapta.Nu mai asculta sfaturile celor din jur,care-ti sugereaza sa ramai cu el,pentru ca nu ei traisc drama de a se simti ultima femeie.Nu ei plang,nu ei tanjesc dupa iubire.
Asculta-ti ratiunea!!
balanta65
Postat pe 5 Aprilie 2011 23:00
Intotdeauna mi-am ascultat ratiunea si nu inima. Repet, nici macar nu pot fi suparata pe sotul meu. Suntem doar foarte diferiti. Nu avem nimic in comun....si totusi de ce ma ramas cu el dupa atatia ani...de ce inca mai sunt cu el...Nici eu nu-mi pot rsp. Am primit solicitarea de divort de la avocatul meu dar nu am puterea de a merge mai departe...De ce ? Nu-mi pot rsp. Mi-ar fi mult mai usor daca ar face el primul pas, dar nu-l face. Sa o numesc lasitate din partea mea....slabiciune....sau cum ? Sunt perfect constienta de faptul ca "schimbare sta in puterea noastra " . Noi facem ca lucrurile sa se schimbe dar aici nu am puterea sa merg mai departe desi acesta este singurul drum.
emma_niss
Postat pe 6 Aprilie 2011 08:54
Draga mea!Stiu perfect ce simti.
Sunt casatorita de 23 de ani,am o fata superba de 22 de ani.Intotdeauna am muncit mai mult ca el,si am adus si bani mai multi,dar ultimii 15 ani din viata mea au fost un cosmar!Intotdeauna a avut pe langa mine pe cineva si eu am suportat jignirile,nimic ce am facut nu afost bine.Dar am suportat pentru ca nu aveam nici un sprijin si fiica mea,intotdeauna plangea impaca-te cu tata!Acum fiind mare isi da de fapt si ea seama ,ca de mica ce era si ea simtea ca tata nu ni fidel,dar nu mi-a spus niciodata nimic,crezand ca eu nu stiu.
Si uite ce bine am pastrat aparentele,toti ne stiau familie model!Anul trecut am ajuns somera,acum am timp sa ma gandesc la viata mea,si regret fiecare clipa care l-am indurat langa el.Acum astept un contract sa plec in strainatate sa-mi refac viata si s-o iau de la capat singura!Sufleteste am ajuns o epava,te rog din suflet nu astepta sa ajungi si tu la fel,pentru ca nimic nu se va schimba!Doar o saptamana doua is toate in regula pana apare altcineva la orizont!
kudika380468
Postat pe 6 Aprilie 2011 08:57
De la: emma_niss, la data 2011-04-06 08:54:17Intotdeauna mi-am ascultat ratiunea si nu inima. Repet, nici macar nu pot fi suparata pe sotul meu. Suntem doar foarte diferiti. Nu avem nimic in comun....si totusi de ce ma ramas cu el dupa atatia ani...de ce inca mai sunt cu el...Nici eu nu-mi pot rsp. Am primit solicitarea de divort de la avocatul meu dar nu am puterea de a merge mai departe...De ce ? Nu-mi pot rsp. Mi-ar fi mult mai usor daca ar face el primul pas, dar nu-l face. Sa o numesc lasitate din partea mea....slabiciune....sau cum ? Sunt perfect constienta de faptul ca "schimbare sta in puterea noastra " . Noi facem ca lucrurile sa se schimbe dar aici nu am puterea sa merg mai departe desi acesta este singurul drum.


Ti-ai pus vreodata intrebarea :"cand ma simt mai singura...acum,cu el in aceasta imitatie de casnicie,sau fara el?"
Nu te doare prezenta lui,mai mult decat absenta,in viata ta?
Prezenta,in astfel de situatie,devine,parca,...ostentativa.Si tu numai de tupeul lui a nevoie.
Ce ciudata este fiinta umana!!ca nu vrei sa-l inseli...te inteleg....ai principii prin care te identifici ca persoana de bun simt....dar ca sa mai stai cu el si sa va priviti in ochi,fara a mai avea ceva a va spune.....fara a mai simti dorinta de va atinge sufletul cu vorbe frumoase....fara a mai dori sa-i iei mana in mainile tale.....Nu!Mi-e greu sa inteleg toate astea.......Ce te mai tine ancorata in aceasta casnicie?Amintirile?acelea au rolul de a ne mentine echilibrul psihic,dar....mai mult nu pot face.
balanta65
Postat pe 6 Aprilie 2011 18:26
Buna Emma
O casnicie seamana cu o calatorie grea; o calatorie in doi; doi tovarasi de drum care se spijina, se ajuta, se incurajeaza reciproc. Pe drum se mai opresc uneori, fac unul, doi copii sau mai multi, muncesc, se odihnesc, rad, plang, dar mereu sunt alaturi impartasind si rele si bune. Si merg, merg mereu pe drum; drumul acesta greu dar atat de frumos al vietii.
Cateodata, unul dintre ei oboseste, sau e mai lent, mai dezinteresat, poate se opreste sa viseze, sa mediteze...partenerul de drum ar trebui sa il astepte. Cu rabdare si intelegere caci au facut un legamant la inceput.
In goana ta dupa realizari, din dorinta si ambitia ta de a urca, de a te dezvolta pe plan profesional ai omis momentul in care el, tovarasul de drum a ramas in urma. Poate obosit sau depasit de evenimente a preferat sa ramana in urma ta; tu nu ai intors capul dupa el; ai crezut mereu ca e langa tine; te sprijina, te aproba, se bucura impreuna cu tine de reusitele tale; caci toate contribuiau la binele familiei, erau si ale lui. Tu i le daruiai, dar el le-a respins; nu avea nevoie de reusitele tale; era frustrat ca nu le avea pe ale sale.
Atunci s-a produs fisura...momentul in care el a considerat ca teritoriul i-a fost incalcat. Cand a simtit ca se sufoca, a evadat. Care e razbunarea cea mai la indemana a unui barbat pentru a umili o sotie? Sa o insele, of course. Vorbele lui frumoase catre ea au fost de fapt multumiri pentru puterea si increderea redata in el; nu ar trebui sa te ingrijoreze; nu a crezut ce i-a spus acelei femei. De fapt ea e atat de neimportanta in ecuatie incat aproape nici nu conteaza.
Comportamentul lui urat vizavi de tine a fost ca o revolta; si a venit din iubire; stiu, pare paradoxal dar de fapt tu l-ai tradat pe el nerespectandu-ti promisiunile atunci cand l-ai lasat singur pe drum; tu l-ai tradat punand mai presus de el cariera; tu l-ai umilit cand ai preluat din atributiunile unui barbat; acelea de a avea grija de familia lui, de a le asigura confortul si traiul necesar celor dragi. Caci...daca ii iei asta unui barbat...cu ce mai ramane?
Femeile din ziua de azi...aceste amazoane contemporane, capabile sa faca toul si pe deasupra si bine; uita adesea un singur lucru esential dealtfel intr-o relatie: sa lase barbatul sa isi indeplineasca menirea: aceea de a fi stalpul casei, de a aduce painea pe masa, de a conduce si a fi primordial intr-o casnicie. Au nevoie de asta, este confirmarea masculinitatii lor, a faptului ca sunt puternici, unici, de neinlocuit.
Fireste, sotia ar trebui sa fie acolo, tacuta, frumoasa, zambitoare si avand in minte mereu sintagma:
''in spatele oricarui barbat puternic se afla o femeie si mai puternica''. Atunci ar fi pace si bine in casnicie...
Dar...asa cred eu.
Toate cele bune; Cessy.
CESSY_C
Postat pe 6 Aprilie 2011 23:55
De la: kudika380468, la data 2011-04-06 08:57:58Draga mea!Stiu perfect ce simti.
Sunt casatorita de 23 de ani,am o fata superba de 22 de ani.Intotdeauna am muncit mai mult ca el,si am adus si bani mai multi,dar ultimii 15 ani din viata mea au fost un cosmar!Intotdeauna a avut pe langa mine pe cineva si eu am suportat jignirile,nimic ce am facut nu afost bine.Dar am suportat pentru ca nu aveam nici un sprijin si fiica mea,intotdeauna plangea impaca-te cu tata!Acum fiind mare isi da de fapt si ea seama ,ca de mica ce era si ea simtea ca tata nu ni fidel,dar nu mi-a spus niciodata nimic,crezand ca eu nu stiu.
Si uite ce bine am pastrat aparentele,toti ne stiau familie model!Anul trecut am ajuns somera,acum am timp sa ma gandesc la viata mea,si regret fiecare clipa care l-am indurat langa el.Acum astept un contract sa plec in strainatate sa-mi refac viata si s-o iau de la capat singura!Sufleteste am ajuns o epava,te rog din suflet nu astepta sa ajungi si tu la fel,pentru ca nimic nu se va schimba!Doar o saptamana doua is toate in regula pana apare altcineva la orizont!
emma_niss
Postat pe 7 Aprilie 2011 08:38
Da, ai dpretate. Stiu ca nimic nu se va schimba. Loc de bine nu mai este, de asta sunt sigura. De multe ori ma gandesc ca daca nu o fac akm mai tarziu voi regreta pentru ca impreuna nu vom ramane. Akm a lasat-o , probabil, pe aceasta femeie pentru ca nu i-a convenit de ia atat de mult incat sa-si lase ceea familia pentru ea. Insa el cauta in continuare si probabil va gasi pe cineva...si atunci se va duce.
Multumesc pentru mesaj.
emma_niss
Postat pe 7 Aprilie 2011 08:43
De la: emma_niss, la data 2011-04-07 08:38:35
De la: kudika380468, la data 2011-04-06 08:57:58Draga mea!Stiu perfect ce simti.
Sunt casatorita de 23 de ani,am o fata superba de 22 de ani.Intotdeauna am muncit mai mult ca el,si am adus si bani mai multi,dar ultimii 15 ani din viata mea au fost un cosmar!Intotdeauna a avut pe langa mine pe cineva si eu am suportat jignirile,nimic ce am facut nu afost bine.Dar am suportat pentru ca nu aveam nici un sprijin si fiica mea,intotdeauna plangea impaca-te cu tata!Acum fiind mare isi da de fapt si ea seama ,ca de mica ce era si ea simtea ca tata nu ni fidel,dar nu mi-a spus niciodata nimic,crezand ca eu nu stiu.
Si uite ce bine am pastrat aparentele,toti ne stiau familie model!Anul trecut am ajuns somera,acum am timp sa ma gandesc la viata mea,si regret fiecare clipa care l-am indurat langa el.Acum astept un contract sa plec in strainatate sa-mi refac viata si s-o iau de la capat singura!Sufleteste am ajuns o epava,te rog din suflet nu astepta sa ajungi si tu la fel,pentru ca nimic nu se va schimba!Doar o saptamana doua is toate in regula pana apare altcineva la orizont!
emma_niss
Postat pe 7 Aprilie 2011 08:46
De la: CESSY_C, la data 2011-04-06 23:55:38 Buna Emma
O casnicie seamana cu o calatorie grea; o calatorie in doi; doi tovarasi de drum care se spijina, se ajuta, se incurajeaza reciproc. Pe drum se mai opresc uneori, fac unul, doi copii sau mai multi, muncesc, se odihnesc, rad, plang, dar mereu sunt alaturi impartasind si rele si bune. Si merg, merg mereu pe drum; drumul acesta greu dar atat de frumos al vietii.
Cateodata, unul dintre ei oboseste, sau e mai lent, mai dezinteresat, poate se opreste sa viseze, sa mediteze...partenerul de drum ar trebui sa il astepte. Cu rabdare si intelegere caci au facut un legamant la inceput.
In goana ta dupa realizari, din dorinta si ambitia ta de a urca, de a te dezvolta pe plan profesional ai omis momentul in care el, tovarasul de drum a ramas in urma. Poate obosit sau depasit de evenimente a preferat sa ramana in urma ta; tu nu ai intors capul dupa el; ai crezut mereu ca e langa tine; te sprijina, te aproba, se bucura impreuna cu tine de reusitele tale; caci toate contribuiau la binele familiei, erau si ale lui. Tu i le daruiai, dar el le-a respins; nu avea nevoie de reusitele tale; era frustrat ca nu le avea pe ale sale.
Atunci s-a produs fisura...momentul in care el a considerat ca teritoriul i-a fost incalcat. Cand a simtit ca se sufoca, a evadat. Care e razbunarea cea mai la indemana a unui barbat pentru a umili o sotie? Sa o insele, of course. Vorbele lui frumoase catre ea au fost de fapt multumiri pentru puterea si increderea redata in el; nu ar trebui sa te ingrijoreze; nu a crezut ce i-a spus acelei femei. De fapt ea e atat de neimportanta in ecuatie incat aproape nici nu conteaza.
Comportamentul lui urat vizavi de tine a fost ca o revolta; si a venit din iubire; stiu, pare paradoxal dar de fapt tu l-ai tradat pe el nerespectandu-ti promisiunile atunci cand l-ai lasat singur pe drum; tu l-ai tradat punand mai presus de el cariera; tu l-ai umilit cand ai preluat din atributiunile unui barbat; acelea de a avea grija de familia lui, de a le asigura confortul si traiul necesar celor dragi. Caci...daca ii iei asta unui barbat...cu ce mai ramane?
Femeile din ziua de azi...aceste amazoane contemporane, capabile sa faca toul si pe deasupra si bine; uita adesea un singur lucru esential dealtfel intr-o relatie: sa lase barbatul sa isi indeplineasca menirea: aceea de a fi stalpul casei, de a aduce painea pe masa, de a conduce si a fi primordial intr-o casnicie. Au nevoie de asta, este confirmarea masculinitatii lor, a faptului ca sunt puternici, unici, de neinlocuit.
Fireste, sotia ar trebui sa fie acolo, tacuta, frumoasa, zambitoare si avand in minte mereu sintagma:
''in spatele oricarui barbat puternic se afla o femeie si mai puternica''. Atunci ar fi pace si bine in casnicie...
Dar...asa cred eu.
Toate cele bune; Cessy.

intamplarea a facut sa-mi arunc ochii pe ce ai scris...frumos discurs in apararea barbatilor...mai rar in gura si mintea unei femei...felicitari.
referitor la problema in discutie ... cat si la altele de genul ...greseala este la ambii parteneri...parerea mea.
BEL_AMY1
Postat pe 7 Aprilie 2011 08:48
De la: BEL_AMY1, la data 2011-04-07 08:48:40
De la: CESSY_C, la data 2011-04-06 23:55:38 Buna Emma
O casnicie seamana cu o calatorie grea; o calatorie in doi; doi tovarasi de drum care se spijina, se ajuta, se incurajeaza reciproc. Pe drum se mai opresc uneori, fac unul, doi copii sau mai multi, muncesc, se odihnesc, rad, plang, dar mereu sunt alaturi impartasind si rele si bune. Si merg, merg mereu pe drum; drumul acesta greu dar atat de frumos al vietii.
Cateodata, unul dintre ei oboseste, sau e mai lent, mai dezinteresat, poate se opreste sa viseze, sa mediteze...partenerul de drum ar trebui sa il astepte. Cu rabdare si intelegere caci au facut un legamant la inceput.
In goana ta dupa realizari, din dorinta si ambitia ta de a urca, de a te dezvolta pe plan profesional ai omis momentul in care el, tovarasul de drum a ramas in urma. Poate obosit sau depasit de evenimente a preferat sa ramana in urma ta; tu nu ai intors capul dupa el; ai crezut mereu ca e langa tine; te sprijina, te aproba, se bucura impreuna cu tine de reusitele tale; caci toate contribuiau la binele familiei, erau si ale lui. Tu i le daruiai, dar el le-a respins; nu avea nevoie de reusitele tale; era frustrat ca nu le avea pe ale sale.
Atunci s-a produs fisura...momentul in care el a considerat ca teritoriul i-a fost incalcat. Cand a simtit ca se sufoca, a evadat. Care e razbunarea cea mai la indemana a unui barbat pentru a umili o sotie? Sa o insele, of course. Vorbele lui frumoase catre ea au fost de fapt multumiri pentru puterea si increderea redata in el; nu ar trebui sa te ingrijoreze; nu a crezut ce i-a spus acelei femei. De fapt ea e atat de neimportanta in ecuatie incat aproape nici nu conteaza.
Comportamentul lui urat vizavi de tine a fost ca o revolta; si a venit din iubire; stiu, pare paradoxal dar de fapt tu l-ai tradat pe el nerespectandu-ti promisiunile atunci cand l-ai lasat singur pe drum; tu l-ai tradat punand mai presus de el cariera; tu l-ai umilit cand ai preluat din atributiunile unui barbat; acelea de a avea grija de familia lui, de a le asigura confortul si traiul necesar celor dragi. Caci...daca ii iei asta unui barbat...cu ce mai ramane?
Femeile din ziua de azi...aceste amazoane contemporane, capabile sa faca toul si pe deasupra si bine; uita adesea un singur lucru esential dealtfel intr-o relatie: sa lase barbatul sa isi indeplineasca menirea: aceea de a fi stalpul casei, de a aduce painea pe masa, de a conduce si a fi primordial intr-o casnicie. Au nevoie de asta, este confirmarea masculinitatii lor, a faptului ca sunt puternici, unici, de neinlocuit.
Fireste, sotia ar trebui sa fie acolo, tacuta, frumoasa, zambitoare si avand in minte mereu sintagma:
''in spatele oricarui barbat puternic se afla o femeie si mai puternica''. Atunci ar fi pace si bine in casnicie...
Dar...asa cred eu.
Toate cele bune; Cessy.

intamplarea a facut sa-mi arunc ochii pe ce ai scris...frumos discurs in apararea barbatilor...mai rar in gura si mintea unei femei...felicitari.
referitor la problema in discutie ... cat si la altele de genul ...greseala este la ambii parteneri...parerea mea.


Alfredoooooooo, te-am prins acum nu mai scapi nestampilat
vitamina_c
Postat pe 7 Aprilie 2011 08:52
Este perfect adevarat ceea ce spui. Probabil ca nici nu puteai sa o spui mai corest si mai simplu. asa este. Dar nu am facut-o cu intentie. Cand m-a cunoscut eram la inceput de drum, stia ca nu am cum sa ma opresc. Cand mi-am propus la 20 de ani sa ajung cineva nu m-am gandit ca voi ajunge atat de departe incat sa-l deranjeze pe cel de langa mine. Mi-am dorit decat sa fiu multumita de mine sa nu ma mai simt unilita. insa in momentul in care ne-am casatorit stia cu cine se va casatori si si-a asumat acest lucru sau trebuia sa sa faca acest lucru. . Eu am stiut cu cine ma casatoresc si mi-am asumat decizia luata. Eu nu am incercat sa-l schimb, sau sa-l fac sa se simta mai prejos. Serviciul era servici si casa era casa. Nu puteam sa raman pe aceiasi treapta ca la 22 de ani. Viata este o competitie ...daca nu lupti atunci cand ai ocazia ce faci mai tarziu. Sa nu uitam ca nu ramanem toata viata tineri.
Daca as putea sa dau timpul inapoi, recunosc, ca nu as mai urma aceiasi cale...dar curios pe el l-as mai lua inca o data de sot dar probabil as face lucrurile altfel. Probabil intr-o alta viata...
emma_niss
Postat pe 7 Aprilie 2011 08:59
De la: vitamina_c, la data 2011-04-07 08:52:47
De la: BEL_AMY1, la data 2011-04-07 08:48:40
De la: CESSY_C, la data 2011-04-06 23:55:38 Buna Emma
O casnicie seamana cu o calatorie grea; o calatorie in doi; doi tovarasi de drum care se spijina, se ajuta, se incurajeaza reciproc. Pe drum se mai opresc uneori, fac unul, doi copii sau mai multi, muncesc, se odihnesc, rad, plang, dar mereu sunt alaturi impartasind si rele si bune. Si merg, merg mereu pe drum; drumul acesta greu dar atat de frumos al vietii.
Cateodata, unul dintre ei oboseste, sau e mai lent, mai dezinteresat, poate se opreste sa viseze, sa mediteze...partenerul de drum ar trebui sa il astepte. Cu rabdare si intelegere caci au facut un legamant la inceput.
In goana ta dupa realizari, din dorinta si ambitia ta de a urca, de a te dezvolta pe plan profesional ai omis momentul in care el, tovarasul de drum a ramas in urma. Poate obosit sau depasit de evenimente a preferat sa ramana in urma ta; tu nu ai intors capul dupa el; ai crezut mereu ca e langa tine; te sprijina, te aproba, se bucura impreuna cu tine de reusitele tale; caci toate contribuiau la binele familiei, erau si ale lui. Tu i le daruiai, dar el le-a respins; nu avea nevoie de reusitele tale; era frustrat ca nu le avea pe ale sale.
Atunci s-a produs fisura...momentul in care el a considerat ca teritoriul i-a fost incalcat. Cand a simtit ca se sufoca, a evadat. Care e razbunarea cea mai la indemana a unui barbat pentru a umili o sotie? Sa o insele, of course. Vorbele lui frumoase catre ea au fost de fapt multumiri pentru puterea si increderea redata in el; nu ar trebui sa te ingrijoreze; nu a crezut ce i-a spus acelei femei. De fapt ea e atat de neimportanta in ecuatie incat aproape nici nu conteaza.
Comportamentul lui urat vizavi de tine a fost ca o revolta; si a venit din iubire; stiu, pare paradoxal dar de fapt tu l-ai tradat pe el nerespectandu-ti promisiunile atunci cand l-ai lasat singur pe drum; tu l-ai tradat punand mai presus de el cariera; tu l-ai umilit cand ai preluat din atributiunile unui barbat; acelea de a avea grija de familia lui, de a le asigura confortul si traiul necesar celor dragi. Caci...daca ii iei asta unui barbat...cu ce mai ramane?
Femeile din ziua de azi...aceste amazoane contemporane, capabile sa faca toul si pe deasupra si bine; uita adesea un singur lucru esential dealtfel intr-o relatie: sa lase barbatul sa isi indeplineasca menirea: aceea de a fi stalpul casei, de a aduce painea pe masa, de a conduce si a fi primordial intr-o casnicie. Au nevoie de asta, este confirmarea masculinitatii lor, a faptului ca sunt puternici, unici, de neinlocuit.
Fireste, sotia ar trebui sa fie acolo, tacuta, frumoasa, zambitoare si avand in minte mereu sintagma:
''in spatele oricarui barbat puternic se afla o femeie si mai puternica''. Atunci ar fi pace si bine in casnicie...
Dar...asa cred eu.
Toate cele bune; Cessy.

intamplarea a facut sa-mi arunc ochii pe ce ai scris...frumos discurs in apararea barbatilor...mai rar in gura si mintea unei femei...felicitari.
referitor la problema in discutie ... cat si la altele de genul ...greseala este la ambii parteneri...parerea mea.


Alfredoooooooo, te-am prins acum nu mai scapi nestampilat

vitamina mea cea mai indragita... si iti doresc o zi superba.
BEL_AMY1
Postat pe 7 Aprilie 2011 09:04
Cred ca micul meu mesaj nu a fost inteles tocmai bine. Nu a fost un discurs in apararea barbatilor ci mai degraba o timida incercare de a patrunde si intelege lumea lor. Gandind si cautand explicatii pentru unele comportamente, am crezut ca aceste lucruri pot fi o cauza.
Departe de mine gandul de a dezaproba femeia care lupta pentru cariera, familie, vise indeplinite si dragoste; eu insami sunt o ''luptatoare'' si am simtit pe pielea mea disconfortul creat de ambitiile si realizarile mele; doar m-am ferit sa povestesc despre cum unii barbatii pot fi meschini, egocentrici si teribil de orgoliosi.
Mesajul catre Emma a fost doar o concluzie a mea; o convingere personala si totodata un compromis la care ar trebui probabil sa ajungem uneori evitand astfel un razboi al orgoliior. Cateodata ar fi de ajuns si aplicarea lui ''zii ca el si fa ca tine'' ; indiferet de metoda aleasa e mai intelept sa ne ferim de a provoca in acest fel partenerii. La urma urmei ei au fost din vremuri stravechi vanatorii ; cei ce asigurau traiul in pestera. Lucrurile au evoluat, fireste, dar pe scara ierarhica sociala mereu barbatii au fost, sunt si vor fi cei ce vor conduce. Daca in zilele noastre noi, femeile, avem dreptul si puterea de a ne situa pe acelasi nivel; acea egalitate e dupa parerea mea inca departe de a fi realistica. Ca vrem noi sa credem ca e asa, e dreptul nostru, al fiecarei femei; dar faptul ca exista cazuri ca cel al Emmei spune multe.
Si...de retinut: fii cu un pas in spatele lui. Asa il poti ''ghida'' mai usor.
CESSY_C
Postat pe 7 Aprilie 2011 18:51
De la: CESSY_C, la data 2011-04-06 23:55:38 Buna Emma
O casnicie seamana cu o calatorie grea; o calatorie in doi; doi tovarasi de drum care se spijina, se ajuta, se incurajeaza reciproc. Pe drum se mai opresc uneori, fac unul, doi copii sau mai multi, muncesc, se odihnesc, rad, plang, dar mereu sunt alaturi impartasind si rele si bune. Si merg, merg mereu pe drum; drumul acesta greu dar atat de frumos al vietii.
Cateodata, unul dintre ei oboseste, sau e mai lent, mai dezinteresat, poate se opreste sa viseze, sa mediteze...partenerul de drum ar trebui sa il astepte. Cu rabdare si intelegere caci au facut un legamant la inceput.
In goana ta dupa realizari, din dorinta si ambitia ta de a urca, de a te dezvolta pe plan profesional ai omis momentul in care el, tovarasul de drum a ramas in urma. Poate obosit sau depasit de evenimente a preferat sa ramana in urma ta; tu nu ai intors capul dupa el; ai crezut mereu ca e langa tine; te sprijina, te aproba, se bucura impreuna cu tine de reusitele tale; caci toate contribuiau la binele familiei, erau si ale lui. Tu i le daruiai, dar el le-a respins; nu avea nevoie de reusitele tale; era frustrat ca nu le avea pe ale sale.
Atunci s-a produs fisura...momentul in care el a considerat ca teritoriul i-a fost incalcat. Cand a simtit ca se sufoca, a evadat. Care e razbunarea cea mai la indemana a unui barbat pentru a umili o sotie? Sa o insele, of course. Vorbele lui frumoase catre ea au fost de fapt multumiri pentru puterea si increderea redata in el; nu ar trebui sa te ingrijoreze; nu a crezut ce i-a spus acelei femei. De fapt ea e atat de neimportanta in ecuatie incat aproape nici nu conteaza.
Comportamentul lui urat vizavi de tine a fost ca o revolta; si a venit din iubire; stiu, pare paradoxal dar de fapt tu l-ai tradat pe el nerespectandu-ti promisiunile atunci cand l-ai lasat singur pe drum; tu l-ai tradat punand mai presus de el cariera; tu l-ai umilit cand ai preluat din atributiunile unui barbat; acelea de a avea grija de familia lui, de a le asigura confortul si traiul necesar celor dragi. Caci...daca ii iei asta unui barbat...cu ce mai ramane?
Femeile din ziua de azi...aceste amazoane contemporane, capabile sa faca toul si pe deasupra si bine; uita adesea un singur lucru esential dealtfel intr-o relatie: sa lase barbatul sa isi indeplineasca menirea: aceea de a fi stalpul casei, de a aduce painea pe masa, de a conduce si a fi primordial intr-o casnicie. Au nevoie de asta, este confirmarea masculinitatii lor, a faptului ca sunt puternici, unici, de neinlocuit.
Fireste, sotia ar trebui sa fie acolo, tacuta, frumoasa, zambitoare si avand in minte mereu sintagma:
''in spatele oricarui barbat puternic se afla o femeie si mai puternica''. Atunci ar fi pace si bine in casnicie...
Dar...asa cred eu.
Toate cele bune; Cessy.
Frumos grait frumoasa domnita.Inca o ceva as vrea sa mai adaug....daca un barbat primeste acasa tot ce-si doreste(intelegere,atentie,sex) nu o sa caute in alta parte.
Un mic comentariu personal totusi.Eu nu simt nevoia confirmarii partenerei ca sunt putenic.Eu stiu ca sunt puternic.In schimb pe mine m deranjeaza indiferenta sau raceala partenerei.
The_Exile
Postat pe 7 Aprilie 2011 19:08
De la: Tharr, la data 2011-04-07 19:08:56
De la: CESSY_C, la data 2011-04-06 23:55:38 Buna Emma
O casnicie seamana cu o calatorie grea; o calatorie in doi; doi tovarasi de drum care se spijina, se ajuta, se incurajeaza reciproc. Pe drum se mai opresc uneori, fac unul, doi copii sau mai multi, muncesc, se odihnesc, rad, plang, dar mereu sunt alaturi impartasind si rele si bune. Si merg, merg mereu pe drum; drumul acesta greu dar atat de frumos al vietii.
Cateodata, unul dintre ei oboseste, sau e mai lent, mai dezinteresat, poate se opreste sa viseze, sa mediteze...partenerul de drum ar trebui sa il astepte. Cu rabdare si intelegere caci au facut un legamant la inceput.
In goana ta dupa realizari, din dorinta si ambitia ta de a urca, de a te dezvolta pe plan profesional ai omis momentul in care el, tovarasul de drum a ramas in urma. Poate obosit sau depasit de evenimente a preferat sa ramana in urma ta; tu nu ai intors capul dupa el; ai crezut mereu ca e langa tine; te sprijina, te aproba, se bucura impreuna cu tine de reusitele tale; caci toate contribuiau la binele familiei, erau si ale lui. Tu i le daruiai, dar el le-a respins; nu avea nevoie de reusitele tale; era frustrat ca nu le avea pe ale sale.
Atunci s-a produs fisura...momentul in care el a considerat ca teritoriul i-a fost incalcat. Cand a simtit ca se sufoca, a evadat. Care e razbunarea cea mai la indemana a unui barbat pentru a umili o sotie? Sa o insele, of course. Vorbele lui frumoase catre ea au fost de fapt multumiri pentru puterea si increderea redata in el; nu ar trebui sa te ingrijoreze; nu a crezut ce i-a spus acelei femei. De fapt ea e atat de neimportanta in ecuatie incat aproape nici nu conteaza.
Comportamentul lui urat vizavi de tine a fost ca o revolta; si a venit din iubire; stiu, pare paradoxal dar de fapt tu l-ai tradat pe el nerespectandu-ti promisiunile atunci cand l-ai lasat singur pe drum; tu l-ai tradat punand mai presus de el cariera; tu l-ai umilit cand ai preluat din atributiunile unui barbat; acelea de a avea grija de familia lui, de a le asigura confortul si traiul necesar celor dragi. Caci...daca ii iei asta unui barbat...cu ce mai ramane?
Femeile din ziua de azi...aceste amazoane contemporane, capabile sa faca toul si pe deasupra si bine; uita adesea un singur lucru esential dealtfel intr-o relatie: sa lase barbatul sa isi indeplineasca menirea: aceea de a fi stalpul casei, de a aduce painea pe masa, de a conduce si a fi primordial intr-o casnicie. Au nevoie de asta, este confirmarea masculinitatii lor, a faptului ca sunt puternici, unici, de neinlocuit.
Fireste, sotia ar trebui sa fie acolo, tacuta, frumoasa, zambitoare si avand in minte mereu sintagma:
''in spatele oricarui barbat puternic se afla o femeie si mai puternica''. Atunci ar fi pace si bine in casnicie...
Dar...asa cred eu.
Toate cele bune; Cessy.
Frumos grait frumoasa domnita.Inca o ceva as vrea sa mai adaug....daca un barbat primeste acasa tot ce-si doreste(intelegere,atentie,sex) nu o sa caute in alta parte.
Un mic comentariu personal totusi.Eu nu simt nevoia confirmarii partenerei ca sunt putenic.Eu stiu ca sunt puternic.In schimb pe mine m deranjeaza indiferenta sau raceala partenerei.


Esti un barbat slab, de fapt vrei ca femeia sa te gidile in orgoliu, vai draga, ce tare esti, nu mai este altul ca tine, nu va mai smiorcaiti atat, ati ramas tot baietii mamei, maturizati-va
lover_woman
Postat pe 7 Aprilie 2011 21:31
Eu vorbesc din proprie experienta.....un barbat cind face pasul asta il face definitiv,eu am intrat in al 4lea an de calvar ,si tot asa suntem.....sfatul meu:ia-ti viata in propriile miini,ai cea mai mare bogatie din lume,copiii,pentru ei trebuie sa muncesti de acum incolo....iar pe ex-ul trateaza-l cu indiferenta,e cea mai grea pedeapsa pentru el. Eu chiar aplic acest lucru pe ex-ul meu si-l doare indiferenta mea,cu toate acestea continua ce a inceput. NU TE-A RESPECTAT SI NU TE MERITA! O astfel de experienta trista pe noi femeile ne face mult mai puternice.si eu am bani,masini,casa....si barbati adevarati mai exista... si macar unul vei mai intilni si tu.....Stiu ca adevarul doare,dar e o cauza pierduta pentru tine....va ramine intotdeauna tatal copiilor tai,si e bine sa-i respecti,ca o adevarata doamna ce esti,acest drept....in rest,viata ta merge inainte fara el.....Fii tare!
kudika227120
Postat pe 8 Aprilie 2011 08:10
Dupa cum am mai spus: viata este o lupta ....si pana la urma dragostea trece prin stomac. Daca-mi spunea de la inceput ca banii nu-l intereseaza, ca nu vrea sa traiasca bine si ca nu vrea sa aiba confortul financiar poate lucrurile ar fi stat altfel. Dar nu s-a exprimat in acest sens. Banii au fost buni....traiul bun a fost trai bun...avem doi copii minunati care au nevoie de foarte multe lucruri. Nu am avut norocul de un serviciu simplu , program fix dar le-am avut pe celelalte. Faptul ca eu am stat mai mult la serviciu si partenerul meu de viata a avut un program mai lejer ...n-ar fi trebuit sa formam o echipa, sa ne completam fara sa existe reprosuri? S-a ocupat el mai mult de copii ...s-a bucurat mai mult de ei ...seara ajungeam si eu acasa. Asta inseamna o echipa. Daca lucrurile ar fi stat invers eu l-as fi sprijinit, l-as fi sustinut pentru ca si eu si familia mea am fi avut de castigat. El de ce nu a facut asta? mereu imi pun aceasta intrebare. Si de ce nu s-a dus dupa cealalta femei pana la urma? Alta intrebare l-a care nu am rsp. Si nici nu a vrut sa-mi rsp.
emma_niss
Postat pe 8 Aprilie 2011 08:53
De la: lover_woman, la data 2011-04-07 21:31:24
De la: Tharr, la data 2011-04-07 19:08:56
Frumos grait frumoasa domnita.Inca o ceva as vrea sa mai adaug....daca un barbat primeste acasa tot ce-si doreste(intelegere,atentie,sex) nu o sa caute in alta parte.
Un mic comentariu personal totusi.Eu nu simt nevoia confirmarii partenerei ca sunt putenic.Eu stiu ca sunt puternic.In schimb pe mine m deranjeaza indiferenta sau raceala partenerei.


Esti un barbat slab, de fapt vrei ca femeia sa te gidile in orgoliu, vai draga, ce tare esti, nu mai este altul ca tine, nu va mai smiorcaiti atat, ati ramas tot baietii mamei, maturizati-va[/quote]Antilover scumpi, tot imi mai porti sambetele?Ia citeste inca o data cu atentie ce am scris eu ca de acolo nu rezulta ca as vrea sa mi se zica ce tare sunt,nici gadilat in orgoliu...dimpotriva daca o tipa ma complimenteaza ce "tare" sunt ma bufneste rasul, iar daca insista sunt convins ca o face la misto.Stiu eu de ce te irit...ca doar te-am calcat pe coada,si ti-am ranit orgoliul de "femme fatale" mai de mult.Femeile nu uita niciodata asta...Dar pe tine chiar nu te vreau;oare asta ma face un barbat slab in ochii tai?
The_Exile
Postat pe 8 Aprilie 2011 08:55
De la: emma_niss, la data 2011-04-08 08:53:09Dupa cum am mai spus: viata este o lupta ....si pana la urma dragostea trece prin stomac. Daca-mi spunea de la inceput ca banii nu-l intereseaza, ca nu vrea sa traiasca bine si ca nu vrea sa aiba confortul financiar poate lucrurile ar fi stat altfel. Dar nu s-a exprimat in acest sens. Banii au fost buni....traiul bun a fost trai bun...avem doi copii minunati care au nevoie de foarte multe lucruri. Nu am avut norocul de un serviciu simplu , program fix dar le-am avut pe celelalte. Faptul ca eu am stat mai mult la serviciu si partenerul meu de viata a avut un program mai lejer ...n-ar fi trebuit sa formam o echipa, sa ne completam fara sa existe reprosuri? S-a ocupat el mai mult de copii ...s-a bucurat mai mult de ei ...seara ajungeam si eu acasa. Asta inseamna o echipa. Daca lucrurile ar fi stat invers eu l-as fi sprijinit, l-as fi sustinut pentru ca si eu si familia mea am fi avut de castigat. El de ce nu a facut asta? mereu imi pun aceasta intrebare. Si de ce nu s-a dus dupa cealalta femei pana la urma? Alta intrebare l-a care nu am rsp. Si nici nu a vrut sa-mi rsp.


Nu te mai gandi ca din cauza faptului ca ai reusit in societate,te-a inselat el.De fapt,te-a tradat.
Si nu pentru ca avut trai bun si timp liber berechet.Si cei care n-o duc bine tradeaza si inseala.
Nimic din toate acestea nu reprezinta o scuza pentru el.
Adevarul este ca NU TE MAI IUBESTE.Daca n-a avut puterea si bunul simt sa-ti aprecieze eforturile,pe care le faceai spre binele tuturor si nu din orgoliu sau din ambitii prostesti,ci din dorinta de a va fi bine,acest om nu mai merita nimic din partea ta.
Chiar astazi am stat de vorba cu o fosta colega de liceu (o tipa aranjata din toate punctele de vedere), care mi-a spus ca acum un an a descoperit ca sotul ei o inseala,cu aceeasi femeie,de 21 de ani(ca perioada vorbesc).Din intamplare cunosc si femeia aceea si nu este cu nimic mai grozava decat sotia lui.Ba din contra!(nu arata bine,nu este realizata profesional,nu sta bine financiar si nu este nici mai tanara-are cu cativa ani mai multi decat sotia).
In momentul in care i-a prezentat dovezile,tot ceea ce avut de spus sotul a fost:"Lasa draga,...asa sunt barbatii.Ce nu-ti convine?Nu vezi ca tot cu tine in pat dorm?"Nu s-au despartit,pentru ca....i-a promis ca va rupe ralatia cu amanta.DAR....nici in ziua de azi n-a facut-o,desi a trecut un an.I-a motivat sotiei ca nu poate sa se rupa de ea asa fara motiv(!!!).....si ca sa-l inteleaga ....si ca o va parasi ...dar sa aiba rabdare.
Dar oare pana cand?El are deja 51...amanta 50......sotia 43....Cati ani ii vor trebui sotiei sa inteleaga ca daca relatia extraconjugala a sotului a durat 21+1 ani(in paralel cu casnicia),acesta este pentru el modul lui de viata,la care nu va renunta????
balanta65
Postat pe 8 Aprilie 2011 17:09
De la: banalulanonim, la data 2011-03-18 16:51:02
Greseala cu exageratul in cariera si neglijarea relatiei o inteleg , dar ce nu inteleg eu , dupa ce ai descoperit ca te inseala , ai avut o discutiei cu el serioasa ? cu ea ai avut , dar nu ea este cheia in aceasta ecuatie ci doar ,, yala '' , el este cheia , trebuie vb. cu el ce isi doreste sa faca in continuare , ce ii lipseste , ce sanse are relatia voastra sa existe si in viitor si ce este de facut ca sa mergeti impreuna mai departe.Dar stii ce este cel mai important lucru ? Daca vrei sa fii cu el , are potential sa se poarte si sa vb frumos cu alta , tu ce ai facut ptr asta ? ai incercat sa il seduci si sa il recuceresti , sa vada ca ce are acasa e mai bun decat acea aventura ? Ma cam indoiesc , incearca sa il faci sa se reindragosteasca de tine si sa o uite pe acea femeie.Daca nu ve-i suferii in continuare sau va ve-ti despartii si atunci ai si tu partea ta de vina la acest esec , chiar daca nu ai inselat ..ai ignorat si cineva a profitat.Deci ...trezeste-te si actioneaza.
Jaqueline_healthy
Postat pe 8 Aprilie 2011 22:30
Poate nu mai vrei sa il recuceresti. Probabil sotul tau este bugetar, daca are timp si de amanta.
Poate ca ii convine locul caldut de langa tine. El o duce bine, sa stii... Are nevasta care-i gateste, spala, calca, are grija de copii etc. Are si amanta. Si timp pentru amanta... nu are dureri de cap. Situatia este foarte comoda pentru el.
Dar tu? ce faci? Accepti? Viata este scurta...
Jaqueline_healthy
Postat pe 8 Aprilie 2011 22:33
De la: Tharr, la data 2011-04-08 08:55:10
De la: lover_woman, la data 2011-04-07 21:31:24
De la: Tharr, la data 2011-04-07 19:08:56
Frumos grait frumoasa domnita.Inca o ceva as vrea sa mai adaug....daca un barbat primeste acasa tot ce-si doreste(intelegere,atentie,sex) nu o sa caute in alta parte.
Un mic comentariu personal totusi.Eu nu simt nevoia confirmarii partenerei ca sunt putenic.Eu stiu ca sunt puternic.In schimb pe mine m deranjeaza indiferenta sau raceala partenerei.


Esti un barbat slab, de fapt vrei ca femeia sa te gidile in orgoliu, vai draga, ce tare esti, nu mai este altul ca tine, nu va mai smiorcaiti atat, ati ramas tot baietii mamei, maturizati-va
Antilover scumpi, tot imi mai porti sambetele?Ia citeste inca o data cu atentie ce am scris eu ca de acolo nu rezulta ca as vrea sa mi se zica ce tare sunt,nici gadilat in orgoliu...dimpotriva daca o tipa ma complimenteaza ce "tare" sunt ma bufneste rasul, iar daca insista sunt convins ca o face la misto.Stiu eu de ce te irit...ca doar te-am calcat pe coada,si ti-am ranit orgoliul de "femme fatale" mai de mult.Femeile nu uita niciodata asta...Dar pe tine chiar nu te vreau;oare asta ma face un barbat slab in ochii tai? [/quote]


Nu am ajuns atat de disperata incat sa doresc orice barbat, iar pe tine, in nici un caz, nici nu m-am gandit la acest lucru, nu duc lipsa de nimic ca sa-mi doresc asta, dar de ce nu recunoasteti ca sunteti slabi, voi barbatii in general si urati femeile care va invart pe degete sau mai rau, cadeti in plasa lor si le iubiti ca niste sclavi ?
Daca o tipa te complimenteaza, ar trebui sa te simti bine, ca sigur nu auzi des aceste lucruri si sper ca te buseste rasul de fericire, ca inca esti mumos cum erai considerat la mama acasa.
Week-end placut si de acum nu o sa mai comentez nimic din ce scrii pe acest forum, nu-ti fa griji ca m-ar interesa ce scrii pe aici.
Week-end placut tuturor forumistilor :))
lover_woman
Postat pe 9 Aprilie 2011 16:45
Nu mai poti sa faci nimic, nu te amagi singura. Mai sus ai scris ca poate nu i-ai dat suficienta importanta, acolo cred ca este problema voastra, iar eu te intreb daca atunci nu i-ai dat multa importanta si pe urma l-ai pierdut, de ce ii dai acum importanta cind tocmai ca nu mai are nici un rost? Intelege ca sta cu tine numai pentru ca aveti copii impreuna, cred ca esti o mama buna, poate trebuia sa fi mai atenta si ca sotie, asta cred.
DanWood70
Postat pe 10 Aprilie 2011 03:20
Ai perfecta dreptate. Sigur situatia este pe placul lui. Ideia este ca am avut semnale negative de la inceputul casniciei. Nu i-a conevit nimic nicodata. Ma critica in tot ce faceam ...la un moment dat l-am ignorat, nu-l mai auzeam. Ma obosea atitudinea lui ....Nu trebuie sa fi specialist ca sa gatesti, sa speli, sa calci si sa ai grija de casa.Nu trebuie sa faci o cariera din asta. Astea sunt chestiuni primitive pe care orice femeie le face. Si eu le faceam. M-a facut sa ma simt ca o carpa acasa, probabil se simtea bine sa se poarte asa cu mine. La inceput ma deranja....plangeam ...simteam ca orice as face acasa nu este suficient pentru el si la un moment dat l-am ignorat. Nu-l mai auzeam...nu ma mai interesa...mi-am vazut singura de drumul meu. Iar el probabil de drumul lui. Sunt sigura ca nu este prima cu care ma inseala . M-a inselat tot timpul. Probabil daca nu a putut detine controlul in casa a cautat in alta parte. Este o persona mandra si foarte orgolioasa. S-au facut multe greseli si din partea mea si din partea lui insa eu nu am incercat sa-l schimb, sa devina ceva ce el nu-si doreste. Casatoria nu trebuie sa insemne ca femeia trece la stapan.Eu asa m-am simtit, ca am trecut la stapan. Casnicia inseamna "echipa ". Inseamna ca unul depinde de celalalt si invers, in nici un caz ca unul este stapanul celuilalt. In cazul acesta echipa se va destrama la un moment dat ...dar din pacate tarziu, dupa multa si multa si multa suferinta. Nu-l condamn si n-am sa-l urasc niciodata indiferent cat de mult m-a facut sa sufar ....pur si simplu noi doi nu trebuia sa facem o echipa.
Cat depre despartire el asteapta sa facu eu primul pas iar mie mi-ar fi mult mai simplu daca ar alimenta aceasta ideie.
emma_niss
Postat pe 10 Aprilie 2011 11:30
De la: emma_niss, la data 2011-04-10 11:30:11Ai perfecta dreptate. Sigur situatia este pe placul lui. Ideia este ca am avut semnale negative de la inceputul casniciei. Nu i-a conevit nimic nicodata. Ma critica in tot ce faceam ...la un moment dat l-am ignorat, nu-l mai auzeam. Ma obosea atitudinea lui ....Nu trebuie sa fi specialist ca sa gatesti, sa speli, sa calci si sa ai grija de casa.Nu trebuie sa faci o cariera din asta. Astea sunt chestiuni primitive pe care orice femeie le face. Si eu le faceam. M-a facut sa ma simt ca o carpa acasa, probabil se simtea bine sa se poarte asa cu mine. La inceput ma deranja....plangeam ...simteam ca orice as face acasa nu este suficient pentru el si la un moment dat l-am ignorat. Nu-l mai auzeam...nu ma mai interesa...mi-am vazut singura de drumul meu. Iar el probabil de drumul lui. Sunt sigura ca nu este prima cu care ma inseala . M-a inselat tot timpul. Probabil daca nu a putut detine controlul in casa a cautat in alta parte. Este o persona mandra si foarte orgolioasa. S-au facut multe greseli si din partea mea si din partea lui insa eu nu am incercat sa-l schimb, sa devina ceva ce el nu-si doreste. Casatoria nu trebuie sa insemne ca femeia trece la stapan.Eu asa m-am simtit, ca am trecut la stapan. Casnicia inseamna "echipa ". Inseamna ca unul depinde de celalalt si invers, in nici un caz ca unul este stapanul celuilalt. In cazul acesta echipa se va destrama la un moment dat ...dar din pacate tarziu, dupa multa si multa si multa suferinta. Nu-l condamn si n-am sa-l urasc niciodata indiferent cat de mult m-a facut sa sufar ....pur si simplu noi doi nu trebuia sa facem o echipa.
Cat depre despartire el asteapta sa facu eu primul pas iar mie mi-ar fi mult mai simplu daca ar alimenta aceasta ideie.


Sunt de acord cu tine cand spui: "nu trebuia sa facem o echipa". Dar, ati incercat si concluzia este, ca nu ati reusit impreuna. El sta cu tine, dar face echipa cu o alta femeie, completeaza lipsurile cautand in alta parte. Sunt de parere ca nu vrea sa plece de la tine pentru ca aveti doi copii si pentru ca tu i-ai oferit o situatie materiala care ii este la indemana. Eu, sincer te admir!! Ai reusit pe langa cei doi copii sa te realizezi si in cariera, ceea ce foarte putini oameni pot face. Consider ca ar fi cazul sa te si bucuri de asta. Poate ar fi timpul sa-ti cauti si tu un "coechipier", o persoana care sa te aprecieze pentru ceea ce esti, sa-ti respecte munca. Cred ca a sosit timpul ca sa pui accent si pe latura sentimentala a vietii tale. Degeaba astepti sa faca sotul primul pas in despartire: nu va avea curajul. Fa-l tu. Chiar daca, dupa spusele tale, voi doi nu ati comunicat niciodata, incearca sa-i explici ca ai dreptul la fericire. Esti tanara, realizata, cauta-ti un partener pe masura. Si nu, nu trebuie sa-l condamni sau sa-l urasti, te poti desparti de el si in termeni amiabili si toata lumea va avea de castigat. Multa bafta!!
criistina79
Postat pe 21 Aprilie 2011 11:01
Pune si tu problema mai pragmatic
- cu el totul e compromis
-pe de alta parte zici ca ai cariera si 2 copii. tot e ceva si nu putin pe vremurile astea
a te victimiza si a te martiriza in acest moment este inutil
oricum situatia in care te complaci devine chiar un pic maladiva...ca as nu mai spun ca nu este un mediu tocmai bun pt copii
Fahnell
Postat pe 22 Aprilie 2011 09:38
Fetelor!Nu va mai amagiti singure!Un barbat oricum inseala,macar o data in viata lui.....Eu am o relatie de 3 ani cu iubitul meu si locuim impreuna din prima luna.....Suntem foarte comunicativi si lipsiti de inhibitii pe toate fronturile,insa tot m-a inselat.Am citit foarte multe pareri pe o gramada de forumuri...si o tipa zicea ca nu se merita sa-i dai partenerului o noua sansa si sa zici next...Nu e bine nici asa pt ca toti au defecte si toti inseala...Motivele reale pt care inseala nu le vom afla niciodata si nu poti tine pe nimeni langa tine la infinit.Nu ne ramane decat un gust amar dupa o astfel de veste stiu....dar asta-i viata si asa sunt barbatii...de la natura.E rau si desigur nu merita nici o sansa daca si-a schimbat comportamentul fata de voi dar daca "tipa" respectiva nu prezinta interes pt el decat pt cateva momente de placere....nu vad de ce ati spune next...pt ca si altul daca vine,face la fel.... Eu cand am aflat am lesinat in plina strada .... am plans o saptamana,nu am putut sa dorm etc.... si l-am acceptat in continuare.... nu il iert si nu uit dar nici nu zic next .... pt ca se va repeta... Asta e parerea mea... Succes si.... ganditi-va ca toti sunt la fel...diferenta intre actualul si urmatorul nu exista din punct de vedere al fidelitatii
BlackPanther2486
Postat pe 3 Mai 2011 12:54
De la: BlackPanther2486, la data 2011-05-03 12:54:46diferenta intre actualul si urmatorul nu exista din punct de vedere al fidelitatii

Stiu ca asta iti spui tie sa te simti mai bine, dar nu e asa. Inteleg inselatul dupa vreo 10 ani de relatie, cand intervine monotnia, apar copiii, partenerii se neglijeaza unul pe altul fara sa-si dea seama.
Dupa 3 ani, motivele sunt cu totul diferite si tin de imaturitate, printre altele. Si cu asta nu sunt de acord.
Daca tu il iubesti atat de mult incat ai decis sa ramai langa el, ai grija ce semnal transmite asta; poate intelege ca te poate insela si a doua oara, ca doar l-ai iertat o data, o vei face din nou. Asa ca a doua oara chiar ca trebuie sa-i spui next, altfel il inveti ca femeile sunt niste proaste care accepta orice.
kudika_pudika
Postat pe 3 Mai 2011 13:13
Buna.Nu te mai simti jignita si umilita,tradata,da,dar incearca sa te detasezi.Daca dumnealui a plecat si cu sufletul,nu mai este cale de credinta.Multe dintre noi trecem prin asemenea momente,este deosebit de traumatizant,daca continua la fel, de ce iti omori sufletul si iti distrugi viata ?pentru ca il iubesti?Viata iti va aduce iubire,o alta iubire ,daca iti doresti cu adevarat,la momentul potrivit.Mie ,experienta mi-a demonstrat ca infidelitatea in cuplu,nu aduce nimic bun,daca mai sta langa tine,o face pentru ca se teme de alt inceput in care trebuie sa preia alte responsabilitati,batandu-si joc astfel,de doua femei si de copiii lui.Cauta puterea sa te linistesti,stiu cat e de greu,dar opteaza pentru o viata linistita,pentru a fi sanatoasa.
Personalmar
Postat pe 16 Mai 2011 10:40

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Un sfat...... 46 De la: Barbie30 3 Noiembrie 2010 11:01
Incotro? 17 De la: sirghea 9 Februarie 2010 15:00
el sau ....ce ma sfatuiti? 19 De la: keep_shining 21 Ianuarie 2010 16:12
buna! 11 De la: LOPY_71 21 Aprilie 2010 01:01
Mi-a mãrturisit cã m-a înșelat! 81 De la: 19 Martie 2015 16:02