Setari Cookie-uri

Innebunita de profesor

Cum sa uiti o poveste de dragoste?

dau o tura prin oras dupa domnisoare

Postat pe 12 Ianuarie 2013 23:40
Nu intru prea des pe acest site, asa ca multi dintre voi nu ma cunoasteti si va lamuresc pe scurt cu postarea de fata. In 2011 in decembrie am publicat un topic numit "Indragostita de profesor" in care mi-am varsat gandurile (naive si puerile) in legatura cu un domn profesor de la mine din liceu. Am primit de la membrii Kudica multe mesaje incendiare; unii m-au blamat si m-au luat peste picior, altii m-au dojenit si doar cativa au fost mai blanzi. Adevarul este ca acele sentimente nu au pierit absolut deloc, ci pe zi ce trece s-au "ingrasat", ajungand la obezitate de gradul al treilea. Stiu ca este absolut absurd si irational lucrul acesta, iar situatia ma inspaimanta. In topicul de anul trecut povesteam ca acel domn m-a luat de bunavoie la preagatire pentru olimpiada la materia pe care o preda si ca aceasta apropiere didactica, pe care ceilalti profesori nu mi-au oferit-o am transformat-o intr-o dragoste patimasa, interzisa, neimpartasita si ascunsa. N-a durat foarte mult pana cand "secretul" a iesit la iveala. Nu a fost o dezvelire (dezgolire, cum vreti s-o luati) brusca, ci una treptata. In timpul orelor de pregatire desii incercam sa ma comport normal, faceam stangacii si alte boacane (pe care le fac plodoaicele) cand persoana draga se apropie prea mult de ele. Fiind un bun cunoscator al limbajului trupului, domnul profesor si-a dat seama de pasiunile si framantarile care-mi macinau sufletul, dar se facea ca ploua. Lucrul acesta l-am realizat mult mai tarziu (prin martie), cand incepeam sa gandesc rational si sa analizez tot valul acela de ganduri prostesti, de intamplari neprevazute, de nopti pierdute invatand la birou cu imaginea lui in gand. Usor, usor s-a indepartat de mine, m-a tinut sub papuc, m-a menajat ca sa nu fac tampenii. In tot acest timp cat am colaborat cu el, m-a studiat atent, dar discret comportamentul meu. Tot dumnealui mi-a sugerat sa caut pe internet diverse articole despre limbajul corpului si alte lucruri asemanatoare, care sa ma ajute sa ma integrez si sa-i cunosc mai bine pe cei din jurul meu. El pretindea ca aceste lucruri ma intaresc spiritual, ca-mi vor fi de folos in dezvoltarea relatiei cu colegii- despre care am pomenit in topicul anterior ca este dezastruasa. Cat timp am facut pregatire cu dumnealui ma simteam bine, eram increzatoare, fericita, zambeam si chiar incepusem sa vorbesc. Lucrul acesta il observase si el si area multumit de munca mea, de faptul ca si-a gasit in sfarsit un elev silitor, care doreste sa colaboreze. Aveam momente in care pur si simplu ma pierdeam cu firea. La ore cand ma punea sa vorbesc incepeam sa rad aiurea si colegii au observat ca e o buba neagra la mijloc. Din stangaciile mele si din "mutrele" nervoase pe care le facea cand eu ma pierdeam in lumea curcubeului cantator au dezvelit ultima petala ingeua, care acoperea acest secret rusinos. Bineinteles ca au inceput sa trancaneasca in gura mare, de multe ori chiar in prezenta profesorului, care se prefacea ca ploua si ca e interesat de alte chestii. Cel putin asta s-a intamplat anul trecut in semestrul al doilea. A fost foarte dureros pentru mine, in primul rand din pricina ca la olimpiada desi m-am clasat pe o pozitie fruntasa, m-au luat elevii de la cele mai bune licee din oras. Ziua in care am dat examenul a fost obositoare, iar seara rezultatul mi-a fost comunicat de domnu' (intr-o discutie privata, bineinteles) pe un site de socializare. M-a feicitat, mi-a multumit pentru participare si pentru tot ceea ce am realizat, dar eu fiind dezamagita am inceput sa-l contrazic, spunandu-i ca nu ma simt fruntasa, ci un mare loser. Din lunga discutie avuta l-am rugat sa nu comunice nimanui rezultatele mele si alte lucruri prin cancelarie si liceu, iar el mi-a promis ca doar dirigintele va afla. Pana la urma a facut valva in cancelarie, m-a laudat si m-a inflorit de a iesit un mare basm. Mai avea putin si spunea ca fac parte din echipa X-men. E adevarat ca din pricina dumnealui ceilalti profesori au inceput sa ma aprecieze mai mult, dar modul mincinos prin care mi-a schimbat reputatia m-a scarbit. Ma simteam dezamagita si regretam ca nu am reusit sa ajung la Faza Nationala. Nu mai faceam nici pregatire, iar colegii nu vroiau sa mai stea la orele lui. Eu nu doream sa chiulesc (evident), iar asta i-a enervat peste masura. Au inceput in masa sa se ia de persoana mea, in special cand aveam in orar materia lui. El vedea, dar se facea ca nu stie nimic ceea ce se intampla. Nici apararea nu-mi mai lua si parea depasit de situatie. De atunci a inceput sa ma evite, iar eu faceam teme suplimentare, proiecte, pagini intregi cu scrieri si le duceam in pauze la cancelarie. Adeseori il intrebam de facultati, ii vorbeam de prblemele mele la alte materii, de relatia proasta cu ceilalti liceeni. El vedea ca nu minteam in legatura cu ele, dar stia motivul ascuns al incercarilor de a comunica si uneori spunea zambind "stiu ce vrei defapt". Gardienii si cateva profesoare au observat si ei buba si uneori il surprindeam pe domnu' vorbind cu ei jagalnic. La festivitatea de premiere de anul trecut o profesoara in timp ce ma privea asculta discutia dintre paznic si profesor: "Uite-o ce frumos s-a gatit. Eheeee, (prenumele cadrului didactic), va cam potriviti." El facea din nou mutra aceea sireata care ma inspaimanta. "Sunt luat deja, prea tarziu. Hai ca ma duc sa-i linistesc pe cei galagiosi." Apoi a plecat reluandu-si seriozitatea. Acel moment mi s-a parut ciudat si m-a pus pe ganduri toata vacanta de vara. Mi-a spus ca ma ia si anul acesta la olimpiada, mi-a dat fisa de lectura cu ceea ce-mi trebuie la concurs. Trei luni de zile am invatat pana am ajuns la surmenaj. Pe langa materiile de bacalaureat, am lucrat in plus. Ca sa ma detasez de orasul meu, toata vara am stat la tara si zilnic de dimineata pana seara citeam, scriam incontinuu, incat bunicii ma certau: "Mai lasa invatatu' asta prostesc! Cand vine scoala nu vei mai face performante." Au avut dreptate. Ajunsa in clasa a XII-a primul semestru mi s-a parut o povara si cu greu mi-am mentinut pozitia printre fruntasii la invatatura. Inca de cand a inceput anul scolar m-am dus la el si l-am intrebat cand incepem pregatirea, i-am aratat temele facute si l-am batut la cap povestindu-i ca toata vara mi-am tocit coatele. El m-a refuzat cu pregatirea zicand "Avem destul timp, in semestru al doilea incepem." L-am intrebat de mai multe ori lucrul acesta, adaugand faptul ca vreau neaparat sa ajung la Faza Nationala, iar domnu' mi-a comunicat cu multa incredere de sine, ca nu am sanse sa-i intrec pe cei de la liceele cele mai bune din oras. "Las', c-avem destul timp. Inveti in vacanta de iarna." Tocmai ca in vacanta nu am invatat deloc. Am avut inundatie, mucegai, s-a stricat acoperisul, iar sarbatorile le-am petrecut mai mult zacand la pat. Vroiam sa invat, dar eram asa de bolnava, incat imi tremurau mainile cand tineam cartile. Am fost trista si am plans. Stiu ca ceea ce povestesc pare o comedie spumoasa pentru unii, dar pentru mine e groaznic. Semestrul acesta ma asteapta multe greutati. Am de invatat pentru bac, ceilalti din liceu se iau de mine, cadrele didactice nu-si dau interesul sa ne invete, ci vin la munca ca sa ia doar banii, "prietenasul meu" ma evita ca pe o ciuma si ma simt singura. Inafara de asta anturajul meu s-a despartit deoarece o prietena s-a mutat din oras, iar un student venit din alta localitate s-a transferat nu stiu unde si ceilalti membrii din grup s-au certat, au facut scandal, pe mama a dat-o afara de la munca, lu' tata i-a scazut salariul... Am incercat sa-mi ascund supararea in lectura, dar faptul ca nu mai am acea sustinere spirituala m-a slabit. Vara de abea asteptam sa inceapa clasa a XII-a in timp ce infulegam din carti. Imaginea lui imi era in minte si vocea-mi rasuna cand incepeam sa obosesc. Ceea ce simt e anormal. I-am marturisit intr-o sedinta de 45 de minute psihologului scolar cateva lucruri legate aceasta pasiune otravitoare. I s-a parut ceva nesemnificativ. Din pacate psihologul scolii are programul incompatibil cu al meu, de aceea nu am putut marturisi fiecare amanunt ucigator al sentimentului acesta stupid. Ma simt pur si simplu idioata, iar faptul ca "EL" stie, ca el face regulile jocului, ma arde ca un tarus incins ce se rasuceste in inima. Ma simt prinsa intr-o groapa adanca din care nu pot iesi. Singura persoana care poate intradevar sa ma ajute e "EL". Mi-e rusine sa-i marturisesc aceste lucruri tampite si nu vreau sa ma considere o femeie bolnava. Ma tem de reactia violenta pe care o poate avea, de refuzul oricarei pregatiri, de anularea oricarei legaturi cu aceasta persoana. Ar fi o auto-umilire, semnarea sentintei. Din eleva silitoare, puternica m-as transforma in femeia nebuna, androfila nestapanita. Dintotdeauna domnu' m-a considerat un copil naiv, inocent, cu toate ca trupul meu a capatat de la varste fragede (9-10 ani) forme femmeiesti. Intradevar sunt foarte inalta pentru o fata/ femeie, lucru care a intimidat multa lume, printre care si domnu' profesor, dumnealui fiind cu 15 cm mai scund ca mine, dar nu asta l-a distantat. Acea "fiinta" micuta, plinuta m-a facut sa tremur si mi-a provocat cele mai puternice emotii si sentimente pe care le-am avut pana acum. Constientizez faptul ca nu e absolut normal si nu stiu ce sa fac. Vreau sa vad ce spuneti si voi, vreau sa va vad trufia, rautatea, cum cu sangele rece infigeti cele mai ascutite sabii intr-o inima otravita de blestemul unei iubiri interzise.Vreau sa fiti cat mai critici si mai realisti. P.S.: Am tastat foarte repede si n-am verificat deloc greselile facute. Stiu ca veti veni cu critici foarte dure si le astept nerabdatoare.
Ce naiba e asta? Am nimerit cumva pe site-ul postului Acasa tv? Mai bine te-ai apuca de scris romane...desi cred ca trebuie sa mai exersezi. Metaforele folosite cam lasa de dorit. Povestea de dragoste (inventata sau nu), pare cam ridicola. In caz ca e reala (si nu e vorba de vreun topic deschis la mishto, din lipsa de ocupatie), cred ca umbla rau hormonii prin tine. Daca nu mai poti fara p... gaseste un handralau care sa scoata untul din tine si lasa-l pe fat-frumosul pitic in pace. Daca nu merge nici asa, bea niste bromura
Micaell Postat pe 14 Ianuarie 2013 19:34
Draga mea,nu stiu daca mai tii minte commenturile mele,dar ,eu,una,banuiam ca vei ajunge aici,caci o data cu postarea anterioara,ai afisat o incrancenare in a ne asculta sfaturile,tu ,autoaclamandu-te stapana pe tine si pe ceea ce simti si esti!!Iata ca nu a fost astfel!!!! Nu ai decat o cale de urmat si anume a ceea de a te debarasa de ajutorul acelui profesor si a te detasa de tot ce inseamna el!!!Cauta sa intalnesti tineri si tinere de varsta ta,fa-ti prieteni noi,din pacate,in instrainarea colegilor de tine,ai mare vina!!!Nu ai stiut sa te stapanesti,acum trebuie sa suporti aluziile lor rautacioase!!!!Renunta la ideea de a te mai intalni cu acel profesor,cauta sa ai alte preocupari,te asteapta niste examene,este un an greu pentru tine!!!!Spala-te cu apa rece,pe fata si trezeste-te la realitate,esti o copila!!!!!Scutura-te de amintiri si vezi-ti de studii,este mult mai indicat,decat sa suspini dupa himere!!!Trezeste-te la realitate,esti o adolescenta,cauta iubirea acolo unde trebuie sa o cauti!!!!!

kudika_15804 Postat pe 14 Ianuarie 2013 20:06
Tu acum esti infierata si astepti doar critici si vorbe urate! De fapt imprejurimile si lipsa ta de experienta te-au dominat si ai ajuns intr-o situatie pe care sunt sigur ca o constientizezi si tu, acum! Ma pun in locul tau in momentul in care subtil o femeie cu cativa ani mai mare, m-a sedus si imi dadea doar cate un impuls parca sa se joace precum pisicul cu ghemul! Din fericire, serviciul, iesirile in oras si din oras, la diverse ocazii m-au ajutat! Nu stiu ce sfat sa-ti ofer, fiind si baiat.. dar sper sa citesc curand, un mesaj pozitiv si incurajator pt viitorul tau! Succes
Darius_ Postat pe 30 Ianuarie 2013 17:18
De la: Micaell, la data 2013-01-14 19:34:32Ce naiba e asta? Am nimerit cumva pe site-ul postului Acasa tv? Mai bine te-ai apuca de scris romane...desi cred ca trebuie sa mai exersezi. Metaforele folosite cam lasa de dorit. Povestea de dragoste (inventata sau nu), pare cam ridicola. In caz ca e reala (si nu e vorba de vreun topic deschis la mishto, din lipsa de ocupatie), cred ca umbla rau hormonii prin tine. Daca nu mai poti fara p... gaseste un handralau care sa scoata untul din tine si lasa-l pe fat-frumosul pitic in pace. Daca nu merge nici asa, bea niste bromura
kudika226898 Postat pe 3 Februarie 2013 05:20
Nu stiu ce sfat sa iti dau , sincer haha Nu am fost pusa niciodata in situatia asta . Oricum bravo pentru curaj sa spui ce simti , in rest e frumos stii ? poti sa ramii cu o amintire foarte frumoasa , un fel de prima dragoste ^^
kudika_29884 Postat pe 19 Februarie 2013 08:40
De la: Micaell, la data 2013-01-14 19:34:32Ce naiba e asta? Am nimerit cumva pe site-ul postului Acasa tv? Mai bine te-ai apuca de scris romane...desi cred ca trebuie sa mai exersezi. Metaforele folosite cam lasa de dorit. Povestea de dragoste (inventata sau nu), pare cam ridicola. In caz ca e reala (si nu e vorba de vreun topic deschis la mishto, din lipsa de ocupatie), cred ca umbla rau hormonii prin tine. Daca nu mai poti fara p... gaseste un handralau care sa scoata untul din tine si lasa-l pe fat-frumosul pitic in pace. Daca nu merge nici asa, bea niste bromura cata rautate, nu-i spulbera dorinta de a ajunge la Faza Nationala!!
kiss_my_ass Postat pe 19 Februarie 2013 09:58

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Mai mult de atat n-am suferit niciodata...	34	De la: 12 Februarie 2014 17:46
piercing in limba..?:-S	35	De la: EnChAnTrEsS 26 Decembrie 2013 19:11
Vaca gestanta sau.... de ce catalogam ?	116	De la: life_coaching 29 Aprilie 2013 20:05

cum se poate schimba viata intr-o zi	12	De la: kudika195776 13 Iunie 2010 02:58
Actualul ...sau Fostul? OF!	117	De la: Miss_Stardust 22 Februarie 2010 16:17