Atacam legile (drepturile omului: independenta justitiei, art.30, etc.), dar, aparam maidanezii...

De la: Georgevici_Mihail_1, la data 2013-10-08 14:23:22Atacam legile (drepturile omului: independenta justitiei, art.30, etc.), dar, aparam maidanezii...
http://modelulclaseipoliticetrimii.blogspot.ro/2013/10/atacam-legile-drepturile-omului.html

De la: kudika_933562, la data 2013-10-08 15:30:49pai si ce sa facem ami cand trece de 11 noaptea sa nu mai iesim afara ca au cainii teritorii

De la: Ghicicummacheama, la data 2013-10-08 15:36:30

De la: kudika_933562, la data 2013-10-08 15:30:49pai si ce sa facem ami cand trece de 11 noaptea sa nu mai iesim afara ca au cainii teritorii

eu propun sa deschidem topice pe kudika. in acest fel nu ne mai musca maidanezii.

ce vrei sa faci ? iei o bata si dai in ei.

De la: Georgevici_Mihail_1, la data 2013-10-08 14:23:22Atacam legile (drepturile omului: independenta justitiei, art.30, etc.), dar, aparam maidanezii...
http://modelulclaseipoliticetrimii.blogspot.ro/2013/10/atacam-legile-drepturile-omului.html

De la: kudika_933562, la data 2013-10-08 15:53:48

De la: Ghicicummacheama, la data 2013-10-08 15:36:30

De la: kudika_933562, la data 2013-10-08 15:30:49pai si ce sa facem ami cand trece de 11 noaptea sa nu mai iesim afara ca au cainii teritorii

eu propun sa deschidem topice pe kudika. in acest fel nu ne mai musca maidanezii.

ce vrei sa faci ? iei o bata si dai in ei.

pai de ce sa dau in ei ca ei n au nici o vina fac ce stiu,,,insa cei in masura trebui sa ia masuri ca de aia cer taxe si impozite

De la: Fulg-de-nea, la data 2013-10-08 16:07:23

De la: Georgevici_Mihail_1, la data 2013-10-08 14:23:22Atacam legile (drepturile omului: independenta justitiei, art.30, etc.), dar, aparam maidanezii...
http://modelulclaseipoliticetrimii.blogspot.ro/2013/10/atacam-legile-drepturile-omului.html

hmmmmm...nimic nu-i de mirare in tara asta atata timp cat sant la putere niste.....maidanezii, sant suflete nevinovate care tot din neglijenta celor din putere...au ajuns aici..





Drepturile omului sunt "de obicei �nțelese ca drepturi inalienabile fundamentale la care o persoan� are �n mod inerent dreptul pur și simplu pentru c� el sau ea este o ființa uman�." [1]. Drepturile omului sunt astfel considerate ca fiind universale (se aplic� peste tot) și egalitare (aceeași pentru toți). Aceste drepturi pot exista ca drepturi naturale sau ca drepturi legale, at�t �n legislația național� și internațional�.[2]. Doctrina drepturilor omului �n practica internațional�, �n cadrul dreptului internațional, instituțiile globale și regionale, �n politicile de state și de activit�țile de organizații non-guvernamentale a fost o piatr� de temelie a politicilor publice din �ntreaga lume. Aceasta a spus c�: ". �n cazul �n care discursul public al societ�ții pe timp de pace global poate fi spus s� aib� o limb� comun� moral�, este c� a drepturilor omului" [3]. �n ciuda acestui fapt, afirmațiile puternice f�cute de doctrina drepturilor omului continu� s� provoace chiar și �n prezent dezbateri considerabile cu privire la conținutul, natura și justificarea drepturilor omului . �ntr-adev�r, problema a ceea ce se �nțelege printr-un "drept" este �n sine un controversat subiect de dezbateri filosofice continue[4]. Multe dintre ideile de baz� care au animat mișcarea s-au dezvoltat �n urma celui de al doilea r�zboi mondial și a atrocit�ților Holocaustului, culmin�nd cu adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului din Paris de c�tre Adunarea General� a Națiunilor Unite �n 1948. Lumea antic� nu poseda conceptul de drepturi universale ale omului.[5] Societ�țile antice au avut "sisteme elaborate de taxe, concepții de justiție, legitimitate politic�, și uman� �nfloritoare, care a c�utat s� realizeze demnitatea uman�, �nflorirea, sau bun�starea �n �ntregime independente de drepturile omului".[5]. Conceptul modern al drepturilor omului s-a dezvoltat �n perioada modern� timpurie, al�turi de secularizarea european� a eticii iudeo-creștine.[6] Precursorul real al discursului privind drepturile omului a fost conceptul de drepturi naturale, care a ap�rut, ca parte a tradiției medievale Dreptul natural, a devenit proeminent �n timpul Iluminismului, cu filosofii, cum ar fi John Locke, Francis Hutcheson, și Jean-Jacques Burlamaqui, precum și o poziție important� �n Discursul politic al revoluției americane și a revoluției franceze. Din aceast� fundație modern� mișcarea pentru drepturile omului ap�rut �n a doua jum�tate a secolului al XX-lea.

Drepturile omului �n viziunea Uniunii Europene[modificare]

Drepturile omului, democrația și statul de drept sunt valori esențiale ale Uniunii Europene. �nscrise �n tratatul s�u fondator, acestea au fost consolidate prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale. Ț�rile care doresc s� adere la UE, precum și cele care au �ncheiat acorduri comerciale sau de alt� natur� cu Uniunea, trebuie s� respecte drepturile omului.[8]. Prin articolul 9 se recunosc drepturile fundamentale ale cet�țeanului. Aceste drepturi nu sunt o creație proprie a Uniunii Europene, ci apar ca o recunoaștere și ap�rare a drepturilor interne respectate �n interiorul statelor naționale.
Uniunea recunoaște drepturile, libert�țile și principiile enunțate �n Carta Drepturilor Fundamentale care constituie partea II a prezentei Constituții.
Uniunea va adera la Convenția european� de ap�rare a drepturilor omului și a libert�ților fundamentale. Aderarea la aceast� Convenție nu modific� competențele Uniunii așa cum sunt definite �n prezenta Constituție.
Drepturile fundamentale, garantate prin Convenția european� de ap�rare a drepturilor omului și a libert�ților fundamentale și care rezult� din tradițiile constituționale comune statelor membre, fac parte din dreptul Uniunii ca principii generale.
Libertatea personal� este ap�rat� și garantat� �n cadrul U.E. conform dispozițiilor Constituției, precum și libera circulație a persoanelor, a m�rfurilor, a serviciilor și a capitalurilor și libertatea de stabilire. �n domeniul de aplicare a Constituției Europene și f�r� s� aduc� atingere dispozițiilor specifice prev�zute de aceasta, este interzis� orice discriminare pe motiv de naționalitate.

De la: Fulg-de-nea, la data 2013-10-08 16:07:23

De la: Georgevici_Mihail_1, la data 2013-10-08 14:23:22Atacam legile (drepturile omului: independenta justitiei, art.30, etc.), dar, aparam maidanezii...
http://modelulclaseipoliticetrimii.blogspot.ro/2013/10/atacam-legile-drepturile-omului.html

hmmmmm...nimic nu-i de mirare in tara asta atata timp cat sant la putere niste.....maidanezii, sant suflete nevinovate care tot din neglijenta celor din putere...au ajuns aici..





Drepturile omului sunt "de obicei �nțelese ca drepturi inalienabile fundamentale la care o persoan� are �n mod inerent dreptul pur și simplu pentru c� el sau ea este o ființa uman�." [1]. Drepturile omului sunt astfel considerate ca fiind universale (se aplic� peste tot) și egalitare (aceeași pentru toți). Aceste drepturi pot exista ca drepturi naturale sau ca drepturi legale, at�t �n legislația național� și internațional�.[2]. Doctrina drepturilor omului �n practica internațional�, �n cadrul dreptului internațional, instituțiile globale și regionale, �n politicile de state și de activit�țile de organizații non-guvernamentale a fost o piatr� de temelie a politicilor publice din �ntreaga lume. Aceasta a spus c�: ". �n cazul �n care discursul public al societ�ții pe timp de pace global poate fi spus s� aib� o limb� comun� moral�, este c� a drepturilor omului" [3]. �n ciuda acestui fapt, afirmațiile puternice f�cute de doctrina drepturilor omului continu� s� provoace chiar și �n prezent dezbateri considerabile cu privire la conținutul, natura și justificarea drepturilor omului . �ntr-adev�r, problema a ceea ce se �nțelege printr-un "drept" este �n sine un controversat subiect de dezbateri filosofice continue[4]. Multe dintre ideile de baz� care au animat mișcarea s-au dezvoltat �n urma celui de al doilea r�zboi mondial și a atrocit�ților Holocaustului, culmin�nd cu adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului din Paris de c�tre Adunarea General� a Națiunilor Unite �n 1948. Lumea antic� nu poseda conceptul de drepturi universale ale omului.[5] Societ�țile antice au avut "sisteme elaborate de taxe, concepții de justiție, legitimitate politic�, și uman� �nfloritoare, care a c�utat s� realizeze demnitatea uman�, �nflorirea, sau bun�starea �n �ntregime independente de drepturile omului".[5]. Conceptul modern al drepturilor omului s-a dezvoltat �n perioada modern� timpurie, al�turi de secularizarea european� a eticii iudeo-creștine.[6] Precursorul real al discursului privind drepturile omului a fost conceptul de drepturi naturale, care a ap�rut, ca parte a tradiției medievale Dreptul natural, a devenit proeminent �n timpul Iluminismului, cu filosofii, cum ar fi John Locke, Francis Hutcheson, și Jean-Jacques Burlamaqui, precum și o poziție important� �n Discursul politic al revoluției americane și a revoluției franceze. Din aceast� fundație modern� mișcarea pentru drepturile omului ap�rut �n a doua jum�tate a secolului al XX-lea.

Drepturile omului �n viziunea Uniunii Europene[modificare]

Drepturile omului, democrația și statul de drept sunt valori esențiale ale Uniunii Europene. �nscrise �n tratatul s�u fondator, acestea au fost consolidate prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale. Ț�rile care doresc s� adere la UE, precum și cele care au �ncheiat acorduri comerciale sau de alt� natur� cu Uniunea, trebuie s� respecte drepturile omului.[8]. Prin articolul 9 se recunosc drepturile fundamentale ale cet�țeanului. Aceste drepturi nu sunt o creație proprie a Uniunii Europene, ci apar ca o recunoaștere și ap�rare a drepturilor interne respectate �n interiorul statelor naționale.
Uniunea recunoaște drepturile, libert�țile și principiile enunțate �n Carta Drepturilor Fundamentale care constituie partea II a prezentei Constituții.
Uniunea va adera la Convenția european� de ap�rare a drepturilor omului și a libert�ților fundamentale. Aderarea la aceast� Convenție nu modific� competențele Uniunii așa cum sunt definite �n prezenta Constituție.
Drepturile fundamentale, garantate prin Convenția european� de ap�rare a drepturilor omului și a libert�ților fundamentale și care rezult� din tradițiile constituționale comune statelor membre, fac parte din dreptul Uniunii ca principii generale.
Libertatea personal� este ap�rat� și garantat� �n cadrul U.E. conform dispozițiilor Constituției, precum și libera circulație a persoanelor, a m�rfurilor, a serviciilor și a capitalurilor și libertatea de stabilire. �n domeniul de aplicare a Constituției Europene și f�r� s� aduc� atingere dispozițiilor specifice prev�zute de aceasta, este interzis� orice discriminare pe motiv de naționalitate.