Citeam in The Guardian un articol despre un tanar care le-a cerut celor de la Tinder in baza unei legi, toate datele pe care le-au strans in legatura cu el. Ce credeti c-a primit inapoi? Va mai las putin? 800 de pagini cu toata activitatea lui pe toate retelele sociale, de cand s-a apucat de asta si pana azi.
Dar acum vin si va intreb, ca cineva trebuie s-o faca: ce ziceti daca toata sumedenia aceasta de informatii arhivate despre voi la un moment dat ajunge in mana cuiva? Sotii, sotiile, sefii, prietenii, daca cineva decide brusc ca toate aceste informatii care spun despre noi mai mult decat stie oricine ca am fi, daca cineva decide brusc ca totul sa fie public si accesibil oricui? Ca nimeni sa nu mai aiba dreptul la un fel secret de a fi? Ca toata lumea sa stie tot despre toata lumea. Oricand sa poti accesa cele 800 de pagini pe care l-a primit tanarul din articolul din The Guardian. Cum ar fi acea lume? Noi suntem si existam in baza a ceea ce decidem sa aratam. Suntem practic coperta unei carti. Sa nu judecam o carte dupa coperta? N-o fi asta un cosmar? Va intreb. Cat din ceea ce suntem stiu cei din jurul nostru? Va dati seama la ceea ce am putea sa fi renuntat punand la dispozitie celor care manageriaza aceasta mare baza de datetot ceea ce suntem?
Stiti, imi place acest indemn biblic: cunoaste-te pe tine insuti! E la baza oricarui demers, sa stii bine cine esti. Doar ca avem acest obicei de a nu putea accepta ce suntem si devenim chiar si noua insine doar ceea ce putem suporta din ceea ce suntem. Cand brusc vin cele 800 de pagini.
Spune-ti parerea!