Intotdeauna ce nu se spune e mult mai important decat ce se spune. Sunt oameni incantati de ideea ca “spun tot ce gandesc”. E ceea ce nu trebuie sa se intample. Mintea face o selectie drastica. E o forma de inteligenta, sa spunem ce trebuie, nu tot ce gandim. Sa reusim sa adaptam spusele, la conditiile de trafic. Deci la conversatie si mai ales la interlocutor.
Abilitatea de a intelege ce nu se spune, asta e ceea ce ne dorim de la viata. Cand inchide ochii, orice s-ar discuta, e un reflex de a isi intra in interior. De a anula ce se intampla afara. Daca-l vedeti cu mana pusa discret la gura, e ceva ce din copilarie ni se trage, incearca sa reuseasca sa nu spuna ceva. Ceva in mintea noastra pune in scena gesticulatia care ne tradeaza. Mana la barbie e despre o decizie ce trebuie luata. Denota discret un pic de nesiguranta. Legile limbajului non-verbal ne spun ca mainile incrucisate inseamna ca posesorul lor e intr-o situatie nu tocmai convenabila. Poate sa si zambeasca, asta nu inseamna nimic. Mainile incrucisate sunt indicatorul care primeaza. Daca ea isi aranjeaza postura, sutienul, parul sau ce mai detine, sa stiti ca e un semn bun. Gestul acesta o tradeaza, e interesata de voi. E un reflex al femeii aflata in preajma unui barbat interesant. La el e la fel, doar ca invers. El isi aranjeaza postura, cravata, camasa sau ce mai are pe el, doar in situatia in care e incofortabil cu situatia. Sa nu ne ascundem in cuvinte, isi aranjeaza camasa cand e prins mintind. Minciuna are picioare mai scurte ca nodul al cravata. In fine. Va zic, ca sa stiti. Isi aranjeaza insistent cravata? Parasiti-l! Va insala! Atentie mare la cei care se inclina pe spate in timpul discutiei. S-au plictisit. Limbajul non-verbal asta spune, ziceti ceva interesant ca omul nu mai suporta. Stiti expresia, i-am ceva si l-am dat pe spate? E invers.
Deci atentie cand isi aranjeaza cravata!
Foto prima pagina: Ollyy, Shutterstock
Spune-ti parerea!