Parerea lui Radu: 'Suntem ceea ce cred ceilalti despre noi'

Imi plac oamenii care defileaza in viata sub egida asta: “nu ma intereseaza ce cred altii”. Oamenii care-ti explica des ca fac lucruri doar pentru ei, cei care trebuie doar sa se simta bine in pielea lor. Oameni care-ti explica, fara mila, ca parerea celor din jur nu e nicio miza.

E un tip de om care-ti explica toate astea cu lejeritate. Ba chiar il suspectez de sinceritate. Oameni care s-au convins pe ei insisi ca ei sunt ceea ce conteaza. Si e o forma serioasa de succes. E o declaratie de independenta spre care privesc admirativ initial. Dupa care urmaresc un pic in context. Si vezi ca, in general oamenii acestia masina o spala pe exterior. Remarci apoi cum tinuta si-o aleg in functie de context. Nu in functie de starea interioara in care s-a trezit. Remarci cum panatalonii stramti ii vin bine, dar ii sunt vizibil incomozi. Remarci cum e rujata, desi asta incurca mult momentul festiv al mesei. Remarci cata risipa de energie se investeste in machiat si demachiat, ceea ce pana la urma e ceva ce se petrece in exterior. Ceea ce a inceput intr-un fel de admiratie, iata un om pentru care opinia celorlalti este irelevanta, un om simtindu-se bine in pielea lui, iata cum un om care-ti explica toate acestea, petrece extrem de mult timp uploadand poze pe facebook. Ba chiar verifica usor consternant de des reactiile la cele pe care le posteaza. Facebookul e in sensul acesta. E un fel de revendicare constanta a atentiei celor din jur. E bine sa nu conteze opinia lor, dar asta se intampla foarte rar.