Soacra cu 3 nurori, varianta din Berceni

In ziua in care m-am casatorit, toate babutele neamului au rasuflat usurate. Depasisem deja cu cativa ani standardul cartierului si incepusera sa umble noaptea pe la cantatori doar-doar s-o gasi vreuna mai cu mana buna sa-mi puna ulcica de maritis.

Eu si sotul meu am reusit sa ne luam un apartament insa necesita reparatii serioase care s-au intins pe vreo 3 luni de zile. Ca sa nu ne chinuim in santier si sa nu dormim in praf, ne-am mutat la soacra-mea, in apartamentul ei cu 4 camere. Problema era alta: ca cei doi frati mai mari ai sotului meu locuiau deja acolo, claie peste gramada cu neveste si copii.

Soacra-mea conducea casa cu mana de general. Rodico, invarte-n fasole, Monico, adu-mi apa. Ele se executau. Cumnatele mele munceau zi-lumina si seara cand ajungeau acasa stateau drepti in fata ei. Si pe principiul „Ce batrana si bolnava sunt, muica, si cata treaba am”, nu se misca din pat de la 6 seara. Ce-i drept, avea un program foarte incarcat socrela mea. De dimineata facea turul doctorilor din oras, de-o cunosteau toti, doar-doar i-o gasi vreunul o bolesnita, fie ea cat de mica.

foto shutterstock grup de femei

Lua pastile cu pumnul si pe dulapurile ei era farmacie. Dar daca o intrebai ce rost are fiecare hap inghitit, nu stia sa-ti spuna. Avea o sanatate de fier si puteam sa jur ca o sa ne ingroape pe toti, in frunte cu socra-miu. Dupa ce termina cu doctorii, taia orasul in doua ca sa ajunga la nu stiu ce piata unde prazul eram mai ieftin cu 2 bani.

Cumparaturile de regula le facea unul dintre noi cand se intorcea de la munca si de altfel, nu lipsea nimic din camara sau frigider. Dar pasamite, trebuia sa fie drumul cu oameni iar prezenta soacrei mele era necesara.

Cand nu facea turul orasului mai sprintena decat o fetiscana, statea in motul patului si manca o zi intreaga. Pe masura ce orele treceau si se apropia momentul in care veneau toti ai casei de la serviciu, chiuveta se umplea de vase, cosul de rufe de carpe si zdrente pe care doar ea stia de unde le aduce si nurorile roboteau ca dupa un regiment de soldati.

Pe mine nu m-a avut la inima de la inceput. Nu m-am lasat intimidata niciodata si cu siguranta nu intentionam sa slugaresc dupa ea ca dupa printesa mostenitoare. Drept pentru care socrela a dus un intreg razboi de imagine impotriva mea. Daca era cu vreo 40 de ani mai tanara, ar fi iesit din ea un PR exceptional.

Citeste mai multe povesti pe Kudika.ro