Jurnal de sex: Nu ma minti, te-as putea crede

Daca atunci cand nu exista colivie, cand nu exista control si politie politica in fiecare dimineata la micul dejun preferi sa minti, problema e la tine, nu la mine. Si daca atat de desueta si de naiva e obisnuita de a avea incredere in omul cu care imparti patul, atunci liber de vama, adio si-un praz verde! Minciunile insirate, ascunzisurile, fereala inseamna drama inutila intr-o relatie si zau ca de la o varsta incolo atingi acea maturitate emotionala care nu are nevoie de drame, tradari si gelozii.

La capatul celalalt se afla iubirile traite cu zgarda de gat si daca trebuie pazita, zau ca nu e iubire. Cred ca toti am trecut prin asta la un moment dat, cu un partener care incearca sa iti puna latul de gat, sa te prinda in capcana cu orice pret. Al meu, de exemplu, gaurea prezervativele in speranta ca daca raman gravida il luam de barbat.

Ceea ce nu stia el e ca preferam sa imi rod singura laba si sa mor de iubire hemoragica si stramba decat sa imi leg viata de el. Barbatii incearca sa te tina langa cu forta printr-un control riguros la telefoane, feisbuc, prietene. Femeile incearca sa te tina cu forta langa ele cu santaj emotional si, ptiu drace, cate o amenintara cu o sarcina inchipuita sau nu. Oricum ar fi, e tot abuz si tot nedreptate se cheama ca e.

Tocmai din motivul asta (si pentru ca sunt foarte comoda), aleg sa cred ca partenerul meu e acolo unde e. Mi-am amortit din adolescenta pornirile de gelozie cand mi-am dat seama ca e sub demnitatea mea si ca nu vreau sa concurez cu femeile pentru atentia unui barbat. Prea mult efort, prea multi barbati in lume.

Se poate sa fie inca superficialitate in simtire si poate pentru ca n-am iubit niciodata disperat si nici nu m-am agatat de niciun barbat ca de un ultim tren. Decat sa te tin cu forta langa mine, mai bine te las sa pleci tu singurel de nebun. Doar sa nu ma minti, cel mai probabil o sa te cred.

Foto interior si prima pagina crabgarden/Shutterstock

Vizionare placuta