Stiinta confirma: Relatiile stabile au doua mari secrete

Initial, partenerii erau conectati la electroliti in momentul in care raspundeau la intrebari pentru a li se masura presiunea sangelui si nivelul emotiilor. Dupa o scurta discutie acestia erau trimisi acasa si chemati inapoi dupa sase ani de zile pentru a vedea cum a evoluat relatia intre timp.

Gottman a impartit cuplurile in doua categorii: Maestrii si Dezastruosii. Maestrii erau fericiti si dupa cei sase ani de zile in timp ce Dezastruosii erau despartiti sau nefericiti in casnicia lor. Cand datele au fost analizate s-a constatat ca cei care faceau parte din categoria Maestrilor erau foarte calmi in timpul experimentului initial si al celui anterior, pe cand cei care faceau parte din categoria Dezastruosilor treceau prin emotii negative, aveau batai accelerate ale inimii, se grabeau sa vorbeasca si transpirau foarte mult.

S-a demonstrat de asemenea ca cei care au avut o activitate fiziologica mai intensa au avut sanse mult mai mari sa ramana impreuna intr-o casnicie fericita. Poate o sa va intrebati ce legatura are fiziologia cu toate aceste lucruri - problema este ca cei care au fost departajati in categozia dezastrelor prezentau un grad de excitabilitate mult mai ridicat, fie el si produse de starea de nervozitate.

Chiar si atunci cand vorbeau despre aspectele placute sau benefice ale relatiei, acestia prezentau un grad de agresivitate crescut si o dorinta de atac inexplicabila.

Prin comparatie, cei care faceau parte din categoria Maestrilor, prezentau un grad foarte scazut de agresivitate. Au ramas calmi si conectati unul de celalat, lucruri ce au dus la un comportament cald si afectuos. Secretul maestrilor a fost legatura intima ce s-a produs intre ei reusind astfel sa isi creeze o stare de confort emnotional.

Pentru ca acest prim studiu a crescut interesul pshihologilor, Gottman a vrut sa afle mai mult despre secerete cuplurilor care au reusit sa isi pastreze armonia in cuplu si dupa ani de zile. Pentru a afla acest lucru, in anul 1990 a pus bazele unui nou studiu pentru care a amenajat un studio la Universitatea din Washington in care se afla un pat si alte cateva elemente ale unui cadru pentru un mic dejun ideal.

La acest studiu au participat 130 de cupluri care si-au petrecut o zi in locatia amenajata de catre Gottman unde au gatit, au mancat, au facut curatenie, au ascultat muzica, au stat de vorba si au desfasurat activitati obisnuite. Rezultatul studiului a constat intr-o descriere critica realizata de catre psiholog, prin intermediul careia relata de ce unele cupluri rezista in timp si altele nu.

Gottman a studiat in detaliu cuplurile care au luat parte la studiu si a observant un lucru interesant. De exemplu, sa luam situatia in care un barbatul ii arata partenerei ceva pe geam, iar aceasta are doua variante de a raspunde: fie se uita pe geam sa vada ce ii arata sotul ei, fie aproba din cap si merge mai departe. In momentul in care barbatul face o asemenea remarca, el asteapta un raspuns din partea sotiei. Daca sotia se intoarce si se uita atent la ceea ce sotul ei ii arata, acest lucru denota interes si sprijin in relatia de cuplu, in caz contrar lucrurile nu stau chiar atat de bine.

Cu cat partenerii isi acorda importanta unul altuia, se asculta si se sprijina in tot ceea ce fac, cu atat au mai multe sanse ca relatia lor sa dureze o vesnicie.

Prin observarea acestui tip de comportament, Gottman reuseste sa isi dea seama daca un cuplu sau altul va rezista in timp sau daca relatia lor se va degrada, indiferent de diferentele sexuale, entice, de cultura sau religie existente intre parteneri.

De asemenea, el a mai descoperit ca cel mai important factor ce determina destramarea unui cuplu este sfidarea. Cei care sunt concentrati pe critica pierd aproximativ 50% din lucrurile pozitive ale relatiei reusind sa le amplifice pe cele negative.

---