Calatoria de la prapastie la fericire

NOAPTEA CARE MI-A SCHIMBAT CURSUL VIETII

Voiam sa imi schimb viata, voiam sa o iau pe un alt drum, dar imi era foarte teama. Nu aveam incredere in mine deloc..Aveam tot felul de ganduri si temeri:

 Ce va spune lumea despre faptul ca am divortat?

 Cum ma voi descurca singura cu un copil in conditiile in care nu mai aveam nici un venit?

 Daca voi ramane singura toata viata?

 Voi avea timp si de mine si de David?

 Daca nu sunt suficient de buna pentru a reusi?

Si totusi…simteam ca am ajuns la capatul puterilor, ca sufletul meu nu mai suporta atata suferinta frustrari si dezamagiri.

Era trecut de ora 12 si stateam din nou singura plangand in livingul mare dupa ce David, baietelul meu de nici un an, adormise. Simteam ca am ajuns la capatul puterilor, ca sufletul meu nu mai suporta atata suferinta si ca ajunsesem pe marginea prapastiei.

Cand ajungi intr-o astfel de situatie, nu exista decat doua optiuni. Ori sari, ori te intorci la 180 de grade si fugi cu toata viteza.

Cand ajungi pe marginea prapastiei si nu mai ai nimic de pierdut, nu iti ramane decat sa pleci la atac cu toata increderea.