Cele mai frumoase citate de iubire: Alfabetul dragostei dupa Mihai Eminescu

Poet

Sa torni la rime rele,
Cu dactile in galopuri,
Cu gandiri nemistuite
Sa negresti mai multe topuri;

Si cand vezi vreo femeie
Sa te-nchini pan’la pamant
Si de-a sta ca sa-ti vorbeasca
Sa inghiti orice cuvant;

Nespalat, neras sa umbli,
Si rufos si desuchet -
Toate-acestea impreuna
Te-arat-a fi poet.

Randunele

Vezi, randunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aseaza bruma peste vii -
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

O, vino iar in al meu brat,
Sa te privesc cu mult nesat,
Sa razim dulce capul meu
De sanul tau, de sanul tau!

Ti-aduci aminte cum pe-atunci
Cand ne primblam prin vai si lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atatea ori, de-atatea ori?

In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorasc scantei...
Dar, oricat ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!

Caci tu inseninezi mereu
Viata sufletului meu,
Mai mandra decat orice stea,
Iubita mea, iubita mea!

Tarzie toamna e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Si lanurile sunt pustii...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

Sete

Azi cand a mea iubire e-atata de curata
Ca farmecul de care tu esti impresurata,
Ca setea cea eterna ce-o au dupaolalta
Lumina de-ntunerec si marmura de dalta,
Cand dorul meu e-atata de-adanc si-atat de sfant
Cum nu mai e nimica in cer si pe pamant,
Cand e o-namorare de tot ce e al tau,
De-un zambet, de-un cutremur, de bine si de rau,
Cand esti enigma insasi a vietii mele-ntregi...
Azi vad din a ta vorba ca nu ma intelegi!

Tei

Floare de tei,
Cat de curand te treci
Ochilor mei lucind
Te-i arata pe veci.

Toamna

Afara-i toamna, frunza-mprastiata,
Iar vantul svarla-n geamuri grele picuri;
Si tu citesti scrisori din roase plicuri
Si intr-un ceas gandesti la viata toata.

Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni-n usa ta sa bata;
Dar si mai bine-i, cand afara-i sloata,
Sa stai visand la foc, de somn sa picuri.

Si eu astfel ma uit din jet de ganduri,
Visez la basmul vechiu al zanei Dochii,
In juru-mi ceata creste randuri-randuri;

De odat-aud fosnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scanduri...
Iar mani subtiri si reci mi-acopar ochii.

Umbra
Ea un inger ce se roaga - El un demon ce viseaza;
Ea o inima de aur - El un suflet apostat;
El in umbra lui fatala, sta-ndaratnic rezemat -
La picioarele Madonei, trista, sfanta, Ea vegheaza.

Vreme

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramai la toate rece.

Yehova

Eu nu cred nici in Yehova,
Nici in Buddha-Sakya-Muni,
Nici in viata, nici in moarte,
Nici in stingere ca unii.

Visuri sunt si unul si-altul,
Si totuna mi-este mie
De-oi trai in veci pe lume,
De-oi muri in vecinicie.

Toate aceste taine sfinte
-Pentru om franturi de limba
In zadar gandesti caci gandul,
Zau, nimic in lume schimba.

Si fiindca in nimica
Eu nu cred-o, dati-mi pace !
Fac astfel cum mie-mi pare
Si faceti precum va place.

Nu ma incantati nici cu clasici,
Nici cu stil curat si antic
Toate-mi sunt de o potriva,
Eu raman ce-am fost : romantic.

Zeitate

O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie,
Cu diadema-i de stele, cu surasul bland, vergin,
Eu facut-am zeitate dintr-o palida femeie,
Cu inima stearpa, rece si cu suflet de venin!

foto prima pagina shutterstock plimbare de noapte

---