Citate de iubire: Alfabetul dragostei dupa Petrarca

Viata solitara nu exclude cultul prieteniei.

De-a lungul vietii, Petrarca a iubit o singura femeie, o anume Laura, cel mai probabil Laura de Neves, sotia lui Hugues de Sade (un stramos al Marchizului de Sade). Iubirea dintre ei nu s-a consumat niciodata insa Laura a ramas muza lui Petrarca, ascunsa mereu printre versurile sale. Pentru ca a intrat in randurile bisericii, el nu s-a casatorit niciodata insa a avut doi copii, posibil cu femei diferite. Acesta i-a recunoscut atat pe Giovanni, cat si pe Francesca. Desi fiul sau a murit rapus de plaga, fiica sa i-a ramas aproape tot restul vietii.

Aripi

S-ar parea ca, mai mult decat altii, sunt invidiati mai ales aceia care se ridica prin singura puterea aripilor lor si se elibereaza de cusca in care ceilalti raman inchisi.

Bine

Este mai important sa vrei binele decat sa cunosti adevarul.

Carti

Ziceti ca eu n-am prieteni? Am prieteni si societatea lor mi-e foarte placuta. Prieteni din toate tarile si toate timpurile. Ei intotdeauna sunt langa mine. Cand ii chem, vin, cand ii intreb imi raspund. Unii din ei imi povestesc despre cele ce s-au intamplat in timpurile trecute; altii imi spun ce se intampla in timpurile de fata. Unii ma invata sa traiesc bine; altii sa mor bine. Ceilalti prin veselia lor imi risipesc grijile si necazurile, unii imi otelesc inima in suferinta; altii ma invata sa dispretuiesc poftele inimii. Unii ma poarta de mana pe drumul cunostintelor; altii ma indreapta pe cararea virtutilor. Vreo rasplata pentru atatea binefaceri nu cer; nu cer nimic decat adapostul unei incaperi modeste unde sa fie scutiti de pulbere. Cand ies din casa ii iau cu mine pe cararile pe unde merg. Le plac mai mult decat zgomotele oraselor, linistea campurilor si umbra arborilor. Si stiti voi cine-mi sunt acesti buni si nedespartiti si atat de putin pretentiosi prieteni? Prietenii mei, cartile!

Citește și:

Carti

Aurul, argintul, giuvaerurile, purpura vesmintelor, marmora biruintelor, campiile bogate in roade, caii bine echipati si atatea altele produc numai o placere superficiala, care nu ne graieste adanc. Cartile insa ne desfateaza pana-n maduva oaselor. Graiesc cu noi; ne dau sfaturi. Se unesc cu noi prin legaturile unei familiaritati vii si patrunzatoare.

Fiinta

Nu am de ce sa lupt si nu am pace,
ma tem si sper si ard si sunt de gheata,
fiinta-mi zboara-n cer, in tarna zace,
imbratisez, nimic nu am in brata!

Gand

Orice inaltare imi da de gandit, deoarece cred ca dupa ea poate veni caderea.

Hrana

Si rad plangand, iau hrana din durere,
satul de viata si satul de moarte.
Si de la voi vin, Doamna, toate-aceste!

Iubire

N-am glas dar strig, n-am ochi dar am vedere,
urandu-ma iubesc pe alta foarte,
cer moartea, cer si ajutor, dau veste.

Citește și:

Iubire

De nu-i iubirea ce eu simt, ce-i oare?
Iar daca-i ea, ma-ntreb ce e iubirea?
E-un lucru rau? De ce-i ravnesc ranirea?
E-un lucru bun? Atunci de ce ma doare

Indragostiti

Cine poate pune frau indragostitilor si sa dea legi?

Jale

Cum plang cand cer placerea arzatoare?
De n-o doresc, la ce-ar servi jelirea?
Cum poti atat cand nu-ti dau consimtirea,
o, rau placut, o, moarte-nvietoare?!

Lant

Stau pentru ea inchis, ea insa tace,
nu-mi scoate lantul, nici nu mi-l agata,
Amor incurcatura nu-mi desface:
nu ma vrea mort, nici nu ma vrea in viata.

Moarte

O moarte frumoasa onoreaza intreaga viata.

Oameni

Nu toti oamenii pot fi Ciceroni si Platoni, Virgili sau Homeri, dar toti pot fi oameni buni. Prefer un om fara cunostinte literare, decat cunostinte literare fara om.

Placere

Nu mai simt alta placere decat de a invata.

Plans

Iar de consimt, eu plang pe nedreptate.
In barca fara carma stau cu plansu-mi;
furtuni pe mare vin sa se astearna.

Citește și:

Recompensa

Virtutea este fundamentul amicitiei; pentru a o pastra nu este nevoie decat de caritatea reciproca. Aceasta este simpla si nu are nevoie de farduri, nu cere nimic din cele exterioare. Si daca ea gaseste multe avantaje fara a le cauta (caci cine ar putea enumera foloasele si farmecele prieteniei?), caritatea n-are nevoie de stimuli exteriori, este multumita de ea insasi, ea este pentru sine un pinten si o recompensa.

Singuratate

Viata solitara nu exclude cultul prieteniei.

Slabiciune

Nu ma crede lipsit de toate slabiciunile omenesti. O pofta nesatula ma stapaneste si, pana azi, n-am putut si nici n-am vrut sa-i rezist. Vrei sa stii felul raului de care sufar? Nu pot sa ma satur de carti! Am carti destule, poate mai multe decat imi trebuie. Dar se intampla cu cartile ca si cu atatea alte lucruri, ca ravna de a le dobandi, este si un prieten al cupiditatii. Cand este vorba de carti, prietenul acesta se infige mai adanc.

Citește și:

Toscana

O carte nu se multumeste sa se strecoare in intimitatea cititorului sau; orice carte creeaza dorinta unei alteia. Iata ce pot spune pentru a-mi scuza vitiul si pentru a-mi mangaia confratii. Daca ma iubesti, deci, incredinteaza, rogu-te, prietenilor tai siguri si invatati urmatoarea misiune: fa-i sa parcurga Toscana, sa cerceteze dulapurile calugarilor sau ale altor oameni studiosi si sa vada daca nu pot scoate ceva de-acolo, pentru a stinge setea mea sau pentru a o aprinde.