stresul cronic

Atunci când ne îndrăgostim, simțim celebrii „fluturi în stomac” (un efect al adrenalinei). Atunci când ne pregătim pentru un examen, simțim cum uităm să respirăm corect. Când suntem dărâmați de vreun eșec emoțional, fie el o decepție amoroasă ori relația cu un șef abuziv, simțim că pierdem somnul liniștitor de noapte, și se întețesc durerile de stomac sau de cap. Toate acestea sunt efecte ale stresului și anxietății (plăcută sau nu).

8 simptome fizice deranjante asociate cu anxietatea

Stresul și anxietatea sunt, în doze mici și pe termen scurt, adaptative. Evoluția a programat o anumită descărcare de adrenalină atunci când apare un pericol sau o posibilă recompensă (apariția partenerului de care suntem îndrăgostiți e o recompensă generatoare de adrenalină).

În zorii evoluției, dacă din tufiș pândea un animal necunoscut, strămoșii noștri, pentru a supraviețui, trebuia să reacționeze rapid. O reacție întârziată cu câteva secunde putea face diferența dintre a ajunge teafăr în peșteră sau a fi meniul din ziua respectivă al bestiei din tufiș. Azi, adrenalina nu se mai descarcă la astfel de stimuli improbabili.

Dar un șef care se uită urât sau este agresiv în mod constant poate fi la fel de periculos pentru sănătatea cuiva ca fiara de odinioară. Stresul constant, zilnic, la vederea superiorului amenințător, poate da boli cardiovasculare, diabet, cancer, boli neuro-degenerative, boli digestive, toate din cauza descărcării prelungite de adrenalină și de cortizol, supranumit „hormon al stresului”.

Biologia stresului

În situație de stres, hipotalamusul spune glandelor suprarenale să elibereze adrenalină și cortizol. Acești hormoni cresc ritmul cardiac și trimit sânge spre zonele care au nevoie cel mai mult în caz de urgență, cum ar fi mușchii. Când frica percepută a dispărut, hipotalamusul ar trebui să spună tuturor sistemelor să se întoarcă la normal. Dacă sistemul nervos central nu reușește să se întoarcă la normal sau dacă stresorul nu dispare, răspunsul la stres va continua.

Planta de ashwagandha are beneficii certe asupra reglării sistemelor organismului în perioade stres major.

Efectele pentru sistemul imunitar

Stresul poate stimula sistemul imunitar, un câștig pentru situații imediate. Această stimulare poate ajuta la evitarea infecțiilor și vindecarea rănilor. Dar, în timp, hormonii de stres în exces vor slăbi sistemul imunitar și vor reduce răspunsul organismului la invadatorii străini. Persoanele care suferă de stres cronic sunt mai sensibile la boli virale.

Sexualitatea și sistemul reproductiv

Nu este neobișnuit să pierzi libidoul când ești în stres constant. În timp ce stresul pe termen scurt poate face bărbații să producă mai mult testosteron, acest efect nu durează. Dacă stresul persistă mult timp, nivelurile de testosteron încep să scadă. Acest lucru poate interfera cu producția de spermatozoizi și poate provoca disfuncții erectile sau impotență.

Stresul cronic poate, de asemenea, să crească riscul de infecție pentru organele de reproducere masculine, cum ar fi prostata și testiculele.

La femei, stresul poate afecta ciclul menstrual. Poate duce la cicluri neregulate, mai grele sau mai dureroase. Stresul cronic poate amplifica, de asemenea, simptomele fizice ale menopauzei.

Sistemul digestiv

Sub stres, ficatul produce zahăr din sânge suplimentar (glucoză) pentru a da un plus de energie. Dacă te afli sub stres cronic, corpul nu mai ține pasul cu această creștere suplimentară de glucoză. Stresul cronic poate crește riscul de diabet de tip 2.

E mai probabil să ai arsuri la stomac sau reflux acid datorită unei creșteri a acidului gastric. Stresul nu provoacă ulcere (o bacterie numită Helicobacter Pylori e sursa), dar poate crește riscul pentru acestea.

Stresul cronic este, de asemenea, un factor declanșator al comportamentelor nocive, cum ar fi consumul de alimente sau consumul de alcool sau de droguri, precum și retragerea socială.

Uleiuri esențiale care te scapă de anxietate și stres
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: