Respiri pe gură? Iată care sunt riscurile la care te expui

Conform doamnei doctor Mihaela Dan, specialist ortodont în cadrul Clinicii Orto-Implant Expert, respirația bucală este necesară doar în unele cazuri speciale, însă dacă acest obicei persistă pot apărea o serie de efecte negative asupra întregului organism atât la copil, cât și la adult.

sursa foto: shutterstock/by ermolaev alexander

În organismul uman există două căi de trecere a aerului către plămâni: nasul și gura. Anatomia și fiziologia nasului asigură câteva funcții extrem de importante: umezirea, purificarea și încălzirea aerului care ajunge în plămâni. În plus, presiunea exercitată de aerul care trece prin nas echilibrează presiunile exercitate la nivelul cavității bucale și sinusurilor, asigurând astfel o dezvoltare armonioasă a oaselor maxilare. Dacă respirația se face pe gură în mod uzual, aceste efecte benefice nu mai există și apare un dezechilibru în întregul organism, indiferent că vorbim de copil sau adult.

"Cu toate acestea, respirația pe gură poate fi necesară și de ajutor în unele situații: în caz de congestie nazală din cauza alergiilor sau atunci când își fac apariția diferite infecții respiratorii – rinite, sinuzite, amigdalite etc. Acestea, împreună cu polipii, deviația de sept nazal sau rinițele alergice împiedică respirația pe nas, făcând necesară respirația bucală. De asemenea, în cazul efectuării de exerciții fizice intense, respirația pe gură poate ajuta la oxigenarea mai rapidă a mușchilor", explică doamna doctor ortodont.

Dacă respirația pe gură devine, însă, un obicei, inclusiv în somn, aceasta poate duce la apariția următoarelor probleme:

1. Deformarea (îngustarea ) maxilarului superior cu împingerea dinților în față

Atunci când gura este închisă, limba face presiune din interior asupra osului maxilar, stimulând dezvoltarea (lățirea) lui. "Dacă predomină respirația pe gură, acest efect nu mai apare, lăsând osul numai sub presiunea din exterior a obrajilor, care vor comprima în timp maxilarul. Incisivii vor fi împinși în față, iar corectarea acestor probleme va necesita tratament ortodontic: purtarea de aparat dentar mobil, disjunctor, aparat dentar fix sau funcțional sau o combinație a acestora", spune doamna doctor Mihaela Dan.

2. Carii și gingivită

Când respiram pe gura aceasta se usucă, resturile alimentare și bacteriile de pe dinți nu mai sunt spălate de salivă, iar dinții nu mai beneficiază de protecția substanțelor din compoziția acesteia. În felul acesta, își face apariția respirația urât mirositoare și crește considerabil riscul de carie, la fel ca și frecvența gingivitei.

3. Oxigenarea deficitară a întregului organism

Deși pare că pe gură intră mai mult aer decât pe nas, studiile arată că respirația orală duce la o oxigenare deficitară a creierului, inimii etc. "Acest lucru se poate resimți inclusiv în performanțele școlare ale copilului, care pot fi mai slabe decât ale unui copil care respira pe nas și al cărui creier primește suficient oxigen pentru a face față cerințelor din ce în ce mai mari", atenționează specialistul ortodont.

4. Infecții respiratorii frecvente

Deoarece aerul nu mai este încălzit și purificat la trecerea prin nas, ci ajunge din gură direct la amigdale și apoi în plămâni, infecțiile căilor aeriene la respiratorul oral sunt mai frecvente și mai grave. La copii, din cauza oxigenării deficitare, s-a observat că imunitatea lor este mai scăzută în comparație cu cei care respiră pe nas.

5. Probleme cu somnul

La adulți, respirația pe gură, alături de sforăit și apnee pot progresa până la apnee obstructivă în somn, o afecțiune strâns legată de insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială și boala Alzheimer. La copii, întreruperea respirației în timpul somnului poate avea efecte grave asupra dezvoltării creierului. "Creierul celor mici are nevoie de perioade neîntrerupte de somn bogat în oxigen pentru a se odihni și a se regenera. Lipsa de oxigen dăunează acestui proces. Apneea în somn la copii este legată de creșterea riscului de hiperactivitate, ADHD, oboseala și probleme de concentrare", explică doamna doctor Mihaela Dan.

sursa foto: shutterstock/by otnaydur

6. Probleme digestive

Respirația excesivă la nivelul gurii poate duce la o stare denumită aerofagie, caracterizată prin senzația de disconfort apărută după masă ca urmare a înghițirii unui volum mare de aer în timpul mâncatului. În acest caz își poate face apariția balonarea, durerea intestinală, senzația de greață sau chiar vărsăturile.

7. Modificări în fizionomie și postura corpului

Deoarece oamenii sunt concepuți să respire pe nas, atunci când încearcă să respire pe gură poziția lor trebuie să se schimbe pentru a menține căile respiratorii deschise. "Acest efort poate cauza probleme de dezvoltare, în special la copii. Dacă acest obicei este lăsat nediagnosticat și netratat, fata poate începe să crească lungă și îngustă, nasul poate deveni plat și nările mici, iar buzele pot fi subțiri pe partea de sus și de groase în partea de jos. Acest lucru, pe lângă alte efecte negative asupra sănătății orale, arătă că respirația pe gură este o problemă a întregului corp și ar trebui tratată cât mai curând posibil", atenționează doamna doctor Mihaela Dan, ortodont.

Așadar, trebuie să prevenim, să tratăm cu grijă orice afecțiune respiratorie care ne poate împiedica să respirăm normal și să avem grijă să adoptăm o tehnică normală de respirație imediat ce factorul obstructiv a fost înlăturat.

sursa foto front page: shutterstock/by sanneberg

---