PUTEREA ANTIOXIDANȚILOR

Aceștia sunt compuși care ajută la neutralizarea stresului oxidativ, proces care contribuie la apariția bolilor cronice, îmbătrânirea prematură și inflamațiile persistente. Cei mai mulți antioxidanți naturali provin din plante, iar un mod simplu de a-i identifica este prin culorile intense ale fructelor și legumelor.

CUM ACȚIONEAZĂ ANTIOXIDANȚII LA NIVEL CELULAR

Radicalii liberi sunt molecule instabile, care conțin un electron fără pereche (starea naturală, normală e reprezentată de perechi de eletroni) în stratul lor exterior. Această instabilitate le determină să reacționeze rapid cu alte molecule din celulă (lipide, proteine, ADN), provocând daune structurale și funcționale – un proces cunoscut ca oxidare.

Sursele radicalilor liberi includ:

• Metabolismul celular normal

• Radiațiile UV

• Poluanți, fumat, alcool

• Inflamații cronice

• Stres, boli (chiar și o răceală, o intervenție chirurgicală, un virus)

Antioxidanții sunt molecule capabile să doneze un electron radicalului liber fără a deveni instabili ei înșiși. Astfel, întrerup lanțul de reacții oxidative.

foto belapics/ Shutterstock

Mecanismele lor principale sunt:

1. Neutralizarea directă a radicalilor liberi (scavenging)

Aceasta este funcția clasică a antioxidanților. Molecule precum vitamina C, vitamina E, glutation sau resveratrol pot dona un electron radicalului liber, neutralizându-l.

2. Chelarea metalelor de tranziție

Unii antioxidanți (de exemplu, flavonoidele) pot lega ioni metalici (cum ar fi fierul sau cuprul), prevenind reacții de tip Fenton care generează radicali hidroxilici extrem de dăunători.

3. Stimularea enzimelor antioxidante endogene

Unii antioxidanți nu acționează direct, ci stimulează expresia genelor care codifică enzime antioxidante precum Superoxid dismutaza (SOD) – transformă superoxidul în peroxid de hydrogen, Catalaza – descompune peroxidul de hidrogen în apă și oxygen, Glutation peroxidaza – reduce peroxidul de hidrogen și lipoperoxizii

4. Repararea moleculelor deteriorate

Glutationul și alte sisteme redox intracelulare contribuie la repararea proteinelor oxidate și la refacerea echilibrului oxidativ.

Mitocondriile sunt sursa principală de radicali liberi în celulă. Unii antioxidanți (de ex. Coenzima Q10) acționează direct la nivel mitocondrial, protejând membranele mitocondriale și menținând producția de energie (ATP).

De aceea, stresul oxidativ cronic este legat de procesele de îmbătrânire celulară, iar antioxidanții sunt cercetați intens în acest context.

SEMNIFICAȚIA CULORILOR ANTIOXIDANȚILOR

În funcție de culoarea predominantă, alimentele bogate în antioxidanți oferă beneficii specifice. De exemplu, legumele și fructele roșii – cum sunt roșiile, cireșele sau ardeiul gras roșu – sunt surse excelente de licopen și antocianine, compuși cunoscuți pentru efectele lor protectoare asupra inimii și pentru reducerea riscului de cancer de prostată. Un studiu a arătat că un consum regulat de licopen poate reduce acest risc cu până la 30%.

Alimentele portocalii și galbene, precum morcovii, dovleacul sau mango, conțin beta-caroten și luteină, antioxidanți puternici care susțin sănătatea oculară, a pielii și a sistemului imunitar. Beta-carotenul este transformat în vitamina A, esențială pentru vedere, iar luteina reduce semnificativ riscul de degenerescență maculară, una dintre principalele cauze ale pierderii vederii la vârstnici.

Verdele din frunzele de spanac, broccoli sau kale semnalează prezența unor compuși precum clorofila, sulforafanul și luteina. Aceștia sprijină procesele de detoxifiere hepatică, protejează ADN-ul celular și reduc riscul de boli cardiovasculare. S-a demonstrat că sulforafanul activează enzimele detoxifiante și poate inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.

Alimentele albastre și mov – cum sunt afinele, murele sau strugurii mov – conțin resveratrol și antocianine. Acești antioxidanți contribuie la protejarea celulelor nervoase și la menținerea funcției cognitive. Suplimentarea cu antocianine poate îmbunătăți memoria și capacitatea de concentrare la vârstnici.

Nici legumele albe nu trebuie neglijate. Ceapa, usturoiul sau conopida conțin antioxidanți precum quercetina și alicina, cu puternic efect antibacterian și antiinflamator. Alicina este eficientă și în susținerea sistemului imunitar.

ALTE SUPLIMENTE ANTIOXIDANTE

Seleniul, un oligoelement esențial, contribuie la funcționarea tiroidei și întărește imunitatea. Acesta poate reduce riscul apariției anumitor forme de cancer.

N-acetilcisteina (NAC) este un precursor al glutationului – „regele antioxidanților” – și are un rol crucial în detoxifierea ficatului și susținerea plămânilor. Glutationul propriu-zis, produs în mod natural de organism, este vital pentru regenerarea celulară.

Coenzima Q10, un antioxidant liposolubil, sprijină producția de energie în celule și s-a dovedit eficientă în îmbunătățirea funcției cardiace.

Vitamina C și vitamina E sunt alte două suplimente antioxidante ce acționează în citoplasmă, respectiv în membranele celulare, protejând celulele.

Prin urmare, antioxidanții reprezintă un element esențial în prevenirea îmbătrânirii premature și a bolilor cronice. Consumul regulat de fructe și legume de toate culorile, împreună cu o eventuală suplimentare atent monitorizată, poate susține un organism sănătos, energizat și rezistent în fața agresiunilor externe.

foto prima pagină monticello/ Shutterstock

---