De la: vieru_cezar_iasi, la data 2009-03-29 14:23:18DREPTUL LA VIA��
�n primul r�nd v� invit pe blogul urm�tor:
http://www.augustincezar.blogspot.com/
Acest blog con�ine : Argumente �tiin�ifice �i religioase c� omul este fiin�� uman� din clipa concep�iei. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofer� ajutor material, consiliere �i solu�ii alternative la avort. M�rturii ale unor femei care au f�cut avort. M�rturii ale unor femei care nu au f�cut avort. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii. M�rturii ale unor medici care au renun�at s� fac� avorturi. Leg�turi cu multe alte site-uri asem�n�toare
Intra�i �i pe blogul urm�tor:
http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe acest blog g�si�i: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante, etc. Adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofera servicii caritative, etc.
V� rog intra�i bloguri �i trimite�i-le mai departe ca s� fie de folos �i altora. Chiar se merit�.
Mi-am dat licen�a �n bioetic�, iar acum fac doctoratul �n filosofie. Nu ca s� m� laud spun ce studii am, ci pentru a ar�ta c� sunt foarte bine documentat �n domeniu.
Pentru �ntreb�ri �i dialog pot fi contactat la adresa de e-mail [email protected] sau pe messenger la id-ul vieru_cezar_iasi
Preciz�ri ini�iale:
- Informa�iile medicale din acest material sunt preluate din c�r�i de specialitate �i sunt conforme cu rezultatele cercet�rilor �tiin�ifice. Informa�iile religioase sunt preluate din c�r�i de religie. Aceste informa�ii fac parte �i din lucrarea mea de licen��, intitulat� �Dreptul la via�� � o perspectiv� etic�.�
- Aici este doar o mic� parte din materialul Dreptul la via��, pe care �l pute�i citi �n �ntregime pe blogurile prezentate mai sus.
- Este bine s� citi�i acest material �n �ntregime, pentru a �n�elege �n mod complet argumentele expuse.
- Ar fi bine ca, dup� ce citi�i acest material, s�-l recomanda�i �i altora, �mpreun� cu blogurile prezentate mai sus, pentru ca astfel s� foloseasc� �i altor persoane.
1. Copilul este fiin�� uman� din momentul concep�iei � argumente biologice �i religioase :
a) Argumente biologice
�ntrebarea �c�nd �ncepe via�a uman�?� apar�ine �tiin�ei trecutului. Ast�zi avem r�spunsul la aceast� �ntrebare din partea celei mai avansate �tiin�e biologice (genetica). Unul dintre cei mai de seam� reprezentan�i ai acestei �tiin�e, geneticianul francez J�r�me Lejeune , ne r�spunde prin afirma�ia pe care a f�cut-o: �Omul este om din momentul concep�iei. Fiin�a omeneasc� este de atunci des�v�r�it� �i unic�.� Afirma�ia sa este confirmat� de cercet�ri f�cute �n Anglia, Fran�a �i S.U.A., care au fost acceptate de comunitatea �tiin�ific� interna�ional�. Deci, �n zilele noastre, s-a dovedit �n mod clar c� un copil este fiin�� uman� din momentul concep�iei, adic� din momentul fecunda�iei.
J�r�me Jean Louis Marie Lejeune (1926-1994) a fost un pediadru �i genetician francez, cunoscut mai ales pentru descoperirea leg�turii �ntre diverse boli �i defectele de cromozomi.
Iat� �nc� o declara�ie a sa:
"�tiin�a nu are dubii c� via�a omului �ncepe �n momentul fecund�rii. Via�a fiec�ruia dintre noi are un �nceput unic. Acesta este momentul �n care toat� informa�ia genetic� necesar� �i suficient� pentru a alc�tui un individ special pe care �l vom numi mai t�rziu Petru sau Maria, �n dependen�� de construc�ia genetic�, atunci c�nd va fi adunat� informa�ia suficient� �i necesar�. Acest lucru are loc anume �n acel moment c�nd capul spermatozoidului p�trunde �n celula feminin�, �n ovul. �n asemenea momente, informa�ia, transmis� de c�tre tat�, se �nt�lne�te �n celula feminin� cu informa�ia transmis� de mam�. Cunoa�tem c� acest lucru este cunoscut tuturor biologilor, anume c�, dup� fecundare, nici o alt� informa�ie nu mai poate fi dob�ndit�. �n orice etap� a dezvolt�rii sale, embrionul �i p�streaz� individualitatea �i umanitatea sa �i el apar�ine speciei homo sapiens. �n momentul fecund�rii, avem de a face cu un om, c�ci informa�ia care se con�ine �n cromozomi este informa�ia transmis� de un om." Pentru a vedea declara�iile geneticianului J�r�me Jean Louis Marie Lejeune intra�i pe site-ul urm�tor :
http://www.avort.ro/marturie-Jerome-Lejeune.php
G�si�i, de asemenea �i m�rturii ale femeilor, documentare �i sfaturi.
Deci, recentele progrese ale �tiin�elor biologice dovedesc clar c� noua fiin��, chiar de la concep�ie, posed� un cod genetic uman �i propriu, diferit de codul genetic al mamei �i de cel al tat�lui, deci chiar de la concep�ie este fiin�� uman� unic�. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvolt�rii umane �i con�ine: sexul copilului, culoarea p�rului �i a ochilor, �n�l�imea, nuan�a tenului, forma fe�ei, forma nasului, chiar �i firele de p�r. Toate tr�s�turile corpului omenesc sunt concentrate �n codul genetic. �n momentul �n care gametul masculin (spermatozoidul) p�trunde �n gametul feminin (ovulul), se formeaz� zigotul, care poart� �n el noul cod genetic, un nou program conform c�ruia se va dezvolta, �nscris �n cei 46 de cromozomi (cantitatea normal� de ADN) . Dezvoltarea ulterioar� a corpului s�u nu este dec�t o derulare a acestui program care exist� deja de la �nceput, din momentul fecunda�iei.
Savantul Robert Edwards a definit ovulul fecundat (zigotul): �o fiin�� uman� microscopic� �n stadiul cel mai precoce de dezvoltare.� Zigotul, noua fiin�� uman� minuscul�, va trece �n continuare prin stadii de dezvoltare care vor primi diferite nume: embrion, f�t. �ns� nu exist� vreo discontinuitate, vreun salt calitativ sau vreo modificare revolu�ionar� de la un stadiu de dezvoltare la altul.
Profesori universitari �i medici de la Facultatea de Medicin� din Tesalonic precizau �n 1986 c� �omul exist� ca om din clipa concep�iei.�
Medicul ginecolog grec G. Papaevanghelu afirm� c� �omul exist� din momentul concep�iei �i via�a nu �ncepe abia dup� formarea deplin� a tuturor organelor (luna a doua - a treia), cum se credea mai �nainte.�
Societatea Medical� Panelen�, la congresul medical din 1985 a sus�inut, conform datelor actuale ale medicinii, c� ��nceperea vie�ii omului coincide cu momentul fecunda�iei�. Aceea�i pozi�ie a avut-o �i Asocia�ia Medicilor din Atena, �ntr-un memoriu trimis Guvernului.
Geneticianul Robert Debr� spune: �Via�a uman� �ncepe cu celula fecundat�. Nu exist� nici o etap� �n care s� ai dreptul s� o opre�ti.�
Faptul c� un copil este fiin�� uman� din momentul concep�iei a fost dovedit recent de �tiin��, dar religia a afirmat �ntotdeauna acest lucru. �n afar� de codul genetic, copilul are �i spirit creat de Dumnezeu �n clipa concep�iei, �n ovulul fecundat, dar despre aceasta mai pe larg c�nd vom ar�ta argumentele religioase. Marele fiziolog Nicolae Paulescu scria c� �z�mislirea se face �n momentul �nt�lnirii celor dou� celule sexuale, a c�ror unire formeaz� ovulul fecundat. �n acel moment, Dumnezeu trimite (creeaz� �n ovulul fecundat � n.n.) sufletul.� (Nicolae Paulescu, �Fiziologie Filosofic� � �No�iunile �suflet� �i �Dumnezeu� �n Fiziologie�).
Concep�ia nedorit� a unui copil nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort (�i nici un alt motiv nu d� dreptul cuiva s� recurg� la avort, dup� cum ve�i vedea �n cadrul materialului). Nici un om nu vine la existen�� din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu �i El �i va ajuta pe p�rin�i s� le asigure copiilor cele necesare vie�ii prin posibilit��ile pe care le scoate �n cale. �n plus, ajut� �i statul �i multe asocia�ii, ONG-uri �i funda�ii (unele adrese �i telefoane ale acestora sunt �n cadrul acestui text). Deci p�rin�ii nu trebuie s� se team� dac� s-a conceput un copil nedorit (sau mai mul�i copii nedori�i). Apoi, faptul de a fi un copil dorit sau nedorit este foarte relativ: un copil nedorit la �nceput, poate deveni acceptat, apoi dorit �i iubit, iar un copil dorit la �nceput, poate deveni nedorit datorit� comportamentului s�u negativ de mai t�rziu.
Dac� cineva crede c� nu are iubire pentru un nou copil, va putea dob�ndi aceast� iubire cu timpul. Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului c� un num�r foarte mare de sarcini nu sunt programate �i deci, �n primul moment, nu sunt voite. Cu toate aceastea, mama dep�e�te �ocul ini�ial, accept� copilul care cre�te �n ea �i apoi a�teapt� cu ner�bdare na�terea lui. Cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie, mama aproape �ntotdeauna trece de la �mpotrivire la acceptare �i de la acceptare la iubire.
� O lume �n care to�i copiii s� fie dori�i ar fi ideal�, dup� cum ideal� ar fi o lume �n care toate so�iile s� fie dorite de so�i, to�i so�ii de so�ii, to�i p�rin�ii b�tr�ni s� fie dori�i de copiii lor, toate popoarele : negri, �igani, evrei, s� fie dorite de celelalte popoare, �n care nici un om, nic�ieri �i niciodat� s� nu fie nedorit de ceilal�i. Dar o asemenea lume nu exist� (pe p�m�nt), iar dac� �ncerc�m s� o realiz�m prin eliminarea tuturor nedori�ilor, ne trezim �n Germania lui Hitler, unde singurul popor care avea voie s� mai existe era cel arian, fiindc� era singurul dorit. Nu exist� nici un criteriu pentru a se putea spune c� un copil dorit va fi fericit �i iubit, sau c� un copil nedorit va fi nefericit �i neiubit. Sunt copii nedor�i �i totu�i adu�i pe lume, care sunt apoi foarte iubi�i �i, invers, copii dori�i, care sunt apoi foarte neferici�i. Medicii ginecologi sunt de acord asupra faptului c� un num�r foarte mare de sarcini nu sunt programate �i deci, �n primul moment, nu sunt voite. Cu toate aceastea, mama dep�e�te �ocul ini�ial, accept� copilul care cre�te �n ea �i apoi a�teapt� cu ner�bdare na�terea lui.� (Asocia�ia Medicilor Catolici, � Avortul � �ntreb�ri �i r�spunsuri �, Ed. Presa Bun�, Ia�i, 1993, p. 30)
Sub aspect �tiin�ific, faptul c� avortul este uciderea unei fiin�e umane e un lucru at�t de evident, �nc�t ilustrul biolog Botella Llusia afirm�: �Pentru un biolog este imposibil s� fie de acord cu avortul, la fel ca �i pentru un teolog.�
Copilul care se dezvolt� �n uter, indiferent de stadiul �n care se afl� (ovul fecundat, embrion sau f�t), nu este proprietatea mamei, nici a tat�lui, nici a unui alt om, nici a societ��ii, nici a statului. Nici mama, nici tat�l, nici un alt om, nici societatea, nici statul nu au dreptul s� dispun� de via�a acestei fiin�e umane, deci nu au nici un drept s� hot�rasc� faptul c� nu va tr�i. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om, chiar dac� acel om este copilul s�u. Avortul nu poate fi considerat un drept al femeii, dup� cum nu poate fi un drept al nim�nui s� ucid� un adult. Uciderea legalizat� a unui om r�m�ne uciderea unui om. Legea care permite avortul este nedreapt� �i nu are nici un suport �tiin�ific sau ra�ional. Fiind evident, �n lumina datelor �tiin�ifice, c� embrionul, din momentul conceperii deja, e fiin�� uman�, parlamentele �i institu�iile interna�ionale nu au curajul s� dea o defini�ie restrictiv� embrionului uman. Dar nici defini�ia corect� nu �ndr�znesc s� o dea c�ci, prin aceasta, ar trebui s� recunoasc� caracterul nedrept �i criminal al legilor care autorizeaz� avortul �i s�-�i recunoasc� vinov��ia pentru sutele de milioane de vie�i nevinovate distruse. Nu trebuie s� uit�m �ns� c� exist� ��ri democratice, cum ar fi Irlanda, Polonia, Malta, animite state din S.U.A., etc., unde avortul este interzis prin lege. Dreptul la via�� este dreptul suprem �i fundamental al omului, f�r� de care nu e posibil nici un alt drept.
Fiin�a conceput� are calitatea de persoan� uman�; o are, nu trebuie s� i-o dea vreo autoritate uman�.
Via�a uman� este sacr� �i inviolabil�, indiferent de calitatea ei. Utilitarismul a creat conceptul de "calitate a vie�ii" �i a �nlocuit sacralitatea vie�ii cu termenul de "calitate" a vie�ii. Conform utilitarismului, un individ, pentru a avea statutul de persoan� �i, prin urmare, dreptul de a tr�i, trebuie s� posede un anumit standard de "calitate" a vie�ii. Dar valoarea, sacralitatea �i inviolabilitatea oric�rei vie�i umane �i au r�d�cina �n Dumnezeu. Valoarea oric�rei fiin�e umane: t�n�r sau b�tr�n, s�n�tos sau bolnav, embrion sau nou-n�scut, geniu sau redus mintal, nu depinde de ceea ce �n limbaj hedonist �i utilitarist se nume�te "calitatea vie�ii". Nu exist� via�� lipsit� de calitate, via�a e o valoare absolut�, fiind darul lui Dumnezeu.
Avortul este contrar lui Dumnezeu, contrar moralei, contrar drepturilor omului �i datelor �tiin�ei. Copilul are dreptul sacru de a fi protejat, pentru c� este persoan� uman� din momentul concep�iei �i, �n plus, el singur nu se poate ap�ra.
Exist� studii care arat� c� p�m�ntul are resurse suficiente pentru a hr�ni mult mai mul�i oameni dec�t sunt �n prezent, dar cei care �mpart �n mod nedrept resursele manipuleaz� opinia public� vehicul�nd falsa problem� a � suprapopul�rii � pentru a nu se vedea c� adev�rata cauz� a s�r�ciei nu este lipsa de resurse, ci �mp�r�irea nedreapt� a acestora de c�tre ei. �n acest sens, ei promoveaz� controlul popula�iei prin orice mijloace, promoveaz� o cultur� a mor�ii, opus� culturii umane �i cre�tine a vie�ii.
Pentru femeile care au f�cut deja avort �i se confrunt� cu diferite consecin�e emo�ionale negative (pe l�ng� cele fizice), exist� �i consilierea post-avort (dup� avort) care se poate face la Asocia�iile �Primul Pas� �i �Solidaritate �i Speran�� �n Ia�i (adresele asocia�iilor sunt �n cadrul textului) sau la alte asocia�ii pentru via�� �n alte ora�e.
Iat� c�teva cuvinte ca �i cum ar fi spuse de un copil nen�scut, extrase dintr-un material intitulat �Jurnalul unui copil care nu s-a n�scut�:
�5 octombrie: Ast�zi a �nceput via�a mea. M�mica �i t�ticul nu �tiu �nc� aceasta. Sunt mai mic� dec�t o g�m�lie de ac, cu toate acestea sunt o persoan�. Un alt lucru s-a stabilit: voi fi feti��. Voi avea p�rul blond �i ochii alba�tri.
19 octombrie: Apare primul meu s�nge, primele mele vene.
25 octombrie: Azi a �nceput s�-mi bat� inima. De acum �ncolo ea va bate �nceti�or pentru tot restul vie�ii.
2 noiembrie: Cresc c�te pu�in �n fiecare zi. Mi se formeaz� m�inile �i picioarele. Dar trebuie s� mai a�tept un timp p�n� c�nd aceste picioru�e m� vor �n�l�a spre bra�ele mamei �i p�n� c�nd aceste m�nu�e vor putea culege flori �i �l vor putea �mbr��i�a pe tata.
12 noiembrie: La m�ini mi se formeaz� dege�elele. Cu ele voi putea m�ng�ia p�rul mamei.
20 noiembrie: Abia ast�zi doctorul i-a spus mamei c� eu exist aici �n p�ntecele ei. Ce fericit� trebuie s� fie!
13 decembrie: Acum aproape c� pot s� v�d. �n jurul meu este �ntuneric. C�nd mami m� va scoate �n lume, �n jur vor fi pretutindeni soare �i flori. Dar, mai mult dec�t orice, vreau s-o v�d pe mami. Cum ar��i, mami?
28 decembrie: Ast�zi mama mea m-a ucis.�
C�teva versuri impresionante, scrise de un preot:
�n �sanctuarul� lor umbros / Se-ascund de uciga�a arm�.
E dureros c� sunt ur��i / De �ns�i propria lor mam�.
Suspin� Cerul pentru ei / �i sfin�ii protesteaz�-n cor,
N-avem urechi c� suntem surzi / S� le venim �n ajutor.
(Preot Petru B�g�cian)
b) Argumente religioase :
�n afar� de dovezile biologiei, �nv���tura cre�tin� afirm�, pe baza revela�iei din Biblie, c� Dumnezeu creeaz� spiritul �n materie �n momentul concep�iei. Deci, pe l�ng� codul genetic, �nscris �n cromozomi, care determin� caracteristicile trupe�ti �i care, a�a cum am v�zut, exist� din clipa concep�iei, copilul are �i spirit tot din acea clip�. Faptul c� Dumnezeu creeaz� �n clipa concep�iei spiritul copilului este sus�inut �i de alte religii (iudaic�, islamic�, etc.). Prin urmare, �i sub aspect religios copilul este fiin�� uman� din momentul concep�iei. �n budism, Codul lui Manu �i Zendavesta consider� uciderea copiilor �n p�ntecele matern p�cat la fel de grav ca �i uciderea p�rin�ilor. Spiritul este imaterial, deci invizibil, dar este dup� chipul lui Dumnezeu. Chiar din clipa concep�iei omul are chipul lui Dumnezeu at�t �n spirit c�t �i �n trup; chipul trupesc, primit prin cromozomi, chiar dac� apare (se dezvolt�) la c�teva s�pt�m�ni de la concep�ie, este con�inut �n codul genetic din zigot chiar din clipa concep�iei, �n form� incipient�. Trupul omului este p�rta� la demnitatea de chip al lui Dumnezeu. Este vorba de chipul lui Dumnezeu la modul general, nu de particularit��ile de ras�, care au ap�rut �n timp tot din voin�a lui Dumnezeu; �ns� este revelat �n Biblie (Dt. 32,8 �i Fap. 17,26) - dar �i sub aspect �tiin�ific s-a demonstrat - c� toate rasele provin din aceea�i pereche de str�mo�i comuni. Omul formeaz� o unitate bidimensional�. E o persoan� at�t �n spirit c�t �i �n trup. Via�a vine de la Dumnezeu �i trebuie primit� ca un dar al S�u �i ca o binecuv�ntare. Dumnezeu spune �n una dintre cele zece porunci: �S� nu ucizi !� (Exod 20,13). Fiind uciderea unui om, avortul este p�cat foarte mare. Despre leg�tura personal� a omului cu Creatorul s�u vorbesc mai multe texte biblice, printre care Psalmul 138: �Tu mi-ai �ntocmit r�runchii, Doamne, Tu m-ai �esut �n p�ntecele mamei mele. Te laud c� sunt o f�ptur� at�t de minunat�. Minunate sunt lucr�rile tale �i ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de tine, c�nd am fost f�cut �ntr-un loc tainic, �esut �n chip minunat, ca �n ad�ncimile p�m�ntului. C�nd nu eram dec�t un plod f�r� chip (�n textul ebraic � un copil imediat dup� concep�ie, f�r� chip trupesc dezvoltat - n. n.) ochii T�i m� vedeau.� (Ps. 138, 13-16).
Oamenii sunt doar colaboratori ai lui Dumnezeu �n transmiterea vie�ii, iar nu proprietari ai vie�ii. �n Sf�nta Evanghelie st� scris : �Iar Isus, cunosc�nd cugetul inimii lor, a luat un copil, l-a pus l�ng� Sine, �i le-a zis : � Oricine va primi pruncul acesta (unul ca acesta � n. n.), �n numele Meu, pe Mine M� prime�te; iar oricine M� va primi pe Mine, prime�te pe Cel ce M-a trimis pe Mine. C�ci cel ce este mai mic �ntre voi to�i, acesta este mare �� (Luca 9, 47-48). �i tot Domnul Isus Cristos a mai spus : �Vede�i s� nu dispre�ui�i pe vreunul din ace�tia mici� (Matei 18,10). Avortul este o situare de partea diavolului, contra lui Dumnezeu. Diavolul, neput�ndu-l atinge pe Dumnezeu, �l atac� pe cel ce poart� chipul lui Dumnezeu, pe om, respectiv pe copil. �n �Didahea�, o scriere a Bisericii din jurul anului 100 d. Ch., st� scris: �S� nu ucizi copilul prin avort �i s� nu dai pieirii pe noul-n�scut!� �nv���tura cre�tin�, bazat� pe revela�ia lui Dumnezeu din Sf�nta Scriptur� (Biblia), a proclamat �ntotdeauna c� via�a uman� trebuie protejat� �ncep�nd de la concep�ie, �n toate fazele ei de dezvoltare, �i a criticat �n mod foarte categoric avortul �n nenum�rate documente oficiale �i concilii. Autorul legii morale este �nsu�i Dumnezeu. Biserica nu este autoarea legii morale, ci depozitara ei. Pe baza revela�iei lui Dumnezeu, toate Bisericile cre�tine, �ntr-un glas, arat� c� avortul este uciderea unui om.
Papa Ioan Paul al II-lea, �ntr-un discurs din 17 septembrie 1983, spunea: �Nici un om nu vine la existen�� din �nt�mplare, ci din voin�a lui Dumnezeu.�; iar �n ziua de 8 septembrie 1985 a lansat acest apel: �Salva�i omul care �nc� nu s-a n�scut, amenin�at de omul care s-a n�scut!� Avortul este uciderea unui copil f�r� ap�rare. �n enciclica �Evangelium vitae� (�Evanghelia vie�ii�), acela�i pap� scrie: �A ap�ra �i a promova, a venera �i a iubi via�a e o misiune pe care Dumnezeu o �ncredin�eaz� fiec�rui om�. �n 1951, Papa Pius al XII-lea amintea urm�torul adev�r: �Copilul �n p�ntecele mamei are dreptul la via��, drept primit direct de la Dumnezeu, nu de la p�rin�i, nici de la vreo societate sau autoritate omeneasc�.� �ntr-un document al Bisericii Catolice, �Gaudium et spes� (�Bucurie �i speran��), citim: �Via�a omului �i �ndatorirea de a o transmite nu sunt limitate la lumea aceasta �i nici nu pot fi m�surate �i �n�elese numai �n cadrul ei.�
Merit� de asemenea s� fie men�ionat� Declara�ia asupra avortului provocat dat� de Congrega�ia pentru Doctrina Credin�ei la 25 noiembrie 1974, cu aprobarea Papei Paul al VI-lea, �ntruc�t pentru prima dat� �ntr-un document oficial al Bisericii sunt luate �n considerare �i cuno�tin�ele �tiin�ifice cele mai recente referitoare la �nceputul vie�ii:
"Din momentul �n care ovulul este fecundat, se inaugureaz� o via�� care nu este nici cea a tat�lui, nici cea a mamei, ci a unei noi fiin�e umane care se dezvolt� pe cont propriu. Aceast� nou� fiin�� nu va fi niciodat� o fiin�� uman� dac� nu este din prima clip� uman�. La aceast� eviden�� dintotdeauna�tiin�a genetic� modern� aduce pre�ioase confirm�ri. Ea a demonstrat c�, din primul moment, este fixat programul a ceea ce va fi aceast� fiin�� vie: un om, acest om individual cu �nsu�irile sale caracteristice deja bine precizate. Din momentul fecund�rii a �nceput deja aventura unei vie�i umane. Fiecare din marile ei capacit��i are nevoie de timp pentru a se dezvolta �i a intra �n ac�iune".
Sf�ntul P�rinte Papa Ioan Paul al II-lea a tras nenum�rate semnale de alarm�, �ncerc�nd s� trezeasc� con�tiin�ele oamenilor �n fa�a celui mai s�ngeros r�zboi din istoria omenirii: r�zboiul dezl�n�uit �n ultimele decenii �mpotriva copiilor care nu s-au n�scut �nc�. Spicuiesc din interven�iile sale:
"�n realitate, avortul este o �nfr�ngere a omului �i a societ��ii civile. Prin el este sacrificat� via�a unei fiin�e umane de dragul unor bunuri de mai mic� valoare, invoc�ndu-se adesea motive inspirate din lipsa de curaj �i de �ncredere �n via��. Aceasta este una din urm�rile cele mai �ngrijor�toare ale materialismului teoretic �i practic care, elimin�ndu-l pe Dumnezeu, sf�r�e�te prin a elimina �i omul" (25 decembrie 1986).
"Ascensiunea unei culturi utilitariste care, dup� ce a introdus legalizarea avortului, acum cere legalizarea eutanasiei �i justific� din ce �n ce mai deschis experien�ele pe om, f�r� s� �in� cont de respectul datorat integrit��ii subiectului, e un fapt alarmant" (5 decembrie 1987).
"�nv���tura biblic� invit� la reflec�ie �i asupra situa�iei fiin�elor umane pe cale de dezvoltare, destinate plin�t��ii dezvolt�rii, mai mult, destinate s� participe la �ns�i via�a lui Dumnezeu. Din nefericire, noi asist�m la spectacolul frecvent al unei practici care vizeaz� curmarea violent� a drumului at�tor vie�i umane, care �nc� nu s-au n�scut" (19 octombrie 1986).
Avortul ucide fiin�a �n care Dumnezeu �i-a pus chipul S�u; intr� �n drepturile lui Dumnezeu, care este singurul st�p�n asupra vie�ii omului; r�pe�te dreptul firesc al omului la via��; �ncalc� porunca iubirii; �ncalc� o datorie foarte important� fa�� de societate. Deci avortul este p�cat �mpotriva lui Dumnezeu, �mpotriva firii omului �i �mpotriva societ��ii.
2.Solu�ii alternative la avort
Exist� solu�ii alternative la avort, propuse de asocia�ii pentru ap�rarea vie�ii, �n decursul consilierii pre-avort (�nainte de avort). Dou� astfel de asocia�ii sunt �n Ia�i:
a)Asocia�ia de caritate �Primul Pas�, Ia�i, bulevardul Tudor Vladimirescu nr. 89, bloc 89, scara A, parter, ap.2, cod 700401; telefon 0232 / 277.901;
e-mail: [email protected]
adresa web: http://www.primulpas.ro.org/
Serviciile asocia�iei sunt oferite de c�tre speciali�ti �n domeniu: asisten�i sociali, medici, psihologi. Asocia�ia �Primul Pas� ofer� gratuit urm�toarele servicii:
- Teste de sarcin�;
- Trimiteri pentru consulta�ii ginecologice �i ecografii gratuite;
- Consiliere pre-avort �i post-avort, direct sau prin e-mail;
- Informare cu privire la implica�iile �i alternativele unui avort;
- Oferire de ajutor material de urgen��, at�t �nainte, c�t �i dup� na�tere;
- G�zduire;
- Grup de suport pentru m�mici;
- Informare despre alte servicii de �ngrijire.
b) Funda�ia Solidaritate �i Speran�� � Centrul InfoAdolescent, Ia�i, str. Costache Negri nr. 48, cod 700071, telefon 0232 / 220.548; 0232 / 271.228 sau 0332 / 805.750; e-mail: [email protected]
Serviciile sunt acelea�i ca �i la Asocia�ia Primul Pas �i sunt tot gratuite.
Iat� unele dintre solu�iile alternative la avort oferite de asocia�iile pentru ap�rarea vie�ii:
- Ajutor material at�t �nainte, c�t �i dup� na�tere;
- Centre maternale unde sunt primite femeile, tinerele �i adolescentele �ns�rcinate. Ele pot ram�ne �n aceste centre maternale cu masa �i cazarea gratuite, p�n� la un anumit timp dup� na�tere, iar apoi sunt ajutate material pentru a-�i putea cre�te mai u�or copilul;
- Asisten�� maternal� a copilului (�ncredin�area lui pentru un timp unei familii care vrea s� ia un copil �n �ngrijire). Aceasta �nseamn� c� mama real� are dreptul legal s�-�i ia copilul �napoi oric�nd dore�te acest lucru (c�nd se simte �n stare s�-l creasc�) ;
- �ncredin�area copilului spre adop�ie unor familii care nu pot avea copii sau care au, dar vor s� �i adopte. Dec�t s�-l ucid� prin avort, este clar c� e preferabil ca mama s�-l nasc� pe copil �i s�-l a�eze �n bra�ele unor p�rin�i adoptivi, care �l vor �ngriji cu dragoste. Adop�iile, dup� cum se �tie, se fac pe cale legal�. Mama poate s�-�i viziteze copilul oric�nd, dac� dore�te. �n fiecare an, peste 50.000 de femei din America fac aceat� alegere. Iat� ce spunea o femeie: �Datorit� faptului c� nu am putut s�-i ofer minimul necesar, cea mai bun� decizie pe care am luat-o vreodat� a fost s�-i g�sesc fiicei mele o familie adoptiv� care s� o iubeasc� �i s� o creasc�. �n prezent �i iube�te familia adoptiv� �i m� iube�te �i pe mine. F�r� s� renun� la ea, i-am oferit mult mai mult.�
- �i alte solu�ii.
Pentru consiliere spiritual�, un preot din Ia�i v� poate r�spunde la urm�toarea adres� de e-mail:
[email protected]
- Alt preot, p�rintele T�nase Nicolae, a �nfiin�at Asocia�ia Pro Vita Pentru N�scu�i �i Nen�scu�i �i a construit mai multe a�ez�minte unde prime�te copii spre cre�tere, �n satele Valea Plopului �i Valea Screzii, comuna Pose�ti, jude�ul Prahova.
Adresa : Preot T�nase Nicolae, strada Nicolae Iorga, nr. 72, bl. C1, ap. 8, V�lenii de Munte, jude�ul Prahova, Rom�nia
sau :
Parohia Valea Plopului, Comuna Pose�ti, Jude�ul Prahova, cod cod. 107440, Rom�nia
Telefoane :
0244 / 280.600
0244 / 421.208
0746 / 014.605
Fax : 0244 280.695
e-mail:
[email protected]
[email protected]
Site-ul Asocia�iei:
http://provitann.org/?page_id=20
Toate serviciile Asocia�iei sunt gratuite. P�rintele T�nase prime�te, de asemenea, �i copii ai str�zii. �n cre�terea copiilor este ajutat �i de oamenii din sat. Multe femei care au renun�at la avort �i au n�scut copiii, i-au �ncredin�at p�rintelui T�nase Nicolae pentru un timp sau definitiv.
Iat� un link cu prezentarea Asocia�iei �i fotografii de acolo :
http://www.crestinortodox.ro/Valea_Plopului___asezamant_al_iubirii_crestine-22-21847.html
- Asocia�ia Pro Vita Pentru N�scu�i �i Nen�scu�i are filial� �i �n Bucure�ti, precum �i �n alte ora�e din �ar�.
Site-ul Asocia�iei Pro Vita pentru n�scu�i �i nen�scu�i � Filiala Bucure�ti (de aici pute�i primi �i CD-uri gratuite cu filme �i alte materiale pentru via��)
http://www.provitabucuresti.ro/
tel.: 0728.673.673
fax: 031/815.27.80
e-mail:
[email protected]
- SITE-UL http://www.avort.ro/consiliere.php
CON�INE POSIBILITATEA DE CONSILIERE PE E-MAIL DIN PARTEA A DOUA MAICI CU PREG�TIRE (MAICA SOFRONIA �I MAICA RAFAELA CARE AU FOST PREZENTATE �I LA TV) DE LA CENTRUL DE FORMARE �I CONSILIERE "SFIN�II ARHANGHELI MIHAIL �I GAVRIIL ", PRECUM �I ARTICOLE, DOCUMENTARE, M�RTURII �I SFATURI : http://www.avort.ro/
- SITE CARE CON�INE M�RTURII PUBLICE ALE FEMEILOR
http://www.avort.ro/marturii.php
SITE-UL ADEVARUL DESPRE AVORT. FOARTE INTERESANT
http://www.adevaruldespreavort.ro/
- SITE-UL http://www.vreausaaflu.ro/
CON�INE �NREGISTR�RI VIDEO �I DOCUMENTARE FOARTE INTERESANTE PENTRU VIA��
http://www.vreausaaflu.ro/camp/?page_id=11
- Site-ul Asocia�iei Darul Vie�ii
http://www.darulvietii.cnet.ro/
- Alte �nregistr�ri video �i audio foarte interesante pentru via��. Cele mai multe dintre ele sunt �n limba rom�n�:
http://www.provita.org.ro/
- Site-ul Asocia�iei Pro Vita Media
http://www.provita.ro/
- Site-ul Asocia�iei Pro Vita Craiova
http://www.provitacraiova.ro/
- Site-ul Asocia�iei Pro Vita Gala�i
http://www.provitagalati.ro/
- Site-ul avort.info cu multe informa�ii pentru via�� :
http://www.avort.info/
- Site-ul Asocia�iei FAMILIA �I VIA�A, centru de consiliere pentru familie http://www.familiasiviata.ro/
- Acces�nd linkul urm�tor, g�si�i o colec�ie foarte interesant� de �nregistr�ri video �i documentare pentru via��:
http://www.catholicdigitalstudio.com/prolifevideos.htm
- Acces�nd urm�torul link, pute�i citi o carte direct pe internet, despre probleme fundamentale de bioetic�:
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?omulafi
- Pute�i citi direct pe internet cartea intititulat� �Manual de bioetic�, �n care se vorbe�te foarte pe larg despre avort, dac� accesa�i urm�torul link:
http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual
- Site-ul Asocia�iei Ortodoxe Fr��ia Franco-Rom�n� despre Pro-Vita http://aoffr.free.fr/html/provita_ro.html
- Un site foarte interesant al Mi�c�rii Pentru Via��, poate fi accesat pe linkul urm�tor:
http://pentru-viata.org/
- Un alt site pentru via�� :
http://www.avort.net/
-Informa�ii foarte interesante pentru via��, difuzate de Altermedia http://ro.altermedia.info/news/cultura-vietii/
- Un site deosebit de interesant care con�ine multe c�r�i (care pot fi citite direct pe internet), reviste despre c�s�torie, ap�rarea vie�ii, familie, adolescen��, s�n�tate, recenzii de filme, jocuri, precum �i leg�turi cu alte site-uri
http://www.profamilia.ro/
- Exist� organiza�ii pentru ap�rarea vie�ii umane �i la nivel interna�ional, cum ar fi organiza�ia Human Life International, cu site-ul urm�tor:
http://www.hli.org/
- Un site despre Sf�nta Gianna Beretta Molla, o martir� a ap�r�rii vie�ii umane http://www.hli.org/gianna_molla/
-Despre Mar�ul vie�ii, manifestare public� �mpotriva avortului http://provitabucuresti.ro/2006/06/02/pro-vita-bucuresti-a-participat-la-marsul-vietii-la-iasi/
Chiar dac� a avut rela�ii sexuale �nainte de c�s�toria cre�tin� (rela�ii sexuale pre � maritale) sau, mai r�u, �n afara c�s�toriei cre�tine (rela�ii sexuale extra � maritale), nu trebuie s�-�i ucid� copilul, ci trebuie s�-l nasc� �i, dac� nu-l poate cre�te, s� aleag� una sau mai multe dintre solu�iile alternative descrise mai sus. Dac� �l poate cre�te ea �ns�i, nu trebuie s� se team� c� se va c�s�tori greu din cauz� c� are copil, c�ci sunt at��ia b�rba�i care iau �n c�s�torie femei cu copii, fie c� au �i ei copii, fie c� nu au. Sau poate c� se va c�s�tori cu tat�l copilului. Dac� va apela la asocia�iile de mai sus sau la alte asocia�ii pentru via�� �n alte ora�e, va primi ajutor material �i, dac� va dori, va putea locui la un centru maternal p�n� la un timp dup� na�tere �i apoi va putea l�sa copilul la o familie care acord� asisten�� maternal� pentru un timp sau �l va putea da spre adop�ie. Dac� mama este elev� sau student� poate s� mearg� la �coal� �i c�t timp este �ns�rcinat� �i dup� ce na�te. Dup� cum am v�zut, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie, mama aproape �ntotdeauna trece de la �mpotrivire la acceptare �i de la acceptare la iubire. Acest lucru este valabil �i pentru p�rin�ii tinerei mame nec�s�torite: chiar dac�, poate, la �nceput unii dintre ei se �mpotrivesc na�terii copilului, cel mult dup� c�teva luni de la concep�ie se obi�nuiesc cu g�ndul c� fiica lor va na�te copilul. �i, oricum, fata nu trebuie s� asculte de p�rin�i dac� ace�tia ar �ndemna-o la avort sau la oricare alt lucru r�u.
3. Consecin�e fizice �i emo�ionale ale avortului asupra femeii
Pe l�ng� faptul c� este uciderea unui copil f�r� ap�rare, avortul are �i numeroase consecin�e asupra s�n�t��ii �i uneori asupra vie�ii femeii, chiar dac� este f�cut de medic, cu aparatur� medical�, oric�t ar fi aceasta de steril�. Dup� un avort, cele mai multe femei se confrunt� cu una sau mai multe dintre urm�toarele consecin�e (unele dintre aceste consecin�e sunt imediate, iar altele pot ap�rea �i dup� c��iva ani):
a) Consecin�e fizice
- Hemoragii - complica�ii hemoragice - de multe ori at�t de greu de st�p�nit, �nc�t necesit� extirparea chirurgical� a uterului �i permanentizarea unei infirmit��i serioase pentru femeie;
- Infec�ii ale aparatului genital feminin, cu reducerea p�n� la dispari�ie a capacit��ii de procreare;
- Infec�ii pelviene acute �i cronice;
- Perfora�ii uterine �nso�ite uneori �i de lezarea organelor din vecin�tate: vezic�, rect, intestin sub�ire, peritoneu . De cele mai multe ori, consecin�ele sunt catastrofale, chiar dac� nu sunt constatate de la �nceput. Perfora�iile mici, neobservate, evolueaz� lent �i pot produce infec�ii grave, cangren� uterin�;
- Sterilitate;
- Complica�ii particulare legate de diverse manevre;
- Accidente neurologice datorate diverselor embolii ;
- Tetanus post-avort (�nc� prezent, �n ciuda profilaxiei);
- Dureri abdominale acute �i prelungite (mai ales dup� dispari�ia anesteziei), ame�eli,
dureri de cap;
- R�ni cervicale (t�ierea sau ruperea colului uterin de c�tre instrumentele folosite pentru avort);
- R�ni cicatriciale permanente ale mucoasei uterine;
- Inflamarea trompelor uterine;
- Infec�ii datorate r�m�nerii �n uter a unor resturi ale f�tului sau ale placentei;
- Sinechii uterine ;
- Conflicte serologice Rh ;
- Infectarea cu virus hepatic datorit� transfuziei din cauza hemoragiei dup� avort;
- Cancer la s�n. O leg�tur� �ntre cancerul de s�n �i avort a fost precizat� de medici �nc� din anul 1957. Pornindu-se de la faptul c� hormonii produ�i �n timpul sarcinii au un efect protector, s-a ajuns la concluzia c� avortul induce o schimbare hormonal� brusc�. Efectul acestei violen�e afectez� celulele s�nului, schimbare care, p�n� la urm�, provoac� apari�ia cancerului. Un studiu publicat �n 1994 �n �Jurnalul Institutului Na�ional de Cercetare a Cancerului� constata: �Riscul cancerului de s�n pentru femeile care au f�cut un avort este cu 50% mai mare dec�t �n cazul altor femei�.
- Cre�terea inciden�ei hipertensiunii. Un studiu efectuat �n California (S.U.A.) a ar�tat c� ��n compara�ie cu femeile care au n�scut, femeile care au avut un avort au un risc mai mare, din punct de vedere statistic, de deces cerebro � vascular. Aceasta este o dovad� c� avortul provocat cre�te inciden�a de hipertensiune la femei.� (�A Record Linkage Study of 173, 279 Low Income American Women�, �n �Clinical Medicine & Health Research�, 25 aprilie 2001).
- Cre�terea frecven�ei avorturilor spontane;
- Cre�terea frecven�ei sarcinilor extrauterine ;
- Na�teri premature, na�teri de copii mor�i;
- Deregl�ri menstruale;
- Atac de cord �i convulsii datorit� reac�iei alergice fa�� de anestezie;
- Embolismul lichidului amniotic : este o boal� catastrofal� �i �nseamn� o infectare a s�ngelui femeii cu lichid amniotic din con�inutul placentei sau cu fragmente din �esuturile f�tului. Asemenea cazuri sunt deseori mortale.
- Febr� ridicat�, blocaj renal , convulsii, �oc septic , com�;
- Moarte. Nimeni nu va �ti exact num�rul femeilor care mor din cauza avortului. Motivul t�cerii este �reputa�ia�, at�t a medicului, c�t �i a familiei �n care are loc decesul. �n general, drept cauz� a decesului nu se trece cea real�, adic� avortul, ci complica�iile care rezult� din avort, de exemplu hemoragie, hepatit�, etc. Se consider� c� num�rul real al deceselor provenite din avort este cel pu�in de zece ori mai mare dec�t cel indicat oficial de statistici. �n publica�ia �The Scotsman�, la 9 martie 1970, s-au scris urm�toarele cuvinte: �Putem s� consider�m c� avortul legal este cauza principal� a mor�ii femeilor tinere� (�i nu numai a celor tinere � n. n.)
Exist� o coresponden�� aproape matematic� �ntre rata avorturilor �i rata mortalit��ii materne. Rom�nia a fost mai mul�i ani pe primul loc �n Europa la rata avorturilor (�i �n primii ani de dup� 1989 chiar pe primul loc �n lume) �i a ajuns pe locul doi �n Europa la rata mortalit��ii materne. Se poate muri �i de la primul avort, chiar dac� e f�cut de medic cu aparate oric�t de sterile.
De asemenea, vaccinurile avortive �i pilula avortiv� RU486, prezint� consecin�e fizice foarte grave. Dou� exemple:
- Injec�ia intrauterin� a diverselor lichide �n scop avortiv (�nc� extrem de frecvent�) are risc foarte mare de apari�ie a a�a-numitului avort toxico-septic cu evolu�ie rapid� �i violent� �i cu sf�r�it �n general mortal;
- Ingestia diverselor substan�e avortive afecteaz� �n special ficatul �i rinichii, iar doza avortiv� este foarte apropiat� de cea mortal�.
�n ceea ce prive�te sterilitatea femeilor �n urma avortului, un material ap�rut �n 20 noiembrie 1997 �n �Evenimentul Zilei� �ncepea cu titlul �Alarm� de gradul zero�, ar�t�nd c� fertilitatea rom�ncelor cunoa�te o sc�dere evident�. Avortul determin� consecin�e grave, iar statisticile eviden�iaz� c� �morbiditatea cauzat� de complica�iile avortului a devenit semnificativ� (Dr. Barto� Daniela, �S�n�tatea femeii �i a copilului �i protec�ia familiei �n viziunea Ministerului S�n�t��ii �i Familiei din Rom�nia� �n Congresul Interna�ional �Familia �i via�a la �nceputul unui nou mileniu cre�tin�, Bucure�ti, 2002).
b) Consecin�e emo�ionale (sindromul post � avort care poate ap�rea imediat sau la c��iva ani dup� avort �i care const� �n emo�ii negative)
- Sentimente de vinov��ie, m�nie, team�;
- Triste�e, m�hnire, depresie;
- Pl�ns frecvent;
- Tulbur�ri ale somnului (insomnii, co�maruri) ;
- Teama de sarcini viitoare;
- Pierderea respectului de sine;
- Dificult��i de rela�ionare cu ceilal�i;
- Comportament agresiv fa�� de sine �ns�i, fa�� de tat�l copilului �i fa�� de cei implica�i �n avort;
- Incapacitatea / diminuarea implic�rii �n activitatea sexual�;
- Abuz de alcool, consum de droguri;
-G�ndul de suicid. Preciz�m aici c� cine se sinucide ajunge �n suferin�a ve�nic� a iadului, pentru c� moare cu acest p�cat al sinuciderii pe suflet. Diavolul, �n viclenia lui, dup� ce �i introduce femeii g�ndul avortului, dac� ea face avort �ncearc� s� o �mping� la descurajare �i sinucidere, pentru a ajunge �n suferin�a ve�nic� a iadului.
Pentru femeile care au f�cut deja avort �i se confrunt� cu a doua serie de consecin�e prezentate (emo�ionale) exist� �i consilierea post-avort (dup� avort) care se poate face la asocia�iile pentru via�� �i despre care am amintit �i mai sus.
Despre consecin�ele emo�ionale, dou� femei m�rturisesc urm�toarele : (Din revista pentru elevi �Schreibenkleister�, Bad Neustadt / Baurische, Rhon, Germania):
�To�i cei care m-au sf�tuit s� fac avortul �n urm� cu doi ani � doctorul, consilierul, p�rin�ii, prietenii, prietenele �i so�ul meu � m-au asigurat c� a�a e cel mai bine pentru mine �i pentru copilul meu! Acum copilul meu este mort iar eu sunt disperat�! Nu mai pot s� dorm noaptea, nu mai pot s� r�d. Nimeni nu m� �n�elege! V� rog, spune�i tuturor oamenilor c�t de groaznic este un avort! Dureri cumplite �mi chinuie trupul �i sufletul. De ce nu mi-a spus nimeni ce va urma?� (Jutta)
�Mi-am avortat copilul. Ast�zi nu a� mai lua o asemenea hot�r�re, indiferent ce ar spune cei din jur. Tr�iesc cu o fric� �n mine de care nu mai pot sc�pa. Am co�maruri �n care �mi apare o feti�� care fuge spre mine cu bra�ele �ntinse �i �ntreab� mereu: �De ce m�mico? De ce?� Apoi m� trezesc ud� de transpira�ie. Acest vis �i privirea feti�ei m� urm�resc continuu de c�nd am avut acea interven�ie._Relatez acest lucru pentru folosul tuturor femeilor �i tinerelor fete care se afl� �n aceea�i situa�ie. G�ndi�i-v� foarte bine ce face�i, pentru c� v� vor chinui visele �i v� vor urm�ri privirile copiilor avorta�i. Ve�i sim�i o singur�tate cople�itoare, durere �i jale, c�nd ve�i vedea o mam� cu copilul ei. Voi ve�i suporta consecin�ele acestei interven�ii, nu partenerul vostru. El nu v� poate lua teama, regretul sau �nsingurarea. De aceea g�ndi�i-v� bine �nainte de a alege avortul �i nu permite�i nim�nui s� v� constr�ng�, pentru c� via�a voastr� va fi distrus�. Exist� numeroase organiza�ii care v� pot ajuta. Nu face�i aceea�i gre�eal� ca �i mine!� (Judith)
Avortul nu �nl�tur� nelini�tea, angoasa femeii �n dificultate, ci i-o spore�te �i i-o prelunge�te. Sunt dou� forme de angoas�: una pe termen scurt care dureaz� p�n� la avort, alta pe termen lung, care �ncepe la avort sau dup� avort. Toate greut��ile �i durerile maternit��ii se uit�, dar angoasa provocat� de avort dureaz� la multe femei chiar �i toat� via�a. Dac� �i tat�l a fost de acord cu avortul, pot ap�rea �i la el consecin�e emo�ionale, precum �i la alte persoane. Cei care au participat la avort, cum ar fi unii medici, asistente medicale, rude sau prieteni care au contribuit la avort, au �ndemnat la avort sau au fost de acord cu avortul, pot fi afecta�i de consecin�e emo�ionale. De aceea consilierea post-avort se adreseaz� �ntr-o anumit� m�sur� �i b�rba�ilor. Doctorul Mina Minovici, care a fost profesor de medicin� legal� la Facultatea de Medicin� �i directorul Institutului Medico-Legal din Bucure�ti, �n �Tratat complet de medicin� legal� arat� la r�ndul s�u urm�rile dezastruoase ale avortului.
4. Ce se poate vedea c�nd un avort este filmat prin intermediul ecografului :
�n documentarul intitulat �Strig�tul mut� se prezint� un avort filmat prin intermediul ecografului. �n acest documentar se observ� cum copilul nu vrea s� moar�, se agit�, se fere�te de instrumentele pentru avort. Frecven�a b�t�ilor inimii sale cre�te foarte mult. C�nd constat� c� nu mai are unde s� se fereasc�, deschide gura larg, ca �ntr-un strig�t mut. Apoi este t�iat �n buc��i �i extras din uter bucat� cu bucat�. Spre sf�r�itul documentarului se pot vedea femei care pl�ng amar deoarece regret� c� au ucis copilul �i pe deasupra au r�mas �i cu diferite sechele fizice �i emo�ionale �n urma avortului. Documentarul a fost realizat de doctorul ginecolog american Bernard Nathanson. Acest doctor fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din S.U.A. �i unul din fondatorii organiza�iei pentru legalizarea avortului, numit� N.A.R.A. Dup� ce �i-a f�cut un proces de con�tiin��, doctorul Nathanson �i-a f�cut �mea culpa�, a �ncetat s� mai fac� avorturi �i a realizat acest documentar pentru con�tientizarea oamenilor �n privin�a avortului. Un t�n�r medic, care a contribuit la realizarea film�rii avortului la ecograf, a fost at�t de mi�cat de ceea ce a v�zut pe ecran �n timpul avortului, �nc�t a ie�it pentru c�teva clipe din sal�, s-a re�ntors apoi pentru a termina filmarea, dar niciodat� nu a mai f�cut vreun avort. La aceast� filmare a asistat �i o feminist� care la �nceput era de acord cu avortul (de�i feministele au mai multe motive s� fie �mpotriva avortului, cum vom ar�ta �n paragraful 8) dar a fost at�t de mi�cat� de ceea ce a v�zut, �nc�t niciodat� nu a mai fost de acord cu avortul.
Multe femei care vizioneaz� acest documentar spun c� nu vor face avort niciodat�, iar cele care au f�cut avort �i vizioneaz� documentarul spun c� nu vor mai face nici un avort.
La fel ca �i ginecologul Bernard Nathanson, �i ginecologul s�rb Stoian Ada�evici �i mul�i al�ii din diferite p�r�i ale lumii (�i din Rom�nia) au renun�at s� mai fac� vreun avort. Exist� exemple care arat� c� medicii obstetricieni au avut de suferit de pe urma avorturilor pe care le-au efectuat. La nivel mondial, a fost constituit� Societatea Centurionilor, organiza�ie interna�ional� ce include medici care au practicat avortul. Foarte mul�i dintre ace�tia, dup� perioada de recuperare au �nceput s� militeze pentru ap�rarea vie�ii.
]
de curiozitate....a citit cineva ce scrie aici?? tot?? sa imi faca si mie rezumat??
|
