avortul.care ar fi decizia ta?

AJUTATI-MA, chiar am nevoie ...

elodea Postat pe 18 Iulie 2008 09:26
In primul rand vreau sa spun ca cei care afirma ca exista metode contraceptive si sunt prosti cei care ajung la asa ceva se insala amarnic..... singura metoda contraceptiva sigura 100% este ABSTINENTA in rest toate pot da gres.. Acum 6 luni am ramas insarcinata fara a fi ceva programat, eram intr-o relatie care se afla mai la inceput. In momentul in care i-am spus prietenului meu de asta mi-a zis ca imi va fi alaturi indiferent de decizia pe care o voi lua dar de atunci nu l-am mai auzit..... Decizia mea a fost, cu toate conditiile date de a pastra sarcina. Stiu ca majoritatea ar fi recurs la avort si atunci de ce sa ma simt eu complexata de situatie din moment ce am curajul de a da viata si a creste un ingeras. Cred ca m-as fi simtit mizerabil si extrem de egoista daca as fi decis sa avortez, in fond pot sa ii ofer acestui copil tot ceea ce este necesar, educatie si conditii decente de trai. Barbatii oricum sunt neseriosi si nu ai garantia ca copilul tau, chiar facut intr-o casnicie, nu va ajunge in final sa creasca fara tata... viata nu se opreste aici din contra e un nou inceput si sunt fericita de decizia luata....
Eu ma aflu cam in aceeasi situatie, bine nu sunt insarcinata.Stau cu iubitul meu in chirie, sunt studenta iar daca mi s-ar intampla sa raman insarcinata cred ca as alege sa nu pastrez copilul chiar daca nu as fi multumita sufleteste, totusi e un suflet .Dar daca stau si ma gandesc la faptul ca nu am ce sa ii ofer o casa(parintii iubitului meu stau in Bucuresti nu nu ma linisteste cu nimic).Nu vreau sa credeti ca sunt egoista dar trebuie sa privim realitatea inainte de toate.
sorinuka85 Postat pe 18 Iulie 2008 09:30
Eu ma aflu cam in aceeasi situatie, bine nu sunt insarcinata.Stau cu iubitul meu in chirie, sunt studenta iar daca mi s-ar intampla sa raman insarcinata cerd ca as alege sa nu pastrez copilul chir daca nu as fi multumita sufleteste, totusi e un suflet acolo chiar daca e cat un sambure.Dar daca stau si ma gandesc la faptul ca nu am ce sa ii ofer o casa(chiar daca parintii iubitului meu stau in Bucuresti nu nu ma linisteste cu nimic).Nu vreau sa credeti ca sunt egoista dar trebuie sa privim realitatea inainte de toate.

sorinuka85 Postat pe 18 Iulie 2008 09:31
Cred ca este foarte greu sa fim obiectivi si sa dam un raspuns la aceasta intrebare daca nu suntem sau nu am fost niciodata in situatia asta. Daca mi s-ar intampla asta acum as spune ca nu conteaza greutatile care urmeaza, ca nu as fi nici prima si nici ultima femeie care trece prin asa ceva, si as pastra copilul. Nu cred ca as putea sa traiesc o viata normala stiind ca am comis pacatul suprem. Oare asa este? Gandesc corect? Asta ar fi decizia corecta? chiar nu stiu....insa ce stiu este ca nu as vrea, vreodata, sa fiu pusa in situatia de a lua o asemenea decizie.....e greu. Tot ce trebuie sa facem este sa nu ne mintim spunand: asta nu mi se poate intampla MIE. De aici trebuie sa pormim, sa constientizam ca . Asa ca trebuie sa avem grija de noi si sa plutim de fericire cand se intampla minunea, nu sa o consideram un blestem.
v_dianna Postat pe 18 Iulie 2008 09:47
M-am aflat intro situatie asemanatoare. Am ramas insarcinata in cel mai nepotrivit moment din punct de vedere material plus o relatie de putin timp cu un viitor incert. Pe scurt in momentul de fata am o fetita de doi ani, sunt casatorita cu tatal ei (ne iubim in continuare), muncim din greu si.... suntem fericiti! Nici o clipa nu m-am gandit sa fac avort, nici macar daca as fi ramas singura, am ambitie, nu ma dau batuta usor si niciodata nu am facuto! Orice copil are dreptul la viata si sa fie fericit! Merita orice sacrificiu si efort! Nu este usor dar am o mare satisfactie cand ma uit la ea, cand imi zambeste, cand imi spune \"te iubesc mamica\", nu imi pot imagina viata fara ea! Cunosc multi copii care au tot ce isi doresc din punct de vedere material si care nu sunt nici pe jumatate fericiti si veseli in comparatie cu puiutzul meu. Este sanatoasa (multzumesc lui Dumnezeu, ca pt asta m-am rugat de cand am ramas insarcinata, pana am nascut, si ma rog in continuare sa fie sanatoasa si sa fim sanatosi. Atat, si nimic mai mult!), frumoasa si foarte inteligenta (nu spun asta doar pt ca e a mea, oricine a stat macar 5 minute langa ea poate confirma asta ).Orice problema are o rezolvare mai devreme sau mai tarziu, si le poti rezolva fie ca esti singur, fie ca ai un copil de crescut. Nici nu mi-as fi imaginat ca un copil imi poate da atat de multa putere, ambitie si forta, ca sa nu mai spun ca atunci cand o privesc sau ma gandesc la ea, uit de orice necaz si orice suparare! Copii nu trebuie sa plateasca pentru greselile noastre, ca nu am avut suficienta grija si "sa intamplat!"!
mikyb Postat pe 18 Iulie 2008 10:26
"... foloseste sau nu foloseste contraceptive riscul de a ramane insarcinata exista ..." Daca totusi se intampla ..... NU face AVORT !!!!!!!!!!!!!!!!! Daca faci un avort, te simti ca un CRIMINAL. Vreti neaparat sa aveti aceasta experienta? N-aveti decat, dar v-am prevenit !!! Orice motive ai gasi, sentimentul este acelasi CA AI OMORAT O VIATA, UN OM !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Simply_i Postat pe 18 Iulie 2008 11:08
sa faci copii e foarte usor,sa ii cresti este mult mai greu!daca pastrezi sa nu sarcina este o decizie care va marca intr-un fel sau altul momentul.cu toate astea in conditiile in care nu prea ai ce sa ii oferi la momentul dat cea mai buna optiune ar fi avortul!(chiar dac e mai greu,mai dureros,e mai bine)!
caty2407 Postat pe 18 Iulie 2008 11:20
..
ioana_stefan Postat pe 18 Iulie 2008 21:16
fetelor, am 22 ani. in toata copilaria mea m-am zbatut sa ii fac pe ai mei sa inteleaga ca am nevoie de prezenta si sprijinul lor moral si nu material. ii multumesc lui dumnezeu, parintii au muncit din greu si au reusit sa ridice o casa in bucuresti, "in buricul targului". m-am si plimbat prin lume mult. poate suna ridicol, dar simt lipsa dragostei lor. stiu ca am trecut de mult de varsta la care sa mai cer dragoste alor mei, dar imi lipseste prea mult. mai dur este cand imi reproseaza ca mi-au dat de toate si eu sunt nerecunoscatoare. un copil ARE nevoie de dragoste in primul rand, apoi de bani pentru a fi fericit (experienta proprie). ca metode contraceptive, luam pastile. s-a intamplat sa mi se inflameze sanii si a trebuit sa intrerup contraceptivele pentru o luna sau doua pentru a putea fi schimbate. sunt doar la sfarsitul primei luni si urmeaza sa ma cosult cu medicul in privinta medicamentatiei viitoare. cu prietenul folosesc prezervativ. doar ca s-a intamplat sa se rupa. am luat si pastila de a doua zi, dar pe ambalaj zice ca are acoperire doar 84%. sunt spreiata groaznic. ai mei sunt sigura ca nu ma vor sustine. ai lui nici nu concep sa nu fac avort in caz de doamne fereste. discutiile si sfaturile voastre m-au facut si mai sigura de decizia mea. e un suflet si nu are nici o vina pentru a fi pedepsit cu pedeapsa capitala. iar obstacolele vietii sunt nu pentru a ne opri, ci pentru a ne readuce aminte motivatia noastra, si a continua mai puternici. imi iubesc copilul dinainte de a se naste si nu am de gand sa las problemele financiare sa mi-l ucida. va multumesc mult ca va sprijiniti reciproc si ca ii ascultati pe cei cu ofuri.
buburuzik Postat pe 18 Iulie 2008 21:55
Eu cred ca avortul trebuie facut daca nu-ti doresti acel copil, decat mai incolo sa-ti para rau ca l-ai facut si sa-l faci si pe el sa se simta nedorit. Un avort planificat trebuie gandit foarte la rece neexceptand eventualele riscuri si probleme.Si eu mi-am facut un avort pentru ca nu am dorit acel copil, si credema ca ma gandesc acum cum ar fi fost daca nu l-as fi avortat dau nu ma simt o criminala pentru ca fiecare are dreptul sa-si faca viata cum vrea el si nimeni nu are dreptul sa jigneasca pe altul. Mi sa zis ca de ce avortez ca is tanara si-l pot creste (am 21 de ani-casatorita) dar eu nu l-am vrut pentru ca am vrut sa-mi continui studiile. Cine zice ca te vei zimti un "criminal" inseamna ca nu a facut avort niciodata. iti doresc mult succes in decizia pe care o vei lua , indiferent care va fii aceea!
MArYnA123 Postat pe 18 Iulie 2008 22:39
\"fiecare are dreptul sa-si faca viata cum vrea el\" - prin decizia de a face avort, iei dreptul sau de a alege, de a avea o viata! \"Cine zice ca te vei zimti un \"criminal\" inseamna ca nu a facut avort niciodata.\" - probabil ca asa este, dar nici nu as testa chestia asta, sentimentul asta, pentru ca n-as putea traii cu constiinta incarcata, ca am luat o viata! este un copil si un suflet nevinovat, inca din momentul conceptiei, de la fecundarea ovulului! pentru cei care cred ca in ziua de azi nu se mai intampla minuni: e gresit - fiecare viata noua este o minune! oricine are copii cred ca poate spune asta. Sa te gandesti doar cum se formeaza acea viata, acel omulet, din ce se face.. chiar este o minune! \"Eu cred ca avortul trebuie facut daca nu-ti doresti acel copil, decat mai incolo sa-ti para rau ca l-ai facut si sa-l faci si pe el sa se simta nedorit.\" - nicio MAMA nu va simti si nu va spune ca mai bine nu l-ar fi avut! din momentul in care l-ai vazut si l-ai tinut in brate, nu ai cum sa nu ti-l doresti si sa nu il iubesti! din acel moment chiar nu mai conteaza daca a fost dorit sau nu. esti pus in fata faptului implinit si nu mai poti decat sa-l iubesti! in fond si la urma urmei fiecare face cum vrea, dar ganditi-va de doua ori inainte de a hotara sa iei o viata, gandeste si pentru cel care nu isi poate spune dorinta! sunt atat de multi oameni care isi doresc copii si nu pot avea, sunt atat de multi copii care se nasc bolnavi, si nu este vina lor sau a parintilor lor. nu este alegerea lor! sa poti avea un copil este un lucru mare, e cea mai mare realizare a unei femei... sa faci, sa cresti UN OM...
mikyb Postat pe 19 Iulie 2008 12:29
fiecare are parerea sa...eu nu imi doresc nici in ruptul capului sa fac un avort in toata viata mea...dar daca voi fi nevoita...voi face. sunt tipul de femeie careia ii plac relatiile stabile; presupunand ca as ramane insarcinata pe la varsa de 23 de ani cu iubitul meu ( stabil); daca ar vrea sa fac avort nu as accepta;as pastra copilul pt ca daca l-as avorta as suferi foarte mult pe plan psihic; copilul ala ar fi parte din mine si l-as iubi din tot sufletul de la inceput pt ca el ar fi oricum rodul dragostei pe care i-o port barbatului iubit, chiar daca el nu l-ar vrea.
sayuri_m Postat pe 20 Iulie 2008 04:10
in primul rand as vrea sa va salut toate forumistele si sa va spun ca admir faptul ca puteti vorbi deschis despre subiecte de genul acesta mai ales ca poate ele vor fi citite de tinere care chiar au nevoie de o indrumare. as dori totusi sa va spun si povestea mea...la 18 ani cand eram in clasa a XII a am ramas insarcinata cu prietenul meu de atunci...asta desi ne protejam cu prezervativ...asa ca 2 luni in care am trait o agonie continua am decis sa fac un avort...nu vreau sa-mi caut nici motive si nici justificari sau scuze dar atunci in situatia in care ma gasesam am crezut ca cel mai bine este sa nu aduc pe lume un copil caruia nu am ce sa-i ofer,pe care nu am posibilitatea sa il cresc asa cum ar merita,sa-i ofer o casa,o familie.Nu trece insa zi sa nu ma gandesc la el si sa-mi jur ca ii voi oferi copilului meu toata dragostea pe care nu am putut sa i-o ofer aceluia. cred ca nimeni nu este in masura sa judece sau sa critice deciziile altora mai ales ca nu-si pot da seama exact de sentimentele si situatia in care este persoana aceea in acel moment.este o decizie dureroasa si care te marcheaza pentru totdeauna dar care de multe ori este necesara. cu drag,o domnisoara educatoare
littlepoppygirl Postat pe 20 Iulie 2008 16:40
"Buburuzik" te felicit pentru cum gandesti. De aici se poate vedea ca ORICUM, ORICAND in viata TOT ITI VA LIPSI CEVA, TOT O SA-I GASESTI UN CUSUR PARINTELUI TAU ... Asteptati sa fiti si voi parinti, si de abia atunci veti intelege complexitatea situatiei de parinte, oricat de tare v-ati stradui sa fiti ce-i mai buni, deh. "anaphielle", si oricare veti mai citi acest articol, ganditi-va CE INSEAMNA AVORTUL !?! AVORTUL este o operatie prin care UN COPIL ESTE TAIAT, CIOPARTIT, TRANSAT precum o bucata de carne - dar nu una moarta, caci el este VIU - deci este taiat de viu bucatele mai mici si mai mari si extras DIN UTER, organul vostru de viitoare mame, pt. ca sperati cu toatele ca vre-o data sa aveti totusi un copil. Adesea acest UTER, cu inaintarea in varsta, NU MAI POATE TINE O SARCINA, mai ales atunci cand in cateva ocazii in care el a inceput si s-a dezvoltat putin, a primit hormonii necesari si RADACINILE VIITORULUI COPIL prin care el, uterul a inceput si la hranit, o luna si 1/2, 2 luni sau chiar 3 luni ... TU (doctorul) vii atunci si TAI ACELE RADACINI CU CURETA, si-i "spui" UTERULUI TAU, RAMAI ACOLO CU RESTURILE ACELEA DE RADACINI IN TINE PANA SE VOR PIETRIFICA .... caci acelea NU TI LE "OPEREAZA" NIMENEA. Dumnezeu sa te fereasca de asa ceva, ar insemna SA-TI PERFOREZE (GAUREASCA) UTERUL, si atuncea ar trebui SA-TI SCOATA SI TOT UTERUL - ADIO! copii, pe veci ADIO! MACELARITI o viata in propriul vostru corp. DE CE NU ii dati mai bine SANSA SA SE NASCA, si SA TRAIASCA, daca NU alaturi de dumneavoastra, atuncea alaturi de alti parinti (marea majoritate au fost si ei candva in situatia voastra de acuma si au ales atunci avortul) ??? Aveti o masina de tocat carne, sau un blender? Acelasi lucru i se intampla si COPILULUI dumneavoastra - VOI IL PUNETI IN ACEA MASINA DE TOCAT. El, copilul exista, are radacini prinse de uterul dumneavoastra si se hraneste deja, si creste, se formeaza! Voi ce faceti cu el, din el? CARNE TOCATA !!! Ah, sunt sarcini care se opresc in evolutie, si trebuiesc eliminate. Ele NU SE MAI DEZVOLTA. COPILUL ESTE DEJA MORT, acolo in uter. Dar asta este cu totul altceva. Ca si cu sarcinile extra-uterine; cele care si-au prins radacinile pe trompa ovariana, si nu au ajuns sa coboare in uter. Trompa uterina, in acest caz, se taie si ovarul cel mai apropiat NU va mai putea forma viitorii copii, caci nu vor mai ajunge la acest ovar nici un fel de spermatozoizi care sa fecundeze acele ovule, ne mai existand trompa care dirijeaza spermatozoizii catre ovar (si ovul). IN MAREA MAJORITATE A CAZURILOR, in urma unei asemenea sarcini extra-uterine, NU STIU DE CE, are loc apoi o noua sarcina (urmatoarea) TOT EXTRA-UTERINA, pe cealalta trompa, a celuilalt ovar. Si uite asa se taie si aceasta. ADIO COPII !!! (Nu stiu daca se mai poate intr-un asemenea caz sa mai ai copii prin metoda fertilizarii in vitro, si respetiv a implantarii - numai intr-un uter sanatos - a embrionilor astfel formati in afara corpului uman, in vitro). NU UCIDETI !
Simply_i Postat pe 20 Iulie 2008 16:45
NU UCIDETI ! Sunt nenumarate CUPLURI pe care le-ati putea face FERICITE OFERINDU-LE COPILUL VOSTRU, caci ei nu vor putea avea nici o data, poate, unul al lor, oricat de mult si l-ar dori. DATI-I O SANSA SA RESPIRE "FERICIT" (!!!) COPILULUI CE TRAIESTE IN CORPUL VOSTRU. Chiar daca va fi fericit alaturi de alta mama. Dar VA TRAI, si va va multumi vre-o data, fie doar si in gand - pt. ca totusi i-ati dat INTREAGA VIATA si nu doar o luna, doua, trei ... pentru a-l omori. Noi MAMELE suntem de fapt cele care LUAM DECIZIA !!! NU DATI VINA PE nimeni ALTCINEVA, sau NU va CAUTATI MOTIVE. Este CORPUL NOSTRU. Si este CRIMA NOASTRA. Orice rana poate ca se vindeca cu timpul, dar O CRIMA n-ai cum s-o mai REPARI.
Simply_i Postat pe 20 Iulie 2008 16:55
Simply_i am ramas fara cuvinte.Ai foarte mare dreptate.Eu am ales sa pastrez copilul desi sunt ff tanara.Cred ca as fi luat-o razna daca faceam avort iar apoi sa citesc postarea ta.Dar vezi tu nu putem sa judecam pe nimeni numai D-zeu ne poate judeca.Nu poti sa impui unei pers sa faca intr-un fel sau altul.E greu nu avem ce face dar trebuie sa ne asumam responsabilitatea faptelor noastre in viata.Si inca o data nu putem sa judecam pe nimeni.Important e sa avem sanatate ca restul vin de la sine.Stiu ce spun.Have a nice life!
Catutzu Postat pe 20 Iulie 2008 21:21
acesta este secolul 21.....
littlepoppygirl Postat pe 22 Iulie 2008 15:57
Si dak suntem in sec 21 ce ?trb sa ne punem poalele in cap,nu mai exista putina civilizatie,demnitate,respect?E o moda sa faci avort?Sau e o moda sa torni copii la greu si sa ii dai pe mana bonelor?Nu mai are femeia din zilele noastre o constiinta,demnitate si respect de sine?Dimpotriva,daca suntem in sec 21 ar trb ca femeia sa puna piciorul in prag si sa nu se mai lase manipulata de catre barbati.Suntem aici ca sa ne sfatuim intre noi,nu sa ne contrazicem sau sa judecam pe unul si pe altul.pupici.
Catutzu Postat pe 22 Iulie 2008 23:53
bai sincer,suntem in secolul 21.fiecare face ce vrea si ce considera bine.e libertatea si alegerea fiecarei femei cati copii vrea sa lase pe drumuri.este strict problema fiecareia ce vrea sa faca mai departe.daca nu te duce capu si nu ai respect ptr natura umana torni 8976765989 de copii.depinde de educatia fiecareia.oricum indiferent de educatie.oamenii nu trebuiesc judecati ptr alegerile lor fie proaste fie bune.ceea ce e oribil ptr tine poate fi indiferent altcuiva.persoanele gandesc in 10000 de feluri diferite si nu aleg intotdeauna ce e bine.e normal.dar cum am zis,poate ptr altii asta e mai bine
Postat pe 24 Iulie 2008 04:34
catutzu,sunt de acord cu ce ai zis tu,mai putin de partea cu manipularea...in general femeile sunt cele care manipuleaza cel mai bine,mai bn dekat barbatii..mai sunt si exceptii dar in general cam asa e ;)
razz Postat pe 25 Iulie 2008 01:55
simply...stiu ce este avortul...stiu ce se intampla acolo....stiu ca am fost un copil atunci si intrasem in panica. acum nu stiu daca gresesc sau fac bine, dar vreau sa am un copil chiar daca prietenul meu nu vrea, chiar daca m-ar parasi, chiar daca....nu-mi mai pasa de nimic....in mine au ramas ramasite din ei, si dorinta de ai avea inapoi. stiu ca asta este imposibil dar vreau un copil. oare gresesc? se spune ca o femeie cand ramane insarcinata Dumnezeu crede ca este pregatita.( o femeie,nu un copil) atata timp m-am gandit la ziua in care il voi strange in brate. si visul oricarei femei este sa fie mireasa si sa aibe copii...eu vreau sa am un copil acum,vreau sa il concep,dar el nu vrea. oare fac bine ca ii ascund faptul acesta?
Postat pe 26 Iulie 2008 11:33
copii au nevoie si de tata....este o mare prostie sa spui asa ceva, dar sa mai si faci???copilul nu ramane o jucarie toata viata lui, creste, devine o fiinta sociala si cum toti ceilalti copii ai tati,..va suferi foarte mult,.vine un timp cand te judeca si trebuie sa ai argumente solide,..nu ceva de genul..asa am vrut eu...
labora Postat pe 26 Iulie 2008 20:17
da' de ce e o prostie? De ce mereu simtiti nevoia sa judecati? Castigati vreun premiu pt judecarea celuilalt? (pt ca daca e asa va votez :D) Ce argumente "solide" trebuie sa ai? Ti se pare mai solid argumentul din copilaria generatiei noastre: "asa erau vremurile" decat argumentul zilei de maine: "Atunci a sosit vremea pt tine, copile"? Tot ii dati atat cu "copilul are nevoie de tata. Da, are. Insa ce te face sa crezi ca masculul ala ar ramane langa tine o viata chiar daca e sotul tau? Si atunci ce-i vei spune copilului, "Tac'tu e un ticalos", ori ce? Nici nu stiti nimic din lumea asta insa aveti un talent teribil la a condamna pe ceilalti.
amme22 Postat pe 26 Iulie 2008 20:47
multumesc amme22...labora eu am zis ca el nu vrea nu ca ma va parasi. este o mare diferenta.
Postat pe 27 Iulie 2008 20:11
Ciao.Decizia ar fi sa pastrez copilul,indiferent de situatie.Chiar daca "taticul" e "cazut in razboi" sau langa mine,un copil e un copil.Si asa cum sunt tot felul de metode contraceptive,cred k nu mai poate fi o greseala.Orice greseala isi are urmare,iar daca o mama considera un copil o greseala ,ar trebui sa`si asume responsabilitatile. Un copil e mai ceva decat o placere..
ayda4ever Postat pe 8 August 2008 00:12
eu am trecut prin o astfel de experienta...a trecut un an si jumatate de atunci si nu pot sa trec peste,nu pot sa dorm noaptea....cand vad un copil imi amintesc de ceea ce am facut si totusi n-as fi avut curaj sa-l pastrez,n-as fi avut sprijin din partea nimanui,eram doar eu pe cont propriu si eram speriata,dar stiu k nu as mai face asta si am mare grija acum in tot ceea ce fac....voi nu aveti dreptul sa judecati...nimeni nu are..
aline Postat pe 8 August 2008 14:50
eu am trecut prin o astfel de experienta...a trecut un an si jumatate de atunci si nu pot sa trec peste,nu pot sa dorm noaptea....cand vad un copil imi amintesc de ceea ce am facut si totusi n-as fi avut curaj sa-l pastrez,n-as fi avut sprijin din partea nimanui,eram doar eu pe cont propriu si eram speriata,dar stiu k nu as mai face asta si am mare grija acum in tot ceea ce fac....voi nu aveti dreptul sa judecati...nimeni nu are..
aline Postat pe 8 August 2008 14:50
Fiecare femeie poate decide pentru ea. Eu nu pot sa fiu nici pro si nici contra femeilor care recurg la avort. In primul rand pentru ca nu am fost pusa in situatia de a alege daca sa pastrez o sarcina sau nu si in al doilea rand pentru ca lucrez in domeniul sanitar exact in specialitatea obstetrica-ginecologie.Totusi, nu ma pot abtine sa fiu putin mai critica in ceea ce priveste femeia care si-a facut tz-sprezece avorturi, iar daca o intrebi de ce nu foloseste metode contraceptive gaseste tot felul de scuze de doi bani.
Lucia1971 Postat pe 8 August 2008 14:53
In urma cu 3 ani am ramas insarcinata,eram foarte tanara,am aflat foarte tarziu de sarcina (20 sapt) desi as fi vrut nu am pututface avort asadar am decis sa dau copilul unei familii care nu putea avea copiii (din cauza ca ea facuse un avort care i-a distrus sanatatea) in final Dumnezeu a facut ca parintii tatalui copilului si parintii mei sa afle totul astfel copilul a ramas la mine,astazi nu mai sunt impreuna cu tatal copiluluidar sunt cea mai fericita mamicasi in fiecare seara ii multumesc Lui Dumnezeu pt EDY si pt faptul ca parintii mei sau altcineva nu a aflat in perioada cand as fi putut face avort. In concluzie decizia apartine fiecariea in parte,eu una va sfatuiesc sa aveti curaj indiferent de varsta nu exista bucurie mai mare si nu va faceti pb Dumnezeu are grija de copiii,si cu tot cu un copil acum avem si un nou tatic....care ne ofera toata dragostea lui,acum nimeni din familie nu isi imagineaza viata fara EDY
raluk_raluk Postat pe 18 August 2008 11:05
nu conteaza cat de grea e viata,trebuie sa luptam,trebuie sa tinem capul sus si sa mergem inainte indiferent de ce am facut in viata.Si eu sunt o mamica tanara si singura.Poate asta mi-a fost destinul,oricate greutati vom intampina in viata asta sa nu ne para rau fetelor de nimic,fiecare stie cum e mai bine pentru el,iar bunul D-zeu nu ne lasa la greu.Sanatosi sa fim ca asta e lucrul cel mai important.
Catutzu Postat pe 18 August 2008 16:07

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
avort	224	De la: kudika_nikole 15 Ianuarie 2012 19:15
Despre avort, " SILENT SCREAM"	111	De la: stiricaremerita 21 Ianuarie 2011 21:25
de ce mie?	21	De la: kudika336626 21 Aprilie 2011 22:43

Rugaciunea unui copil nenascut Sarut mana, mamicuta mea, Sunt eu, cel din pantecele tau care-ti soptesc la ureche cat sunt de speriat, de trist si de indurerat pentru ca vrei sa ma omori, crezand ca-ti sunt o grea povara... Tu nici nu stii cat e de greu	738	De la: gabi_4u_ever 14 Mai 2011 16:50
iartama	11	De la: kudika_979773 14 Februarie 2015 15:04