credeti ca iubirea o sa tina mereu?

casatorie fara nunta

Dilema foarte mare. Oscilez intre 2 barbati.

digital_chocolate Postat pe 29 Iulie 2008 16:15
eu mereu mi-am pus aceasta intrebare si nu am inteles niciodata cum pot 2 persoane sa stea atata timp impreuna,atatia ani,fara altcineva doar ei 2 sa mai faca si copii...adica nu stiu nu vreau sa fiu inteleasa gresit dar eu una nu prea ma vad stand 20-30 de ani langa un singur barbat...desi daca stii cum sa transformi acea iubire si acele amintiri frumoase care va leaga,in respect cred ca e reteta unei casnicii fericite.asa cred eu.va rog sa ma contraziceti sau sa ma aprobati si poate reuseste cineva sa-mi dezlege si mie acest mister:)
Parerea mea e ca ne schimbam de-a lungul vietii. Noi, cerintele noastre, asteptarile noastre, chiar si definitia iubirii se schimba. De aceea spuneam acelei tinere ca ii admir relatia pe care o are din liceu. Eu am avut o relatie inca din liceu, dar cand am iesit din adolescenta am descoperit ca ne-am schimbat, atat noi cat si ce asteptam de la celalalt. De asta imi e si mie teama. Acum Harap-Alb e cel care mi se potriveste in acest moment. Dar peste 10 ani, 20 ani? Totusi sunt si optimista. Este posibil sa ne schimbam impreuna in timp. Sa mergem pe acelasi drum, sa ne trezim unul langa altul si peste 20 ani cu aceeasi placere si bucurie ca suntem la fel de minunati unul pt celalalt. In ziua de azi suntem foarte independenti si ne sufoca numai gandul ca am fi prinsi intr-o relatie din care nu mai putem iesi pana la moarte. Si totusi eu sper ca voi gasi acel om care sa ma faca sa binecuvantez clipa in care am devenit acelasi gand, aceeasi traire, aceeasi iubire.
Postat pe 30 Iulie 2008 12:25
Vreau si sper din tot sufletul intr-o iubire pana la adanci batraneti Suntem impreuna din vremea cand eram liceeni...am crescut impreuna,ne-am desavarsit ca oameni si iubiti unul alaturi de celalalt.Viata/destinul a facut sa ne intalnim si sa ne potrivim precum sacul si petecul....am inceput cu o prietenie frumoasa,care s-a schimbat intr-o dragoste nebuna s-a finalizat cu o casnicie si un copil,ingerasul nostru si rodul iubirii dintre noi Am pornit in viata....de la nimic si cu foarte multe visuri si asteptari.O parte dintre ele le-am realizat,altele sunt pe cale de a fi implinite....Este foarte adevarat ca,pe masura ce te maturizezi,ce te dezvolti ca om si personalitate dorintele,asteptarile,chiar si definitia iubirii se schimba....dar cred ca este important ca partenerii sa fie ,,intr-un gand,, si pe cat se poate de receptivi si la dorintele celuilalt!!!Dragostea te schimba total...te face capabil de sacrificii ori gesturi pe care poate nu le-ai fi facut pt altcineva...si sa daruiesti din suflet,fara a astepta nimic in schimb este o dovada de dragoste!la inceput,nici eu nu ma vedeam stand atata vreme alaturi de o persoana mergand pe principiul cat este facut sa tina...tine,iar azi stiu sigur ca nu m-as vedea alaturi de altcineva...Il iubesc la fel de mult ca la inceput,imi place la fel de mult ca atunci sa-l supar,doar ca sa il impac dupa....inca ma atrage felul lui de a fi,cum ii sta in anumite haine,parfumul lui...inca am fantezii cu el si imi bantuie fiinta ori ma macina dorul cand este plecat departe!!!Vad/cunosc si alti tipi,dar pe toti ajung sa-i compar cu el si....nici unul nu este ca el....M-am temut ca,dupa nastere viata noastra se va schimba...eu ma voi schimba,atat de tare incat poate nu-i voi mai placea...si cu toate acestea,intr-o seara,cand ma asteptam mai putin mi-a facut o adevarata declaratie de dragoste,spunandu-mi ca inca ma iubeste ca la inceput,ba mai mult acum pt ca i-am daruit un baietel si inca se simte atras de mine Vreau sa spun in final ca am convingerea ca totul depinde de soti/parteneri,de modul in care stiu sa se iubeasca,sa se respecte,sa dea un strop de culoare relatiei,un pic de fantezie amorului, de modul in care reusesc sa-si fie alaturi la bine si la greu,sa se sustina,sa isi acorde incredere,sa lupte pt idealurile comune,fara a uita de cele personale...Nu cred sa existe o reteta anume,fiecare cuplu trebuie sa gaseasca varianta optima in cazul sau,pt ca un lucru este sigur....depinde doar de oamenii direct implicati in povestea de iubire daca ea va dura pana la adanci batraneti....

mell_30 Postat pe 2 August 2008 20:23
ce frumos...cred in iubirea adevarata dar doar anumite persoane se pot bucura de ea...tot de noi depinde si asta...sa stim sa luam deciziile cele mai bune...uneori poate nu vrem sa ranim si uitam de noi...facem ce ar trebui,nu ceea ce am vrea...poate nu stim sa alegem...sora mea e cu cineva de 7 ani si rel lor e la fel
Aleys Postat pe 2 August 2008 21:47
DA!!!! nu am nci o indoiala; doar sa gasesti iubirea adevarata
skorpyo Postat pe 2 August 2008 22:01
iubirea exista doar atunci knd stii sa iubesti si sa apreciezi frumosul..si persoana pe care o ai langa tine,intr`o relatie nu conteaza k parteneru/a are bani si te scoate peste tot..k unele fete sau baieti pt asta stau intr`o relatie,atunci knd iubesti sau ti la o persoana este important ceea ce simti tu in inima pt aceea persoana iubita tie.
Postat pe 4 August 2008 13:50
povestea de viata si in acelasi timp d iubire a lui mel 30 e una frumoasa..eu..da,cred in iubire dar nu stiu daca o sa tina mereu..sunt cu un prietenul meu de un an si 8 luni si sincer..chiar as vrea sa ne tina mult..pt totdeauna daca s poate..petrecem multe momente frumoase impreuna..nu zic, au mai fost si momente descurajatoare,s-au intamplat si lucruri mai putin bune,uneori ne am facut rau poate involuntar unul altuia..dar inca ii mai iubesc zambetul,accentul si inca mai simt fluturi in stomac:) cand ne intalnim..sper sa tina..mereu:D
dalia1988 Postat pe 5 August 2008 00:26
Si eu traiesc o iubire adevarata, mi-am cunoscut sotul in primul an de liceu, la 15 ani.. De atunci am ramas impreuna si cine ne cunoaste stie ca suntem firi total opuse, daca nu ne cunosti ai spune ca nu ne potrivim. Insa unul langa altul ne completam. Am trecut prin multe necazuri si neplaceri impreuna dar dragostea reciproca ne-a dat aripi si am reusit sa trecem pe deasupra tuturor. Iar in momentul de fata ne gandim ca suntem 2 norocosi.. E atat de frumos ca prima iubire sa fie si ultima!
Postat pe 5 August 2008 02:26
inseamna ca nu ai intalnit persoana potrivita ,langa care sa stai toata viata . Putini sunt cei care-si intalnesc jumatatea , langa care sa stea si 10 vieti ,daca ar avea .
1013 Postat pe 5 August 2008 12:09
am o intrebare, nu e rautate e doar o curiozitate: de ce toate fetitele, nu o zic cu ironie, de pana in 20 de ani in loc sa se "joace", sa se distreze, sa petreaca stau si se gandesc uneori la chestii relativ complicate? de ce graba de relatie? ce e drept trece timpul din ce in ce mai repede dar parca eu tot nu as fi vrut sa renunt la copilarie pt asa ceva; da exista o anumita presiune sociala acum care in urma cu vreo 2,3, 4 etc ani in urma nu era atat de evidenta, dar totusi: nu-si mai traiesc copii si adolescentii din ziua de azi copilaria?
mirelacm Postat pe 5 August 2008 13:57
De la: NAMASTE, la data 2008-08-05 02:26:32Si eu traiesc o iubire adevarata, mi-am cunoscut sotul in primul an de liceu, la 15 ani.. De atunci am ramas impreuna si cine ne cunoaste stie ca suntem firi total opuse, daca nu ne cunosti ai spune ca nu ne potrivim. Insa unul langa altul ne completam. Am trecut prin multe necazuri si neplaceri impreuna dar dragostea reciproca ne-a dat aripi si am reusit sa trecem pe deasupra tuturor. Iar in momentul de fata ne gandim ca suntem 2 norocosi.. E atat de frumos ca prima iubire sa fie si ultima! cat esti de norocoasa... povestea mea este la fel ca a ta, numai ca... noi ne-am despartit.. sper totusi sa mai existe o portita spre impacare.... Felicitari! Si sa nu va despartiti niciodata!
alexandra_blonda Postat pe 5 August 2008 14:30
De la: mirelacm, la data 2008-08-05 13:57:29am o intrebare, nu e rautate e doar o curiozitate: de ce toate fetitele, nu o zic cu ironie, de pana in 20 de ani in loc sa se "joace", sa se distreze, sa petreaca stau si se gandesc uneori la chestii relativ complicate? de ce graba de relatie? ce e drept trece timpul din ce in ce mai repede dar parca eu tot nu as fi vrut sa renunt la copilarie pt asa ceva; da exista o anumita presiune sociala acum care in urma cu vreo 2,3, 4 etc ani in urma nu era atat de evidenta, dar totusi: nu-si mai traiesc copii si adolescentii din ziua de azi copilaria? Chiar daca nu am 20 de ani sau ma rog,pina in 20 de ani lasa-ma sa iti raspund si eu. Pe mine ma ( impins) la casatorie falsa mea iluzie ca dupa casatorie voi fi mai libera.Adica ,parintii imi erau prea severi si eu doream sa ies si sa ma distrez cu cei de varsta mea .Sa fiu libera sa fac ce vreau dar am gresit si acum la 32 de ani am mari regrete.
Postat pe 5 August 2008 14:41
Cred in iubire pt toata viata , desi sunt constienta ca nu e foarte des intalnita si e normal sa fie asa...lucrurile bune sunt rare! Iubirea are diferite varste la fel ca si oamenii , dragostea aceea pasionala de la inceputul relatie se tranforma intr`o iubire calma , apoi intr`un profund respect si siguranta sentimentelor ...fiecare etapa e frumoasa si merita traita. Cand vine vorba de dragoste eu sunt o idealista , asa ca imi doresc pentru toata lumea sa iubim si sa fim iubiti toata viata ...
Kittynelle Postat pe 5 August 2008 14:58
multumesc pentru raspuns lory, oricum nu conteaza varsta celor care pot sau vor sa-mi raspunda; ti-l apreciez oricum; sincer eu ca sa mai scap de severitatea parintilor am plecat la facultate si nu au avut cum sa ma mai controleze, severitate pe care o vedeam doar eu uneori ca in momentul in care vroiam sa ple undeva nu mi se spunea "nu" doar ca nu imi placea sa dau explicatii si nici acum nu-mi place; te-ai gandit vreodata sa iti refaci viata dc ai atat de multe regrete? scuze indiscretia
mirelacm Postat pe 5 August 2008 16:18
Cred ca in timp iubirea se transforma in prietenie incat in primul rand, gasesti in cel pe care il iubesti cel mai bun prieten. Chiar daca pare greu de crezut ca iubirea sa tina mereu, cred ca depinde de noi, de felul in care il intelegem, de felul in care comunicam cu celalat, dar mai ales de felul in care stim sa-i fim alaturi in momentele in care are nevoie. Atat timp cat simtim, cat avem sufletul plin, e greu ca totul sa devina plafonare, obisnuinta.
alexandra13 Postat pe 5 August 2008 16:21
am o intrebare, nu e rautate e doar o curiozitate: de ce toate fetitele, nu o zic cu ironie, de pana in 20 de ani in loc sa se "joace", sa se distreze, sa petreaca stau si se gandesc uneori la chestii relativ complicate? de ce graba de relatie? ce e drept trece timpul din ce in ce mai repede dar parca eu tot nu as fi vrut sa renunt la copilarie pt asa ceva; da exista o anumita presiune sociala acum care in urma cu vreo 2,3, 4 etc ani in urma nu era atat de evidenta, dar totusi: nu-si mai traiesc copii si adolescentii din ziua de azi copilaria sa stii ca deseori ma gandesc la asta..la faptul ca sunt destul de mica pentru o astfel de relatie si..din cauza aceasta de multe ori am incercat sa ii pun capat..sa ma mai "joc" putin..dar..nu stiu..ne intelegem bine,e alaturi de mine atunci cand am nevoie si,cum am mai zis,inca mai simt ca il iubesc..
dalia1988 Postat pe 5 August 2008 23:23
multumesc dalia; sper sa ai o relatie frumoasa in continuare si sa nu ai nici un fel de regret ca nu ai copilarit pe deplin
mirelacm Postat pe 6 August 2008 16:08
[sa stii ca deseori ma gandesc la asta..la faptul ca sunt destul de mica pentru o astfel de relatie si..din cauza aceasta de multe ori am incercat sa ii pun capat..sa ma mai "joc" putin..dar..nu stiu..ne intelegem bine,e alaturi de mine atunci cand am nevoie si,cum am mai zis,inca mai simt ca il iubesc..[/quote] daca il iubesti, traieste-ti viata si ramai cu el pana dragostea se consuma. nimik nu este etern in viata.cei care cred asta, se mint pe ei insisi. dupa ce dragostea se duce, ramane dependenta puternica de acea persoana si ceea ce au realizat impreuna. totul este intr-o continua transformare.
Postat pe 7 August 2008 14:27
Nu stiu daca iubirea va tine mereu ,eu cu sotul meu vb din liceu dupa vreo 2 ani ne-am departit cam un an si jum si intr-o seara la discoteca l-am revazut si parca am simtit ca de fapt el niciodata nu disparuse din viata mea, intotdeauna el fusese al meu si este in continuare si pot sa spun ca si acum dupa 13 ani de cand suntem impreuna si 6 ani de casnicie cand il vad tot simt fluturi in stomac.Sa inteleg ca deocamdata la noi inca este iubire nu s-a transformat in obisnuinta si dependenta unul fata de celalalt?! NU?
Postat pe 7 August 2008 15:19
Eu m-am mutat cu prietenul meu de doi ani, si sunt de parere ca inca imi poat traii copilaria. Daca eram singura ce faceam...ma plimbam cu fetele, ieseam la un suc, la o barfa la o discoteca. Si acum pot face aceste lucruri numai ca atunci cand vin acasa gasesc pe cineva care sa ma tina in brate si sa-mi spuna cat de mult ma iubeste. Acele iesiri in parc cu iubitul sunt la fel chiar daca stam in aceiasi casa. S-a schimbat doar faptul ca trebuie sa fac curatenie,sa spal..sa fac mancare, si oricum curatenia si spalatul le faceam si acasa la mama, iar mancarea sincer mi-e drag s-o fac cand stiu ca va manca el si-i va placea, asta ma face sa am simt mandra de mine :p Banuies ca mai sunt pe aici fete care stiu ce inseamna sa-i faci mancare iar el sa-ti multumeasca si sa-ti spuna cat de buna a fost..stiti sentimentul nu??
pink_butterfly Postat pe 11 August 2008 12:01
eu n-as putea sa spun Doamne fereste ca nu am avut libertate din partea parintilor si ca nu mi-am trait copilaria si viata pana la varsta pe care o am(19)...inca ma distrez,nu ma gandesc macar la casatorie sau chestii de gen,nu ma grabesc niciodata pentru ca vreau sa fac lucrurile asa cum trebuie si sa fiu sigura de ceea ce vreau,dar mai vin zile in care imi amintesc cum s-au purtat prietenii,de fapt fostii prieteni sau iubiti cum sa le spun nu stiu,cu mine si atunci imi pun niste intrebari...de ce toti m-au mintit desi nu sunt geloasa,de ce n-am avut parte de cineva care sa ma pretuiasca si sa ma accepte asa cum sunt sau poate am eu prea multe pretentii,ca ce-i drept sunt un pic prea "selectiva" la capitolul asta.n-am intalnit "iubirea adevarata" cum le place unora sa spuna,nici nu ma grabesc,dar ma intrebam doar ca poate n-am avut noroc sau mai bine zis am gresit eu undeva...va multumesc oricum la toti ca mi-ati impartasit parerile voastre.
digital_chocolate Postat pe 13 August 2008 02:43
vedeti..aici depinde si de relatia pe care o avem cu partenerii nostrii.si de cum stim sa pastram iubirea si in acelasi timp sa facem si altceva ce nu tine de viata d cuplu..si..cum spunea cineva aici:.si ce e foarte important sa s mentina..chiar daca iubirea in starea ei initiala nu mai exista..e respectul unuia fata de celalalt:)
dalia1988 Postat pe 14 August 2008 00:39
depinde de persoana pe care ti-o alegi ( cred ca iubirea este si o alegere )
morticia_adams Postat pe 14 August 2008 23:18
iubirea e un lucru frumos dar nu toata lume apreciaza acest lucru!!!eu ma cunosc cu logodnicul meu din scoala generala pe urma am intrat amandoi la acelasi liceu dar eram doar prieteni foarte buni pana intr-o zi cand a venit la mine cu pretexul sa il ajut la engleza pe urma a venit sa megem la ziua de nastere unei amice comune si asa a inceput totul!!!
aurrorandreea Postat pe 15 August 2008 14:38
iubirea e un lucru? ma indoies pt ca in acest caz eu nu am sanse sa o intalnesc, orice lucru nou ma intereseaza, imi creaza o stare euforica dar din pacate cand lucrul se invecheste la fel si ceea ce "simt" pt lucrul respectiv sper sa nu fie un lucru iubirea...cel putin, nu unul fizic
mirelacm Postat pe 15 August 2008 20:49
daca e iubire, atunci va tine mereu...
cristinabordeianu Postat pe 17 August 2008 21:36
m-am hotarat: depinde de ambele persoane, de schimbarile care se produc in timp etc. deci ... u never know
morticia_adams Postat pe 21 August 2008 02:43
asa gandeam si eu.dar,iata am o relatie de 3 ani.si e dragoste nebuna!nu putem sta unul fara celalalt.am inceput sa fiu cu el dintr-o ambitie.si acum nu pot fara el.chiar exista dragoste si fericire!trebuie sa crezi in iubire.
razelm Postat pe 21 August 2008 08:37
nu.oricit de puternica e iubirea in timp dispare......
Postat pe 21 August 2008 11:19
consider ca daca e intretinuta iubirea rezista in timp. tot timpul trebuie facut ceva nou, impreuna ,pana si sexul de fiecare data trebuie incercat ceva nou. Niciodata nu tre sa aduci o prietena acasa sau el sa isi aduca prietenii acasa consider ca daca vreau ca o relatie sa tina trebuie sa tii tentatiile in afara caminului tau ( fostul meu sa culcat cu "prietena mea cea mai buna ". O relatie dureaza in timp daca stii in primul rand sa te joci sa fii copil si sa nu lasi monotonia sa intervina intre voi
rodisimihai Postat pe 21 August 2008 11:36

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
sunt departe de casa si singur	27	De la: kudika_29209 13 Mai 2013 11:31
Probleme cu familia	24	De la: cine_cineva 25 Ianuarie 2010 16:16
Barbatul care vrea sa te insele cu... tine.	125	De la: lisaU 3 Noiembrie 2011 09:01

Voi credetti in legatul cununiei???	0	De la: 30 Octombrie 2012 02:59
despre verighete	21	De la: alexandra_n 27 Mai 2009 17:36