Setari Cookie-uri

parintii, orice opinie e binevenita

sunt sigura ca unele dintre voi si de ce nu unii sunt deja parinti si cred ca or sa stie foarte bine ce vreau defapt sa aflu: CE FACEM CAND PARINTII NU CONSTIENTIZEAZA CA AL LOR COPIL A CRESCUT?

eu am genul de parinti care nu imi vad varsta reala, care inca mai cred ca am 2 ani, mama inca imi pune mancarea in farfurie, mai mai sa mi-o si mestece, fara decizii importante ca de..deciziile lor luate pt mine sunt mai bune, trei sferturi din ele sunt aiureli de parinti pe care eu nici nu le aprob si nici nu am cel mai vag sentiment macar de a da impresia ca as fi de acord, cand incearca cu orice pret sa-ti arate ca e bine cum zice el desi tu, ca adult, stii ca nu e bine; nu sustine ca toate parerile parintilor sunt proaste doar ca uneori au tendinta de a ti "indesa" pe gat ceva ce tu nu vrei, ceva cu care tu nu esti de acord, ceva cu care societatea in plina schimbare nu mai este de acord...

nu inteleg de ce sunt dispusi si au incredere sa-mi dea sume mari de bani pe mana dar nu au ioncredere in deciziile pe care le iau...care e logica? ori eu sunt aia batuta in cap si nu-mi dau seama?

problema mea cu parintii e destul de grava pt ca prin atitudinea lor ma face sa-i dispretuiesc, chit ca-mi sunt parinti
mirelacm
Postat pe 15 August 2008 21:11
Inseamna ca chiar ai o problema daca iti dispretuiesti parintii doar pentru ca incearca sa te ajute.

E normal sa aveti opinii diferite ,e normal ca ei sa iti dea sfaturi chiar daca tu consideri ca nu ai nevoie de ele , e normal sa incerce sa te protejeze pentru ca spre deosebire de tine ei au trecut prin viata .....tu esti inca la inceput,ai senzatia ca le stii pe toate dar asta nu inseamna ca nu ai nevoie de indrumari .

Desi am 30 de ani parintii mei s-au opus plecarii mele in sua ....ce trebuia sa le fac ? sa-i reneg sau sa-i dispretuiesc pentru ca nu inteleg ce oportunitate mi s-a oferit pe tava ?

Nu d-ra , le-am explicat de ce vreau sa plec si chiar daca nu au inteles motivele mele tot nu i-am dispretuit pentru nestiinta lor....

Atitudinea ta este gresita ....nu a lor !
iris_4_ever
Postat pe 16 August 2008 13:20
Cand esti parinte iti doresti sa faci totul pentru copilul tau.
Cum poti sa zici ca iti dispretuiesti parintii pentru ca te iubesc si vor sa te protejeze.
Eu in locul tau le-as saruta si picioarele.
Scuza-ma dar te comporti ca o fetita razgaiata.
Si ai mei faceau la fel si ii respectam pentru ca stiam ca fac asta din dragoste si pentru a ma proteja.
Chiar si acum cand sunt casatorita,parintii mei imi spun ca tot fetita lor am ramas,indiferent de cati ani am.
Ai realiza ce parinti buni ai,daca ai fi la mare departare de ei si i-ai vedea de doua ori pe an.Atunci ai vedea altfel lucrurile.
Sau pune-te in situatia lor.Tu cum ai proceda daca ai avea un copil?
andreea1976
Postat pe 16 August 2008 13:40
deci eu sint parinte si :cocolesc copilul si sar cu mincarea in farfurie sa fiu sigura ca se hraneste bine (mama niciodata nu a avut timp sa vada ce maninc);fac orice pentru el sa nu fie chinuit si sa nu plece fara nimic in viata asa cum am plecat eu;ma straduiesc sa dau sfaturi pentru binele lui sa nu greseasca si apoi sa sufere.......;pe scurt facem asta ca va iubim prea mult si dorim sa va fie bine!eu stiu ca exagerez dar nu ma pot abtine! discutam pentru ca ma provoaca la discutii si spune ceea ce e deranjant pentru el in relatia noastra! tu nici nu ai idee ce greu este sa fi parinte si ca nu exista scoala pentru asta!

Postat pe 16 August 2008 13:56
da, cata dreptate aveti ca nu accept mancarea mestecata, la propriu nu la figurat; una e sa dea sfaturi si alta sa incerce sa ti le bage pe gat, doar pt ca e bine cum zic ei...sa stii ca o sa-i sarut picioarele pt ca m-au crescut bunicii, nu parintii, parinti cand ii vroiam langa mine ei erau plecati, si-au adus aminte de copil la vreo 6 ani dupa ce l-au facut, o sa le multumesc ca mi s-a dat educatie cu palme(nu marefer la o bataie anuala), o sa le pup picioarele pt ca am nimerit vecini buni care nu au chemat politia cand s-a spart toata vesele din casa in timpul uneia din certurile lor, ca nu am putut avea prieteni la o varsta la care tii doresti, pt ca nu puteau veni fetele la mine in casa fiindca incepea scandalul cand te asteptai mai putin, o sa le multumesc ca pt ei cultura a insemnat doar note de 10 la scoala si nimic altceva...etc

si da, cu exceptie o perioada vara cand stau mai mult acasa, ultima oara cand fac greseala, in rest nu vin de doua ori pe an acasa, vin de 3...

singurul lucru pt care le multumesc sunt bani pe care mii dau si pe care or sa mii dea mereu pt ca al meu tata asa vede el sa-si recupereze bataile pe care mi le-a dat cand eram mai mica, motivul pt ele era alcoolul...

asa ca draga nu eu am o problema cu mii dispretuiesc ci problema a pornit de la ei pt ca nu au stiut cum sa ma faca sa-i respect
mirelacm
Postat pe 16 August 2008 16:24
Inseamna ca ai o problema in ati expune ideile ....primul mesaj postat de tine nu lasa de inteles ca ai fi fost batuta si ca nu au fost alaturi de tine cand trebuia!


iris_4_ever
Postat pe 16 August 2008 16:34
PAI HAI SA VEDEM.......SUNT MAMA SI STIU CA ATUNCI CAND COPILUL MEU VREA CEVA TREBUIE SA-I DAU.DAR CE TE FACI CA SUNT ASA NUMITI COPII-ADULTI CAR LA 30-40 SUNT TOT DUPA FUSTA MAMEI.IO PERSONAL CONSIDER CA A FII PARINTE NU INSEAMNA NUMAI IUBIRE, SFATURI SI CERINTE, A FII PARINTE ESTE DE FAPT O STARE, CARE DAINUIE PANA LA ADINCI BATRANETI,ESTE SUFICIENT SA STIE CA ESTI DISPUS SA-L AJUTI, SA-L SFATUI, ATUNCI CAND ARE NEVOIE, NU TREBUIE SA STAI IN CARCA LUI CONSTANT. A FII PARINTE INSEAMNA GRIJI LA ORICE ORA, SUFERINTA, DAR MAI PRESUS DE TOATE BUCURIE, ACEA BUCURIE DE A TRAI SI A IMBATRANI LANGA CEA MAI APROPIATA FIINTA DE PE PAMANT........COPILUL!

Postat pe 16 August 2008 17:13
mirela.........mai mama si eu am mincat bataita dar uneori cred ca nu a fost suficienta.......si eu mai bumbacesc copilul cind ma scoate din nervi.........dar asta nu inseamna ca nu il iubesc mai mult decit viata mea! incearca sa lasi la o parte lucrurile rele dintre voi si nu mai fi inversunata!cindva am simtit ce simti tu acum in schimb de cind tatal meu nu mai este am realizat ca am judecat gresit!as da orice sa-l mai vad odata sa-i spun sa ma ierte pentru tot,sa-i spun cit de mult il iubesc!

Postat pe 16 August 2008 17:17
AM PATIT SI IO ACELASI LUCRU, MI-A PLESNIT FIUL SI APOI AM PLANS MAI TARE CA EL , DE ATUNCI POATE SA STEA SI IN CAP, NOROCUL MEU CA ESTE LINISTIT DIN FIRE SI NU TREBUIE DECAT SA VB CU EL!

Postat pe 16 August 2008 17:21
iris nu am nici o probleme in a expune propriile idei, pur si simplu nu am vrut sa le "torn" dintr-o data pe toate; se pare ca ti-ai c-am schimbat opinia...

miha16...cu mine nu s-a vorbit, mi s-a spus direct ce trebuie sa fac si culmea sunt si ei, amandoi, constienti ca eu oricum nu fac ce zic ei, nu inteleg de ce isi bat gura ca oricum nu ma impresioneaza

cat despre datul palme copilului ca esti nervos...sa ma scuzi dar cate am primit in felul asta...iti dai singura seama ca nu te aprob

culmea ca cu cat vrea sa-mi impuna mai mult ceva din aia ma face sa fac contra si sa ma indepartez si mai mult...eu macar sunt in stare sa vad asta si nu cred ca eu o sa fiu aia care o sa vrea vreodata sa-i ceara iertare ci din contra, lui o sa-i para rau din ce in ce mai mult

de ce zis asta...pt ca in momentul in care nu sunt acasa si se gandeste ca nu ar fi rau sa ma sune, mereu are alcool in sange, sa imi faca morala la distanta de o zi sau doua suna iar sa-si ceara scuze...logic: nu le primeste

a nu se intelege ca tratamentul asta mi-a fost aplicat doar mie, mamei aproape acelasi...si s-a gandit femeia sa-mi zica pe la 12 ani ca sta cu el pt binele meu:)); cred ca era o placere sa stai cu unul care te bate sistematic, o placere masochista sa astepti 20 si ceva de ani sa se schimbe un om, care s-a schimbat partial ce este drept dar contra unor costuri...si sa nu uitam ca "lupul isi schimba blana dar naravul ba"


o sa il iert in momentul in care o sa-mi explice ce rost si-au avut bataile, vanataile pe care mi le-a facut cand eram mai mica...pana atunci...
mirelacm
Postat pe 17 August 2008 13:50
Evident ca mi-am schimbat opinia iar daca nu consideri ca ai avea o problema in ati expune ideile trebuie sa te contrazic .

Mesajul initial scoate in evidenta un copil rasfatat,care primeste bani de la parinti dar care se streseaza ca este sfatuit unde sa ....dea la facultate de exemplu.

Daca ti=ai fi inceput mesajul altfel nimeni nu ar fi avut nimic de comentat legat de modul in care te-ai exprimat vis a vis de parintii tai.

Nu sunt de acord cu bataia de orice fel ar fi ea , in nici un caz a copilului iar pe mama care accepta sa fie batuta de dragul unul copil as trimite=o urgent la un control.

O mama ar trebui sa stie ca este mult mai bine venita o palma din partea ei copilului atunci cand greseste decat sa vada copilul la ce tratament este supus.

Spuneam ca nu-s de acord cu bataia copilului dar imediat dupa am zis ca ar fi binevenita o palma.

Eu as prefera sa primesc o palma pentru ca am spart setul de farfurii lasat de stra stra stra bunica decat sa vad ca mama e batuta sistematic......la asta ma refeream .

Concluzia ....din pacat sunt de acord cu tine , si eu daca as fi in locul tau mi-as dispretui parintii ,acest gen de parinti merita impuscati.
iris_4_ever
Postat pe 18 August 2008 16:42
De la: iris_4_ever, la data 2008-08-16 13:20:59Inseamna ca chiar ai o problema daca iti dispretuiesti parintii doar pentru ca incearca sa te ajute.

E normal sa aveti opinii diferite ,e normal ca ei sa iti dea sfaturi chiar daca tu consideri ca nu ai nevoie de ele , e normal sa incerce sa te protejeze pentru ca spre deosebire de tine ei au trecut prin viata .....tu esti inca la inceput,ai senzatia ca le stii pe toate dar asta nu inseamna ca nu ai nevoie de indrumari .

Desi am 30 de ani parintii mei s-au opus plecarii mele in sua ....ce trebuia sa le fac ? sa-i reneg sau sa-i dispretuiesc pentru ca nu inteleg ce oportunitate mi s-a oferit pe tava ?

Nu d-ra , le-am explicat de ce vreau sa plec si chiar daca nu au inteles motivele mele tot nu i-am dispretuit pentru nestiinta lor....

Atitudinea ta este gresita ....nu a lor !







Pfoaiii ametita sunt trebuia sa citesc toate post-urile.

Postat pe 19 August 2008 16:59
i-am zis mamei de multe ori ca intr-o mare parte si ea este vinovata, ca a acceptat, ca a stat 20 si ceva ani ca sa-l schimbe si totusi desi ii zic astea nu o pot uita ca mi-a zis ca o stat cu el pt binele meu, ca e mai bine ca un copil sa aiba aimbii parinti langa el...nu zic nu, are dreptate dar nu genul asta de parinti...oricum a fost bine doar din puct de vedere financiar

ma intreb dc nu are mai bine sa nu am orice as cere dar sa pot afirma ca am parinti, nu parinti cu probleme

asta e, acum oricum m-am mutat si ma duc acasa cand vreau eu, stiu ca sunt egoista, eu am scapat, mama a ramas dar eu si la 12 ani i-am zis sa-l lase ca aia nu e viatza...o fost alegerea ei in totalitate...
mirelacm
Postat pe 20 August 2008 19:38
mireclam,draga,nu ai ce face,nu ai cum sa schimbi nik.eu cea mai vinovata in situatia asta o vad pe mama ta.pt ca a acceptat aceasta viata,fara sa-si dea seama ca cel mai mult rau ti-l face tie.iti spun din experienta mea,aceeasi viata am avut-o si eu.nici un pic de sprijin,de dragoste,de intelegere.nu le-am putu schimba cu nik parerile.de cate ori incercam sa vb deschis cu ei,ma alegeam cu o bataie sora cu moartea.din partea amandurora.mama zicea ca daca nu am bate(cik sa-i arate tatalui ac se ocupa de mn)si-o ia ea.si ca nu-mi strica putina bataie,ca fac numai tampenii.da.....la 8 ani.apoi am crescut,daca ma crezi,imi dadeau voie la discoteca,si asta fiind la tara,dar mergea si tata.si acolo alte batai.ca dc dansez asa,ca dc dansez cu ala,ca dc rad la ala,etc.niciodata nu le-am facut pr.am fost elevul model,serioasa,respectoasa,cu simtul responsabilitatii.ce sa mai zic,eram deja maritata,aveam si un copil,cand m-a plesnit pt ca mi-am luat verighetele cu"atatia bani".nu locuiesc cu ei,ne vedem poate o data pe luna,si atunci pt ca vin ei sa-si vada nepotul.pt el ar face orice,il iubesc,dar pe mn tot o mucoasa ma considera,tot ma critica,ma cearta,iar tata la un pahar de bautura iar ridica mana.deci...nu ai ce sa faci!!!asa sunt unii parinti,asa au invatat ei ca se educa un copil.mama rabda si acm,dsi sunt aproape 25 ani...cik pt copii,adik pt fratele meu care are 17 ani.si eu si el,i-am zis sa divorteze,dar mai nou spune ca dupa atatia ani.....eu nu am ce sa-i fac,nu-mi sta in putere.incerc sa-i ajut cu ce pot,ii sun mereu,dar la ce bun,daca spre sf convorbirii,iar tipa la mine???iar atat ma suna numai cand e beat si atunci ca sa-si aduca el aminte,ca eu m-am maritat cu cn am vrut eu,ca ar fii fost "cutare" mai bun,etc.desi sotul meu e un om de milioane,pt el nu-i bun ca nu-i tine isonul la baut si la batai.multa rabdare si incearca sa treci peste,uita,incearca sa-ti faci relatiile cu ei cat mai placute.

Postat pe 18 Noiembrie 2008 13:17
merci; mult noroc in continuare
mirelacm
Postat pe 19 Noiembrie 2008 16:39
TE IUBESTE MAMA DAR TE SUFOCA POATE EA A GRESIT SI VREA SA TE FEREASCA DE PERICOLE NU E DE DISPRETUIT O ASCULTI ..O RESPECTI SI FACI CUM CREZI TU CA E MAI BINE PENTRU TINE
erikahd2008
Postat pe 16 Februarie 2009 02:08
Mirelacm, tu fa ceea ce cosideri ca este mai bine pt tine, parintii si-au trait viata lor, au facut ce alegeri au vrut, dar tu ai dreptul sa-ti fie bine. Asa ca lasa-i pe ei in urma cu problemele lor, pt ca aceste probleme nu sunt si ale tale. Chiar daca parintii raman parintii, in cazul in care iti fac rau, te rupi pur si simplu de ei. Este mai simplu decat ai crede. Ia cee este bun de la ei, restul nu te intereseaza.
darksukkubus69
Postat pe 16 Februarie 2009 20:46
mirelacm - esti indreptatita sa simti asa fata de parintii tai ! Iti dau dreptate si e usor sa spui ca ar trebui sa pastrezi distanta si sa ii vezi / auzi mai rar. Te invit sa gandesti cam ce educatie au primit ei , la randul lor , in familiile din care provin. E mai mult decat o scuza pentru ei , e obisnuinta de a trai a lor, asa au crescut si e un model imprimat in fiinta lor, nu se poate sterge, din pacate. E mai bine sa incerci sa le vorbesti despre felul in care felul lor de a vedea lucrurile devine distructiv pentru voi , ca si copiii lor. Se vor isca discutii dure, vor ridica tonul si vor emite pretentii de atotstiutori. Lasa-le timp mai mult de gandire dupa o asemenea disputa, nu-i suna, evita contactul cu ei si vezi ce reactie au. Poate ca nu din prima incercare , dar tot vor intelege ca ai si tu dreptate, dupa un timp. Deprinderile devenite obisnuinte de viata se sterg foarte greu, e nevoie de rabdare si de multe repetari de argumente, de metode diverse, in functie de situatie, de tact si diplomatie, de suflet si de dragoste pentru ei. E prea mult ? atunci nu mai incerca sa ii schimbi , lasa-i asa cum sunt , dar evita-i si traieste-ti viata in noua ta familie. Tine cont de tot ce nu iti place din viata familiei din care ai plecat si nu repeta greselile cu cei pe care ii iubesti. Ai mei , au descoperit dupa 48 de ani ( nu te mira ! ) ca au 3 copii, nu 2, ca nu au alti nepoti decat copiii mei si ca mi-am cladit singura viata, mult mai bine decat fratii mei , pe care i-au dirijat cu incapatanare. Si eu i-am dispretuit o vreme, am rupt legatura cu ei vreo 10 ani, am incercat alti 10 sa-i fac sa priceapa ca am dreptate, ca am nevoie de ei , macar ca bunici pentru copiii mei - in vacantele de vara, pret de 2-3 zile. Acum le e greu sa recunoasca, dar incearca stangaci sa innoade legatura cu mine si familia mea. Cred ca simt ca nu se pot baza pe fratii mei, acum ca sunt la varsta la care au nevoie de sprijin si intelegere. Fii fericita ca esti croita altfel, ca stii sa traiesti frumos si sa ii educi la fel si pe pruncii tai ! Trecutul tau sa fie o lectie de genul "asa nu..." ! Sper sa intelegi ca schimbarea pentru parintii tai e doar posibila , nu si obligatorie... Iti doresc o viata minunata, vointa si putere sa realizezi tot ce iti doresti !
maria_zada
Postat pe 13 Martie 2009 00:04
De la: mirelacm, la data 2008-08-15 21:11:13sunt sigura ca unele dintre voi si de ce nu unii sunt deja parinti si cred ca or sa stie foarte bine ce vreau defapt sa aflu: CE FACEM CAND PARINTII NU CONSTIENTIZEAZA CA AL LOR COPIL A CRESCUT?

eu am genul de parinti care nu imi vad varsta reala, care inca mai cred ca am 2 ani, mama inca imi pune mancarea in farfurie, mai mai sa mi-o si mestece, fara decizii importante ca de..deciziile lor luate pt mine sunt mai bune, trei sferturi din ele sunt aiureli de parinti pe care eu nici nu le aprob si nici nu am cel mai vag sentiment macar de a da impresia ca as fi de acord, cand incearca cu orice pret sa-ti arate ca e bine cum zice el desi tu, ca adult, stii ca nu e bine; nu sustine ca toate parerile parintilor sunt proaste doar ca uneori au tendinta de a ti "indesa" pe gat ceva ce tu nu vrei, ceva cu care tu nu esti de acord, ceva cu care societatea in plina schimbare nu mai este de acord...

nu inteleg de ce sunt dispusi si au incredere sa-mi dea sume mari de bani pe mana dar nu au ioncredere in deciziile pe care le iau...care e logica? ori eu sunt aia batuta in cap si nu-mi dau seama?

problema mea cu parintii e destul de grava pt ca prin atitudinea lor ma face sa-i dispretuiesc, chit ca-mi sunt parinti



Da,esti ca destul de mare ca sa-ti mai conduca parintii viata,dar sa-i dispretuiesti pt asta ,niciodata nu face asta ca ai sa-ti dai seama intr-o buna zi ca nu ai facut bine.
Incearca sa discuti cu ei,sa le explici cea ce simti si ei fiind parintii tai cu siguranta te vor intelege.
Iti doresc mult succes!!
micutadaria
Postat pe 13 Martie 2009 07:31
mirelacm eu te inteleg dar ii inteleg si pe parintii tai...comportamentul lor se justifica prin faptul ca te iubesc,ca vor sa-ti fie bine si sa nu gresesti ca mai tarziu sa suferi si daca mai esti si singurul copil grija lor se dubleaza...dar eu cred ca este si vina ta un pic...pt ca nu zic sa te contrazici sau sa te certi cu parintii tai dar totusi trebuie sa te impui si u,sa le spui ce-ti doresti si ce vrei u sa faci k asa cum spuneai nu mai ai 2 ani,ar trebui sa discutati si poate o sa inteleaga...nu o sa-i ai mereu langa tine sa-ti aleaga drumul in viata si iti va fi si tie greu mai tarziu cand nu ii vei mai avea langa tine,parerea mea...mult succes si toate bune!
angel_05
Postat pe 15 Mai 2009 09:10
multumesc pt sfaturi

curios, poate nu am vazut eu pana acum sau poate a fost ceva de moment dar mihai (e tatal meu biologic dar de la 10 ani i am spus pe nume si cred ca nu mai are schimbare) a lasat o mai moale, am zis ca termin ce am inceput de gura lui, dar atat mai mult nu are decat sa astepte sau sa faca alt copil sa i urmeze lui intructiunile, de la mine sa nu se mai astepte la asta; ei intre ei se impaca cumva, probabil de la anii petrecuti impreuna, unul isi recunoaste greselile celalalt incearca sa nu mai lase din resentimente
momentan e mult mai bine, mult mai calme apele...

o zi buna tuturor
mirelacm
Postat pe 15 Mai 2009 12:12
ma bucur ca st mai calme lucrurile acum...si sper sa fie mereu asa:),stiu prea bine ce inseamna ce ai povestit tu...trebuie sa faci si ceea ce vrei u si ceea ce iti place in viata,trebuie sa inveti sa te impui insa nu uita ca tonul face muzica! mult succes!
angel_05
Postat pe 16 Mai 2009 09:39
merci

exact "tonul face muzica" uit eu mai mereu iar cand imi aduc aminte ...
o primavara frumoasa in continuare
mirelacm
Postat pe 18 Mai 2009 12:34

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
cadouri pentru el 2 De la: anamm88r 27 Decembrie 2008 09:51
nu poate uita! 31 De la: iris_4_ever 1 Aprilie 2010 19:01
am ulcer 8 De la: Narcisa_tesfio 26 Septembrie 2010 23:56
ce parere aveti? 8 De la: oanaelena1989 7 Mai 2009 18:31
o porcarie 15 De la: iry24 16 Februarie 2009 00:02