O iubire la distanta..

divortat cu un copil....am vreo sansa? cine a mai avut astfel de relatii?

..sunt insarcinata cu un barbat care este legat de mama lui..

Postat pe 14 Septembrie 2008 11:17
Totul incepe cam asa:Ea se transfera din Banat la facultate in Ardeal in ultimul an,astfel cunoscandu-l pe el.Din prima clipa cum se vazusera parca simteau ca se cunoscusera de o viata.Zilele treceau si ei se intalneau tot mai des.La cursuri mergeau impreuna si la lucru,k el ii rezolvase sa lucreze cu el.Dupa un timp devenisera foarte buni prieteni.Colegii credeu ca sunt impreuna.Cand era cu El era cea mai fericita,isi dorea ca timpul sa nu se mai termine.Dar nimeni nu stia ca Ea avea un logodnic acasa care se purta foarte urat cu ea.Ea vroia de mult sa puna punct relatiei care nu i-a dus deloc fericire.Intr-un final ea se hotara sa se desparta de logodnic dar acesta a inceput cu amenintari ca nu o sa se desparta niciodata si a batut-o.El o vazu a doua zi la ore umflata la fata,asa afland ca ea avea logodnic.El i-a dat curajul sa-l reclame pe logondic la politie,si sa le spuna parintilor prin ce trecea de la un timp.A prins curajul si l-a dat afara pe logodnic din casa si se despartisera.RElatia ei cu El se racise,de la cei mai buni prieteni a devenit ca o cunostiinta,se salutau schimbau doua cuvinte strict profesionale legate de facultate sau serviciu.Ea vroia o explicatie,El ii spuse ca nu are un motiv sa faca ceea ce face si e mai bine pentru amandoi.A trecut o luna si in care amandoi sufereau dar nici unul nu vroia sa vorbeasca despre asta.Venii banchetul si ei or mers impreuna,or petrecut o noapte de neuitat.Or venit si examenele,dupa care trebuia sa isi de-a licenta.Ea picase 3 examene si si le-a lasat pe toamna,si licenta pentru anul urmator in februarie.Ea plecase la ea acasa,el la fel.Nu s-or mai vazut si nu au mai vorbit trei luni,timp in care ea se gandea numai la el.Nu i-a fost deloc usor.A venit si sesiunea de toamna si ea s-a intros in Ardeal,si-a dat examenele si le-a luat si s-a inscris pentru licenta.S-a intalnit cu El,ca si el avea 2 restante.Ea ia spus ca ia fost dor de El si ca nu la putut uita,el la fel.Au petrecut o zi de neuitat.El a trebuit sa plece ca avea un serviciu si era de prin zona Sibiului.Ea la fel a plecat.Si-or promis ca o sa tina legatura.Or urmat zile de vorbit la telefon si prin intermediul netului.Isi marturiseau cat se iubesc de mult si cat li dor sa se vada.Distanta e cea care ii desparte,400 de km.Or hotarat sa se vada de 2 ori pe luna.Ea lucreaza ,el lucreaza,amandoi vrand sa isi stranga bani pentru a cumpara un apartament sa se mute impreuna la jumatatea distantii,intr-un orasel.Sunt cateva luni de cand ei se bucura de dragostea lor si nu isi pierd speranta si rabdarea ca intr-o zi o sa poata sa se bucure de relatia lor asa cum sunt toate cuplurile..
woow
crisaqua Postat pe 6 Octombrie 2008 09:20
frumoasa poveste.dar o relatie la distnat nu tine.:-(

soryanca Postat pe 6 Octombrie 2008 11:46
Parerea mea e sa u va dati batuti!400 de km nu e nimic. Eu si sotul meu dupa ce ne-am cunoscut am petrecut 4 luni impreuna dupa care el a trebuit sa plece el fiind american, deci iti dai seama unul la un capat al pamantului si unul la celalalt capat.Au fost multe persoane care au spus ca nu avem nici o sansa, ca ne pierdem timpul... Au uramat luni la rand in care vb la tel in fiecare zi,plangeam de dor, apoi m-am dus eu la el sa ne vedem, m-am intors in tara apoi a venit el, si tot asa 3 ani de zile. Si pana la urma am luat decizia de a ne casatori. Noi am reusit sa avem o relatie la distanta si vreau sa spun ca tocmai pt faptul ca am fost despartiti atat de mult acum pretuim timpul pe care il petrecem impreuna mult mai mult decat alta cupluri care nu au trebuit sa faca mari sacrificii pe relatia lor. Important este sa va doriti amndoi la fel de mult sa fiti impreuna,sa aveti incredere unul in celalalt sa va uibiti si respectati reciproc.Daca le aveti pe toate acestea, distanta chiar nu mai conteaza, crede-ma. Nu te descuraja si nu pleca urechea la gurile rele sau la cei care au incercat si au dat gres.
irinajd Postat pe 28 Octombrie 2008 07:51
daca va iubiti cu adevarat distanta nu conteaza. doua suflete daca sunt suflete pereche vor fi impreuna indiferent de obstacole,
karinausa Postat pe 28 Octombrie 2008 09:29
daca iubirea este una adevarata,autentica,atunci distanta nu tre sa fie un impediment.stiu ca este f greu la inceput,cand ti-e dor si poate te mai descurajezi din cand in cand,dar pana la urma vor face in asa fel incat sa fie impreuna apropierea masurata in kilometrii e ceva temporar si variabil,pe cand apropierea sufleteasca este ceva ce nu dispare,se mentine.cu alte cuvinte distantele dintre persoane sunt mult mai mari decat distantele dintre suflete
razz Postat pe 17 Noiembrie 2008 02:38
Distanta e moartea pasiunii, ma jur!
Postat pe 20 Noiembrie 2008 05:54
Daca vrei poti orice,Iar "daca dragoste nu e...nimic nu e"...nu va lasati...distanta nu e o problema...restul sa fie...ca se rezolva si problema distantei.
magda_65 Postat pe 22 Noiembrie 2008 22:40
Ai mare dreptate Razz,frumos raspuns...imi place cum gandesti.
magda_65 Postat pe 22 Noiembrie 2008 22:42
interesanta poveste...nu am ce spune...la cat de mari erau,puteau vorbi din timp despre toate cele.eu zic ca au fost destul de orgoliosi.eu zic ca depinde de ambele persoane,ce fel de persoane sunt.sunt unii a caror relatie nu rezista nici daca se vad zilnic,ca si asa poate sa insele unul dintre ei.in legatura cu distanta,eu zic ca totul e sa ai incredere in celalalt.eu sunt la 300 km distanta de iubitul meu si sunt plecata de aproape 2 luni,ce-i drept,din atat ne-am vazut 3 sapt dar acum se face o luna de cand nu ne-am mai vazut deloc ca nu mai sunt bani:(...nu stiu cum suporta el da eu suport destul de bine ca e o viata destul de agitata pe aici la bucuresti.nu ca m-as distra prin cluburi sau ca ies pe nu stiu unde da parca altfel trece timpul decat sa fi stat in orasulala mic si plictistor si sa fi fost el aici.adevarul e ca,daca esti cu un om de mai mult timp,rezisti mai bine distantei.eu zic ca reatiile la distanta fara viitor sunt cele care sunt la inceput ori se lanseaza direct la distanta
oanacristina18 Postat pe 24 Noiembrie 2008 19:51
Nu trebuie sa te descurajezi...Eu si iubitul meu ne-am cunoscut in State, eu romanca, el elvetian.Fiecare s-a intors in tara lui insa am tinut legatura, iar faptul k ne-am dorit amandoi ca relatia sa mearga...a facut-o sa mearga!Venea in Romania la fiecare 2 saptamani pana am terminat eu facultatea, timp de un an jumate. Iar acum locuim impreuna in Elvetia....si asta pentru k ne-am dorit f mult si pentru k ne iubim.Daca va iubiti, sunt convinsa ca relatia voastra o sa supravietuiasca distantei.Va doresc numai bine!
baumi Postat pe 24 Noiembrie 2008 22:14
E greu,asta e adevarat....dar nu e imposibil:)Si eu am fost cu cineva un an jumatate ne despartea o distanta de 120 km dar ne-am iubit cu adevarat:)Cand nu ne vedeam incercam sa comunicam prin toate mijloacele posibile,net.telefon,stiam unul de celalalt in fiecare minut,vorbeam ore intregi la tel ori pe net,iar cand ne vedeam eram nedespartiti.E atat de frumos sa te revezi cu cineva dupa un timp,parka totul se opreste in lok e minunat!In acelashi timp e si dificil ptr ca nu este alaturi de tine in multe momente din viata ta,poate cand ai mai mare nevoie de el dar cum am spus nimik nu e imposibil...dak aveti incredere unul in celalalt si comunicati in permanenta o sa sa reusiti:):X Multa bafta in continuare>:d
isa_bella Postat pe 26 Noiembrie 2008 14:36
ba da!relatiile la distanta merg,dar asta depinde numai de tine,cat vrei de mult! felicitari
iubibici Postat pe 26 Noiembrie 2008 23:20
iubirea la distanta tine , e f reala , trebuie sa stii sa o intretii , atata tot , nu vb din teorii sau basme , uite intre mine si dragul meu sunt 1900 km , si cand ne vedem iese foc de tabara , si cand nu ne vedem fac foc de tabara , stam asa de un an de zile , si cum ne vedem rar cu toate ca stam pe net , deoarece amandoi avem un orar f incarcat fiecare intalnire conteaza , ne ascultam mai cu atentie , comunicam aproape de fiecare data cand vorbim , si in rest ... important e ca totul sa fie spontan , intens , si iubire in cantitati enorme
gabi8ma Postat pe 26 Noiembrie 2008 23:29
eu am o relatie la distanta: el in bacau, eu in bucuresti la facultate...suntem impreuna de 6 ani jumatate...rezistam...cam greu,dar asta e...
ddeeaa Postat pe 28 Noiembrie 2008 10:22
Daca vreti cu adevarat sa fiti impreuna o sa reziste relatia.Noi am avut 100km distanta la inceputul relatiei intre timp s-au mai adaugat 300km si dupa 5 ani de distanta el a venit langa mine.Dupa 2 ani am facut nunta si acuma suntem impreuna.Nu zic ca a fost usor mai ales ca eu eram intr-un oras mare el in unul mic.Scrisorile erau pt.amandoi ceva magic.Nu zic ca nu a fost greu,a fost foarte greu....Mai ales cand ne despartim unul de altul,erau cele mai dureroase momente din viata noastra.....
patos Postat pe 28 Noiembrie 2008 22:35
stiu ce zici cand il vezi cum dispare in terminal parca ti se rupe inima , parca moare o parte din tine de fiercare data , si traiesti pt data viitoare
gabi8ma Postat pe 30 Noiembrie 2008 00:21
Dintre toate subiectele postate pe forum, acesta m-a atras cel mai mult si asta fiindca si eu traiesc o astfel de relatie.... Povestea mea incepe in vara anului 2007 cand un baiat plecat de mic din Romania mi-a trimis un mesaj scurt din alta tara la care eu am raspuns si astfel am inceput sa comunicam.Am observat ca avem tot mai multe in comun, ca timpul trece asa de repede cand povestim, ca ne simtim asa de bine unul cu celalalt.....la distanta. asa ca mi-a venit ideea sa ii propun sa ne intalnim intr-un weekend undeva la jumatatea distantei dintre noi. Zis si facut, am ales sa ne intalnim la Budapesta, eu am mai fost de cateva ori, asa ca stiam cate ceva despre oras si locurile ce merita vizitate Am cazut de acord asupra weekendului, desi ne-a fost destul de greu sa ne potrivim programul fiindca eu aveam licenta in curand, iar el examene. Am petrecut un weekend superb, desprins parca din povesti, traind intens fiecare moment. Desi ne 'cunosteam' de putin timp, simteam ca ne stim de o viata si ca suntem impreuna de ani de zile. A venit sfarsitul weekendului astfel ca fiecare s-a intors in tara lui. In tren, in drum spre casa am retrait fiecare moment si imi ziceam in gand ca asa ceva nu se poate si ca numai in filme se intampla... Am continuat sa povestim si sa ne vedem pe web cam in fiecare seara, sa ne trimitem mesaje in fiecare zi. Am trecut peste licenta si examene si in vacanta de vara a venit el in tara(Timisoara, orasul nostru natal). Timpul petrecut impreuna a trecut din nou foarte repede, el trebuind sa se intoarca, dar am luat decizia ca eu, proaspata absolventa de facultate sa merg in tara unde traieste si studiaza. Tin sa precizez ca parintii nostri nu au avut habar de relatia noastra si cu 4 zile inainte sa plec la el au aflat parintii mei. A fost un soc, mai ales ca sunt singura la parinti si m-au facut 'mai la batranete'...si investitia lor 'cea mai de pret' sunt eu. S-au resemnat si m-au sprijinit in decizia luata. A trecut un an jumatate din vara lui 2007, timp in care relatia noastra isi urmeaza cursul, evolueaza si se transforma,i-am cunoscut parintii si i-am transformat in 'parintii numarul 2 , am inceput sa invat limba si sa o vorbesc, mi-am facut cunostinte si incerc sa ma adaptez vietii de aici. Nu mi-e usor fiindca inafara de El nu e nimic care sa ma retina aici. Pot spune ca inima mi-e impartita in doua, jumate aici si jumate in Romania, aici patrec 6 luni(in total) si in Romania 6 luni fiindca fac masteratul,deci sunt mai tot timpul pe drumuri intre Romania si Germania, dar incepand cu iunie 2009 cand termin si cu masteru, urmeaza sa decid unde 'sa prind redacini'.......
Luke13 Postat pe 11 Decembrie 2008 16:21

bestiuitza Postat pe 11 Decembrie 2008 16:32
zoper.... bv.... nu renunta..... merita.. krede-ma....
Postat pe 27 Martie 2009 15:19
in primu` si primu` rand vreau sa va spun ca sunt satula de oamenii care`si dau cu parerea cum ca relatziile la distantza nu tzin....probabil acei oameni nu au trecut prin asha ceva sau nu au iubit cu adevarat inkat iubirea lor sa fie implinita...in al dolea rand si eu traiesk o asemena poveste de iubire si ii multumeesc zi de zi bunului d`zeu ca am cunoskut un baiat asha minunat...ne este enorm de greu,uneori simtzi ca nu mai faci fatza...insa...ci inkdredere sinceritate si eveident iubire totul e posibil... Era o zi obsinuita de vara, in luna august.Tocmai terminasem o relatzie la distantza(in care nu a fost iubire din partea lui) si nu mai vroiam pe nimeni,si mai ales o noua relatie la distanta stiind ca ca precedenta a dat gres..ajunsesem sa cred ca toti baietii sunt la fel...iinsa....a aparut el...si inevitabilul sa intamplat...cum l `am cunoskut?pe messenger....mi`a dat web si atunci am ramas cu ochi`n monitor...am simtzit ca e dragoste la prima vedere....desi nu credeam in asha ceva....Cum a inceputul totul?incet incet am ajuns sa vorbim zilnik pe mess,mesaje,cu timpul planuri...radeam,povesteam si simtzeam ca ne cunosteam de o viatza....am uitat sa specifik...ne desparteau 1800 de km...nu 400....eu rom el-italia...in decembrie a venit akasa...2saptamani am stat impreuna de dimineatza pana seara...a fost foarte frumos...insa stiam ca o sa plece si o sa raman iarasi SINGURA...in momentul de fata s implinesk 4 luni de cand nu ne`am vazut..4 luni in care traim cu dorintza...vorbim si mai mult pe net ca inainte..avem inkredere unul in celalat si ne iubim la nebunie...multi nu cred si spun ceva de genu`...Ai impresia ca el acolo e cuminte?la care eu DA ferm convinsa...pt ca nimeni nu poate intelEge pana nu trece prin asha ceva...am mai mare inkrdere`n el decat ash avea in cineva care mi`ar fi aproape...In august avem 1 an de knd ne cunastem mai mult virtual...si am decis sa n logodim..Pt o asemenea relatie trebuie sa ai multa multa fortza si incredere de sine sa nu cedezi..e frumos sa adormi cu cineva in gand dar foarte greu cand ti`ai dori sa te trezesti cu el langa tine si esti singura..e enorm de greu dar daca intr`adevar vrei se poate...ambitzia e cuvantul potrivit..si sentimentele din tine..Relatiile la distantza evident nu sunt ca celelalte..zi de zi sa visezi la clipa reintalniri...dar si knd o sa se intample...raman memorabile clipele alea si jti sa pretuiesti mai mult totu` decat intr`o relatie normala,pretuiesti fiecare moment si traiesti totul din plin...asha ca.....concluzia...SE POATE!!
kudika015725 Postat pe 24 Aprilie 2009 00:18
am suspiciuni asupra rel. la distanta dar.....e posibil ca ...dragostea...sa invinga distanta!
Postat pe 24 Aprilie 2009 00:34
De la: just_for_you, la data 2009-04-24 00:34:22am suspiciuni asupra rel. la distanta dar.....e posibil ca ...dragostea...sa invinga distanta! iubirea adevarata trece peste tot si toate
bestiutza_relouded Postat pe 24 Aprilie 2009 00:40
frumoasa poveste...a mea e ceva asemanator...doar ca cei doi sunt despartiti de 11 000 de km....nu de doar 400. .el are 28 de ani(Santi) si ea 19(Andra).s-au cunoscut in decembrie 2007.amandoi aveau o relatie la momentul respectiv,dar a ei dura deja de 2 ani.prietenul ei din perioada aceea(Cosmin) o insela,o neglija...ea astepta ore intregi un telefon,un mesaj,o vizita...un cuvant frumos,un sarut,o imbratisare.cosmin fiind foarte posesiv si gelos,Andra isi petrecea timpul fara el acasa la parintii ei.nu mai avea prietene,nu mai iesea in oras.deci...statea mult pe mess.cand,intr-o zi, Santi i-a trimis o cerere de add in lista pe hi5 si i-a cerut un id de mess.soarta a facut sa se intample cand era si ea online,i-a raspuns la mesaj si i-a lasat id,in ideea ca Santi era dintr-o tara vorbitoare de spaniola,limba pe care Andra o iubeste.imediat au inceput sa vorbeasca pe msn,cu web si casti.asa a inceput totul: de atunci au inceput sa vorbeasca zilnic,mai bine de 4 ore.El s-a indragostit,i-a spus Andrei,iar a doua zi s-a despartit de prietena lui din perioada respectiva.Este un om foarte corect,sincer,serios.in schimb,Andra a continuat cu relatia ei "fantoma" cu Cosmin pana in iunie 2008,cand s-a hotarat ca e bine sa lase toata tristetea la o parte si sa recunoasca faptul ca,la randul ei,se indragostise de Santi.au decis sa fie impreuna ca iubiti,nu doar ca cei mai buni prieteni.se iubeau cu o intensitate maxima.Santi a hotarat sa lase tot in urma si sa se mute in romania,pentru ea.a cerut-o de sotie,iar ea a acceptat.intre timp,a plecat la mare...si speriata de responsabilitatea care ii cazuse pe umeri de al ajuta pe Santi sa vina in tara,a dat inapoi.i-a distrus viata.el a plecat de la el din oras,sa o ia de la capat intr-un altul din tara lui,a lasat totul in urma si a a inceput din nou,singur,cu inima sfasaiata.pana cand,in februarie 2009,Andra, folosind un PC al unei cunostiinte,intra pe MSN,vede ca Santi e conectat,si vorbeste cu el.in aceeasi zi,el a iertat-o pentru suferinta pe care i-a cauzat-o,i-a propus sa se duca ea la el in tara pentru ca el nu mai poate pleca o perioada din tara din cauza datoriilor pe care le-a facut sa vina in romania.o admira pentru ca s-a intors la el,pentru ca a avut curajul si umilinta necesara sa treaca peste ce simtea,sa accepte ca a gresit,sa isi ceara iertare.iar ea, la randul ei,il admira pentru ca si-a calcat pe orgoliu,dupa ce toate cunostiintele comune sau nu,familiile amandurora stiu ca l-a parasit inainte cu o luna de nunta si a indraznit sa o ia de la inceput.sunt perfecti impreuna,gandesc la fel,se iubesc mai mult ca niciiodata,se vor casatori in 12 august,in tara lui. Trebuie sa stim ca ce-i al nostru este pus de o parte.eu mi-am gasit jumatatea in celalalt capat al lumii..cand cunosti pe cineva pe internet,nu ai de ce sa pastrezi secrete sau aparente,pentru ca persoana respectiva nu are cui sa zica mai departe.ajungi sa cunosti acel om mai bine ca pe tine.il iubesc din toata inima si o sa fiu fericita pana in ultima zi a vietii mele,alaturi de el.fostul meu prieten se insoara si el,si ii doresc toata fericirea din lume! iubirea exista,si este cel mai frumos sentiment pe care il poate trai o persoana! numele celor doi barbati nu sunt adevarate.nu vreau sa ii incomodez daca citesc la un moment dat asta.
kamykazze Postat pe 25 Aprilie 2009 20:49
m-au emotionat foarte mult povestirile voastre si maı am un pıc sı plang.va doresc mult succes sı rabdare ın relatııle voastre.
roscatika23 Postat pe 26 Aprilie 2009 03:09
De la: papusik23, la data 2008-09-14 11:17:34Totul incepe cam asa:Ea se transfera din Banat la facultate in Ardeal in ultimul an,astfel cunoscandu-l pe el.Din prima clipa cum se vazusera parca simteau ca se cunoscusera de o viata.Zilele treceau si ei se intalneau tot mai des.La cursuri mergeau impreuna si la lucru,k el ii rezolvase sa lucreze cu el.Dupa un timp devenisera foarte buni prieteni.Colegii credeu ca sunt impreuna.Cand era cu El era cea mai fericita,isi dorea ca timpul sa nu se mai termine.Dar nimeni nu stia ca Ea avea un logodnic acasa care se purta foarte urat cu ea.Ea vroia de mult sa puna punct relatiei care nu i-a dus deloc fericire.Intr-un final ea se hotara sa se desparta de logodnic dar acesta a inceput cu amenintari ca nu o sa se desparta niciodata si a batut-o.El o vazu a doua zi la ore umflata la fata,asa afland ca ea avea logodnic.El i-a dat curajul sa-l reclame pe logondic la politie,si sa le spuna parintilor prin ce trecea de la un timp.A prins curajul si l-a dat afara pe logodnic din casa si se despartisera.RElatia ei cu El se racise,de la cei mai buni prieteni a devenit ca o cunostiinta,se salutau schimbau doua cuvinte strict profesionale legate de facultate sau serviciu.Ea vroia o explicatie,El ii spuse ca nu are un motiv sa faca ceea ce face si e mai bine pentru amandoi.A trecut o luna si in care amandoi sufereau dar nici unul nu vroia sa vorbeasca despre asta.Venii banchetul si ei or mers impreuna,or petrecut o noapte de neuitat.Or venit si examenele,dupa care trebuia sa isi de-a licenta.Ea picase 3 examene si si le-a lasat pe toamna,si licenta pentru anul urmator in februarie.Ea plecase la ea acasa,el la fel.Nu s-or mai vazut si nu au mai vorbit trei luni,timp in care ea se gandea numai la el.Nu i-a fost deloc usor.A venit si sesiunea de toamna si ea s-a intros in Ardeal,si-a dat examenele si le-a luat si s-a inscris pentru licenta.S-a intalnit cu El,ca si el avea 2 restante.Ea ia spus ca ia fost dor de El si ca nu la putut uita,el la fel.Au petrecut o zi de neuitat.El a trebuit sa plece ca avea un serviciu si era de prin zona Sibiului.Ea la fel a plecat.Si-or promis ca o sa tina legatura.Or urmat zile de vorbit la telefon si prin intermediul netului.Isi marturiseau cat se iubesc de mult si cat li dor sa se vada.Distanta e cea care ii desparte,400 de km.Or hotarat sa se vada de 2 ori pe luna.Ea lucreaza ,el lucreaza,amandoi vrand sa isi stranga bani pentru a cumpara un apartament sa se mute impreuna la jumatatea distantii,intr-un orasel.Sunt cateva luni de cand ei se bucura de dragostea lor si nu isi pierd speranta si rabdarea ca intr-o zi o sa poata sa se bucure de relatia lor asa cum sunt toate cuplurile..
SIDONIA69 Postat pe 26 Aprilie 2009 06:55
FELICITARI!!
SIDONIA69 Postat pe 26 Aprilie 2009 06:55
De la: soryanca, la data 2008-10-06 11:46:37frumoasa poveste.dar o relatie la distnat nu tine.:-(
SIDONIA69 Postat pe 26 Aprilie 2009 06:57
IUBIREA ESTE VESNICA..IMPARTASITA SAU NU, LA DISTANTA SAU NU,,EA EXISTA IN SUFLETUL CELUI CARE IUBESTE!
SIDONIA69 Postat pe 26 Aprilie 2009 06:58
De la: irinajd, la data 2008-10-28 07:51:38Parerea mea e sa u va dati batuti!400 de km nu e nimic. Eu si sotul meu dupa ce ne-am cunoscut am petrecut 4 luni impreuna dupa care el a trebuit sa plece el fiind american, deci iti dai seama unul la un capat al pamantului si unul la celalalt capat.Au fost multe persoane care au spus ca nu avem nici o sansa, ca ne pierdem timpul... Au uramat luni la rand in care vb la tel in fiecare zi,plangeam de dor, apoi m-am dus eu la el sa ne vedem, m-am intors in tara apoi a venit el, si tot asa 3 ani de zile. Si pana la urma am luat decizia de a ne casatori. Noi am reusit sa avem o relatie la distanta si vreau sa spun ca tocmai pt faptul ca am fost despartiti atat de mult acum pretuim timpul pe care il petrecem impreuna mult mai mult decat alta cupluri care nu au trebuit sa faca mari sacrificii pe relatia lor. Important este sa va doriti amndoi la fel de mult sa fiti impreuna,sa aveti incredere unul in celalalt sa va uibiti si respectati reciproc.Daca le aveti pe toate acestea, distanta chiar nu mai conteaza, crede-ma. Nu te descuraja si nu pleca urechea la gurile rele sau la cei care au incercat si au dat gres.
SIDONIA69 Postat pe 26 Aprilie 2009 06:59

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
sa il las sau sa il pastrez?	23	De la: bunica99 1 Decembrie 2011 21:54
oareil iubesc prea mult?cum sa fac sa scap de sentimente?	7	De la: ankpoly 15 Iulie 2009 13:01
am nevoie de sfaturi urgrnte	20	De la: kudika000886 13 Martie 2009 12:44

inselata de un excroc sentimental	17	De la: kudika226898 12 Iulie 2010 21:41
oare sunt doar o distractie pentru el?? :((	31	De la: geo_x 28 Iulie 2009 23:15