Setari Cookie-uri

o sansa pentru el sau pentru mine?

Am 33 de ani si am sa va spun pe scurt povestea mea pentru a intelege sau incera sa intelegeti dilema cu care ma confrunt si poate ma veti ajuta cu un sfat sau o parere.

Am inceput o relatie la 22 de ani cu un baiat super dulce de aceeasi varsta cu mine. Am fost impreuna 10 ani din care ultimii 4 casatoriti. Am locuit impreuna din primul an si am avut o relatie normala spun eu..cu bune si rele dar ce pot spune sigur este ca ne-am iubit mult si am fost fericiti impreuna , am avut multe realizari, am muncit mult amandoi pentru a avea ce oferi copiilor pe care urma sa ii avem. Acum 2 ani am reusit sa ne facem o afacere a noastra in asociere cu cei mai buni prieteni ai nostri de vreo 10ani. Prietena mea nu era tocmai fericita in casnicia ei, mereu nemultumita si mereu imi spunea cat de mult ma iubeste sotu si ce norocoasa sunt eu. Intre timp ei au avut si un copil pe care noi l-am indragit tare mult. Incet incet prietena mea a inceput sa caute motive pentru a fi tot mai aproape de sotul meu si mai mult inventand tot felul de minciuni si intrigi pentru a ne desparti. Eu nu am observat nimic din toate astea..aveam incredere totala in el.

Ideea este ca sotul meu a inceput sa fie altul...nu il recunosteam...omul afectuos, tandru, grijului dintr-o data se transforma intr-un strain. Am inceput sa observ apropierea dintre cei doi..a observat-o si sotul ei...dar amandoi am spus ca poate e mai bine sa tacem si sa ii lasam ca poate ni se pare si mai tarziu am spus ca poate e o toana si le trece.

Am avut un soc extraordinar.....dupa 9 luni de suferinta si umilinte zilnice el a hotarat sa divorteze si ea la fel.
I-am acordat divortul dar spre surprinderea mea in ziua div sotul meu plangea pe scarile tribunalului in hohote. Mi-a spus ca este cea mai mare greseala a vietii lui si poate a fost nevoie de divortul asta ca sa isi dea seama , sa realizeze ca ma pierde.

Eu nu am suportat si am plecat din tara...dupa vreo 5 luni am cunoscut pe cineva si la indemnul unor prietene am incercat o relatie cu el in ideea ca il voi uita pe sotul meu.
Numai ca acest baiat este mai mic decat mine cu 8 ani si s-a indragostit foarte tare de mine. Incepusem si eu sa ma gandesc intr-o posibila relatie mai serioasa avand in vedere ca eram divortata.

Insa cand m-am intors in tara sotul meu a revenit plangand ..spunandu-mi ca a fost o greseala..ca nu a avut o relatie cu ea desi ea a insistat si l-a tot urmarit daca e cu mine sau nu..ma tot verifica si pe mine sa vada daca sunt in tara sau nu....el ii spunea ca ma iubeste pe mine si ca nu ramane cu ea...a fost o data si gata etc..insa ea il certa ca ce e nebun sa se impace cu mine? ea e prietena lui si ii vrea binele...

Problema mea acum este ca nu stiu ce sa fac...
sa ii dau o sansa desi simt numai durere..ma uit la el si asociez imaginea lui cu multa suferinta si dezamagire...pe de alta parte imi este tare mila de celalalt care sufera si plange intruna si cu care m-am simtit minunat...m-a ajutat sa trec peste div...m-a facut sa ma simt din nou importanta.

Mi-e frica sa nu sufar iar...
Parerile apropiatilor sunt impartite:
Parintii imi spun sa ii dau o sansa sotului...ca am fost impreuna 10 ani in care ne-am iubit si am fost fericiti, am avut ceva realizari , ca el a facut deja greseala vietii lui si nu ar mai face asa ceva ca a vazut ce inseamna sa ma piarda si cum este fara mine, ca celalalt baiat e prea mic pentru mine si e posibil ca peste ani sa isi mai schimbe din gusturi si cand o sa se maturizeze sa sufar mai rau atunci.

Pe de alta parte altii imi spun ca imi va figreu sa trec peste ce s-a intamplat...ne va fi greu sa o luam practic de la capat si suferinta asta va fi mereu intre noi. Ei nu ma sfatuiesc nici cu celalalt sa raman ca e mult prea tanar si necopt...spun ei desi eu m-am simtit minunat cu el...asa cum ma simteam cu sotul meu pana la asa zisa greseala...

Asa ca nu stiu ce sa fac....care varianta ar fi mai putin riscanta si maisigura atat cat sa nu mai sufar

Uite ca povestea nu a fost chiar scurta , imi cer scuze, insa v-as ruga sa imi spuneti ce parere aveti....stiu ca nu suntem toti la fel si nu am lua aceleasi decizii in viata in anumite situatii dar poate ma ajutati cu o parere ceva....

Va multumesc




alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 12:18
intreaba-ti inima ea ce spune??

Barbatii sunt ca jocul de carti. Ai nevoie de o INIMA sa ii cuceresti, de o TREFLA sa te casatoresti, de INIMA NEAGRA sa ii suporti, de o CRUCE sa scapi de ei.
alice25

4 mesaje
Membru din: 7/11/2007
Oras: ALTA LOCALITATE
Postat pe: 5 Ianuarie 2009, ora 15:03 Raporteaza abuz Citeaza Raspunde

Iti multumesc din suflet ca mi-ai raspuns atat de repede...
Crede-ma ca asta fac zi si noapte...mi-e greu sa ma rup definitiv de sotul meu desi stam practic separati..inca nu am facut partaj la nimic din bunuri...el nu vrea sa imparta nimic crezand ca il voi ierta....dar mi-e greu si sa renunt la cel mic ca sa ii spun asa...desi stie povestea si stie ca nu potsa ii ofer nimic acum. Sunt mult prea confuza..alte prietene imi spun ca nu conteaza varsta si sa incerc sa ii dau o sansa celui mic..ca poate cine stie..va dura toata viata...decat sa ma ipac cu sotu si sa traiesc toata viata cu acea amintire urata...

just_because

270 mesaje
Membru din: 7/11/2007
Oras: ALTA LOCALITATE
Postat pe: 5 Ianuarie 2009, ora 16:24 Raporteaza abuz Citeaza Raspunde



De la: alice25, la data 2009-01-05 15:03:35

Iti multumesc din suflet ca mi-ai raspuns atat de repede...
Crede-ma ca asta fac zi si noapte...mi-e greu sa ma rup definitiv de sotul meu desi stam practic separati..inca nu am facut partaj la nimic din bunuri...el nu vrea sa imparta nimic crezand ca il voi ierta....dar mi-e greu si sa renunt la cel mic ca sa ii spun asa...desi stie povestea si stie ca nu potsa ii ofer nimic acum. Sunt mult prea confuza..alte prietene imi spun ca nu conteaza varsta si sa incerc sa ii dau o sansa celui mic..ca poate cine stie..va dura toata viata...decat sa ma ipac cu sotu si sa traiesc toata viata cu acea amintire urata...


imi pare rau dar nu ti pot da un rasp pe placul tau. adik mergi inainte cu cel tanar. astfel de relatii nu prea au sorti de izbanda. recunosc, exista shi cazuri fericite, dar mai rare.
gandeste te k sunt 8 ani... cum t vz tu peste 10 ani la 41 shi el la 33? in primul rand tb sa iei in calcul k sunteti 2 mentalitati diferite.. efectiv o sa creasca langa tn... apoi va dori ceva de varsta lui... pe noi femeile ne dezavantajeaza varsta... corpul nostru nu mai este ce a fost acu 5 ani... k sa nu mai vb dupa 10 ani. la 23 d ani el inca va dori sa copilareasca... tu poate o sa vrei o familie... unele cupluri se incapataneaza sa ramana impreuna... dar la final totul va fi doar o pierdere de timp..
nu zic sa te intorci la fostul sot shi nici sa t desparti de actualul tau iubit.
dar tb sa te gandesti shi la ziua de maine.
dc simti cu adev k cel tanar va fi langa tn shi peste 10 ani.. atunci go 4 it... dar nu tb sa ramai, sa t agati de el doar pt k ai avut un esec matrimonial.
amintirile sunt singurele cu care ramanem cand ajungem batrani. urate sau frumoase ele sunt singura noastra avere. imp e sa invatam ceva din ceea ce am trait in acesti ani...
zici k iti e greu sa renunti la cel mic... uneori ne e greu sa renuntam la ceva nou shi frumos shi... greshim. de obicei totul se transforma doar in dorinta de a avea, de a poseda ceva ce oricum nu ne apartine.
ai suferit o data... e posibil sa suferi din nou... dar acum posibilitatea este mult mai mare..

Cea mai infidela amanta a omului este speranta.Te inseli zilnic si totusi traiesti cu ea toata viata.
DeeaCatalina

413 mesaje
Membru din: 22/02/2008
Oras: Tg Mures
Postat pe: 5 Ianuarie 2009, ora 16:51 Raporteaza abuz Citeaza Raspunde

Buna, in primul rand vreau sa iti spun ca imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat. Si acum, din cate am citit fostul sot te-a dezamagit foarte mult prin ce a facut, sincer nu cred ca o sa poti sa treci peste aceasta dezamagire si sa te impaci cu el, sa te comporti ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. poti uita cu mintea,dar nu si cu inima, suferinta va ramane acolo si n-o sa mai puteti fi la fel ca inainte de a se intampla toate acestea.
In al doilea rand, ai zis ca ai inceput o relatie cu cel mai mic decat tine ca sa-l uiti pe sot, lucru total gresit. asta nu e motiv sa incepi o relatie, ca sa uiti pe altcineva.aici aveai nevoie de timp doar pentru tine, sa reflectezi, sa te ocupi de tine, de ce iti place sa faci etc si nu sa sari intr-o noua relatie.Acumm, ca ai facut pasul acesta,ai un motiv in plus sa iti bati capul, cu care sa ramai...sfatul meu e sa ramai singura o perioada sa iti limpezesti gandurile si de abia apoi sa iei o decizie. succes

alice25

4 mesaje
Membru din: 7/11/2007
Oras: ALTA LOCALITATE
Postat pe: 6 Ianuarie 2009, ora 11:43 Raporteaza abuz Citeaza Raspunde

E adevarat ca poate m-am aruncat intr-o noua relatie intr-un moment de profunda vulnerabilitate. Insa eu cu sotul meu nu mai era impreuna de vreo 9 luni pana la divort..9 luni in care am tot sperat ca revine cel ce a fost..crezand ca e vreo toana de- lor..vreo criza la 30....umilindu-ma rugandu-l in genunchi sa se gandeasca si sa isi aminteasca cei 10 ani de fericire..sa nu le dea cu picioru ptro prostie..pe urma a venit divortul...in aceste 9 luni am fost practic 2 straini in aceeasi casa...vecini de apartament....dupa aceste 9 luni am divortat de comun acord ptr a termina mult mai repede calvarul..nu mai suportam ..deja obosisem sa ma lupt cumorile de vant...si surpriza mea ca la tribunal pe scari plangea in hohote..se uita lumea la noi ca la circ...explicatia lui a fost ca poate a fost nevoie de asa un gest ...de o "palma" zdravana ca sa realizeze ce a facut...ca el de fapt nu a vrut sa divorteze...

Nu vreau sa ii gasesc scuze nici sa il judec insa a durut atat de mult ce a facut..si nu atat ca "a fost o data sigata" cel mai mult a durut comportamentul lui fata de mine pe perioada asta..indiferenta lui nepasarea...chiar nu ma asteptam....10 ani nu m-a dezamagit cunimic..a fost asa cum nu indrazneam sa visez....

Unii imi spun ca greseala noastra a fost ca in goana noastra nebuna pentru o stabilitate financiara am uitat de noi..adica am uitat sa cladim ceva mai solid...si anume un copil..ca daca aveam un copil nu se ajungea aici...se oprea la o aventura si atat...ca asa a reusit asa zisa "prietena noastra" sa il atraga ..cu copilul ei...


Nu stiu...nu stiuce sa mai spun..si ce sa mai cred..ma doare si sa il vad acum asa...distrus de indiferenta mea...nu pot sa ii ignor lacrimile..o fi semn ca inca il iubesc?


alice25

4 mesaje
Membru din: 7/11/2007
Oras: ALTA LOCALITATE
Postat pe: 6 Ianuarie 2009, ora 12:04 Modifica Citeaza Raspunde

Buna...ba chiar imi place cum gandesti..si nu ma supara sau deranjeaza deloc raspunsul tau...

Parerile a 2 -3 persoane mai apropiate mie care stiu dilema mea...sunt f impartite....unele subiective altele obiective...insa asta este motivul pentru care am cerut o parere din afara ca sa spun asa..ptr ca cei implicati ..au fost fericiti atunci cand am fost si noi si au suferit atunci cand am suferit si eu....

Bineinteles cei mai varstnici, parintii asteapta cu emotie sa le dam vestea ca ne-am impacat, chiar si parintii lui au
suferit pentru mine..neintelegand schimbarea lui brusca. Parintii mei sustin ca ar merita sa ii dau o sansa macar sa arate ca este sau nu in stare sa repare ce a stricat..nu sa ne recasatorim dar sa ii dau ocazia sa imi dovedeasca ca regreta ca ma merita inapoi sa e in stare sa ma ajute sa trec peste suferinta provocata de el.
Ai mei nu ma sfatuiesc nici de cum sa raman cu cel mic...chiar daca ma vad zambind si radioasa de cate ori vb cu el...mereu imi spun ca e normal la 25 sa fii plin de viata si optimist si atat de insistent sa ma aiba langa el..la 25 totul e frumos si nuvezi nici o umbra . Ei spun in gluma " copilu cand s-o destepta te lasa"...adica la 25 nu e destul de matur sa duca o rel serioasa cu bune si rele ..mai ales in timp cand prietenii lui maibuni sau nu se vor afisa cu prietenele lor tinere siinca frumoase si el se va afisa cu tine...cu 8 ani mai mare....E adevarat ca mereu mi s-a dat mult mai puin decat varsta pe acre o aveam..chiar si acum la 33 mi se spune ca arat de 25-27..Mi se spune...sotul tau a fost in stare sa construiasca si sa mentina o rel sa te faca fericita 10 ani..oare crezi ca cel de 25 e in stare? e practic inca un copil plin de vise si sperante...


Pe de alta parte sunt voci care ma sfatuiesc sa raman cu el pentru ca ma face sa simt iar fluturi in stomac...sa nu ma uit inapoi..sa u ma impac cu sotul pentru ca va fi greu sa traiesti cu dezamagirea.sinimic nu va maifi la fel intre noi....sa raman cu "copilu" care e extrem de insistent atent declaratii de dragoste zilnice...etc...asa cum sunt toat relatiile la inceput foarte frumoase...insa imi aduc aminte ca relatia cu sotul meu a fost multi ani ca la inceput...poate nu 10 dar 9, cu bune cu rele...dar in mare parte cu foarte bune...

E greu..nuvreau sa fac comparatii si totusi le fac.




alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 12:20
Cred ca ar trebui sa ii oferi o noua sansa ...de ce?! pt ca daca nu ai sa io acorzi toata viata ai sa te intrebi ce se intampla daca io acordai...
si apoi in aceasta sansa ai sa vezi cat rezisti si mai ales daca reusesti sa treci peste ce s-a intamplat...este f adevarat multi nu reusesc...eu una nu am reusit dar m-am intrebat mereu ce s-ar fi intamplat daca incercam macar sa trec...
decizia pe care trebuie sa o iei este una f grea....dar poate ar trebui sa analizezi pana la aceasta intamplare relatia cu bune si cu rele...si apoi sa iei o decizie...
sper sa iei decizia cea mai buna pt tine
coffeeta
Postat pe 6 Ianuarie 2009 12:34
Multumeeeees

asa e....m-am gandit si la asta...cred-ma ca ma gandesc zi si noapte fara exagerare...de vreo 2 luni stau si ma gandesc ce sa fac...cand ma gandesc inapoi nu am ce sa gasesc decat ani frumosi..amintiri extraordinare...nu am avut niciodata certuri asa grave..sau despartiri...nuuu
Am avut discutii in contradictoriu..insa nu ceva grav sau important..de multe ori imiaduc aminte ca multe din asa zisle certuri erau copilarii...

Problema mea acum e ca nu mai sunt sigura de ce simt.....ma tot gandesc daca nu cumva suferinta asta a reusit sa omoare tot ce simtem ptr el de atatia ani...?


Sau poate merit eu o sansa sa o iau de la capat cu acest baiat mai tanar si sa traiesc clipa asa cum mi s-a mai spus....insa nu sunt asa curajoasa sa incerc marea cu degetu..sa vad ce o fi..daca tine tine daca nu vad eu ce fac..ca totusi timpul trece si eu imi doresc o familie,,un copil...nu pot sa ma arunc asa fara s ama gandesc la ziua de maine....la cum ne va afecta diferenta asta de 8 ani...


acum nu imi da nimeni 33 insa mai tz oare corpul ma va maiajuta ca acum? nu cred...plus ca am pus problema unui copil am discutat
cu "copilu" discutam f mult despre cum vede el relatia asta de viitor...bineinteles ca el are toate rezolvarile....e f optimist si nimic nu conteaza ca ma iubeste....ma tot gandesc ca e foarte indragostit dar ca ii va trece...si ma cam simt vinovata intr-un fel ca sufera din cauza mea...

Asa ca nu stiu care ar fi sansa mea sa fiu din nou fericita..sa reiau ceva ce stiu deja sicare mi-a oferit un anumit confort sisiguranta pana la un moment dat..sau sama arunc asa sa risc si sa traiesc clipa fara sa stau sa analizez situatia atat d mult?
alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 12:49
imi pare rau pentru ceea ce ti se intampla...sincer...dar daca te-a inselat si tot el ti-a cerut divortul...doar pentru a-si satisface poftele carnale...eu zic sa il uiti...ca daca il ierti va fi si mai rau ...MAI BINE UN SFARSIT CU SUFINTA DECAT O SUFERINTA FARA SFARSIT.
rogozan
Postat pe 6 Ianuarie 2009 12:54
mda...ai dreptate...el sustine altceva....normal..
oricum eu nu mai am incredere in el..si va fi greu sa mi-o recapat...
dspre divort el sustine ca nu a vrut sa divorteze..s-a lasat influentat...dovada fiind fapul ca in ziua div plangea de mama focului...nu stiu ce sa mai cred....cat de slab poti fi sa te lasi influentat de altii rau voitori sa renunti la atatea sentimente si lucruri construite intr-o relate frumoasa de 10 ani....
alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 12:59
parerea mea este sa incerci sa ii mai dai o sansa sotului...mergeti undeva in vacanta pt cateva zile (fara a discuta de ce a fost) si poate asa iti vei da seama daca te mai simti bine langa el .sau daca simti lipsa celuilalt....toti gresim mai devreme sau mai tarziu ...si toti meritam o a doua sansa..indiferent de cauza greseli....poate tot raul a fost spre bine..asa a invatat sa te aprecieze mai mult..iar data viitoare se va gandii de 10 ori inainte de a se arunca ..iti doresc sa iei decizia corecta ..anuntane te rog ce ai decis
adelinda_25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:03
Alice sa ma anunti ce decizie ai luat...eu iti urez noroc pentru ca ai nevoie...
rogozan
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:08
parerea mea ,,,,,,,nu conteaza
sarutama
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:11
Multumesc din suflet..chiar imi sunt de ajutor parerile voastre..mai greu e sa uit si sa tac...de cate ori ne intalnim incercand sa discutam mereu..dar mereu eu deschis subiectul despre ce a fost...si bineinteles supararea, revolta, dezamagirea ma fac sa ii aduc numai reprosuri si jigniri. Ma tot intreb daca il mai respect inainte de toate?

Cat despre "copilu" cum ii spun eu desi nu se vede diferenta de varsta dintre noi , toti cei care ne-au vazut au crezut ca suntem de aceeasi varsta...ma gandesc la el..dar ma gandesc altfel..cu drag...cu zambetu pe buze...pentru ca stiu ca nu mi-a gresit cunimic.......deocamdata

din contra...m-a ajutat sa imi recapat increderea in mine, sa ma simt din nou femeie si mai ales importanta in viata cuiva....atunci cand simtem ca parca sotul meu ma arunca la cos....

uuuffff dragostea asta bat-o vina......

unii imi spun mai pe romaneste....ca sa nu dau cioara din mana (sotul) pentru vrabia de pe gard ( "copilu")
ca eu as fi pentru "copilu" doar o rampa de lansare in viata..eu il pregatesc sa se maturizeze...


offf daca maistiu ce sa spun sau ce sa fac...


alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:12
ce-i drept, nu prea poti trece usor peste alegerea lui, nu poti intelege cum de s-a lasat dus de val de catre altii. eu cred ca trebuie sa iti acorzi tie o sansa. cauta pe cineva de nasul tau, de varsta ta care sa iti poata oferi si o familie pe langa iubire si intelegere. cel cu 8 ani mai tanar decat tine nu stiu daca va fi in stare sa iti ofere o astfel de viata de cuplu. eu zic sa mai ai rabdare, sa mai astepti. e greu dar nu tot ce zboara se si mananca! ....parerea mea. sunt convinsa ca esti o femeie matura si la un moment dat iti vei da seama ca niciunul dintre ei doi nu e tocmai ce ti-ai dotit.

numai bine!
bangla_soul
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:13
Multumesc tare mult.....chiar am nevoie de o luminita..ca e tare intuneric in creierii mei....sper sa fiu destul de capabila sa iau decizia corecta in primul rand pentru mine si sa mi-o si asum...toti imi spun sa ma gandesc mai mult la mine de data asta..sa fiu egoista in situatia de fata si sa iau decizia cea mai buna mie....sa nu ma mai gandesc la suferinta parintilor lui sau ai mei saumai mult la suferinta lui.....

sper sa iau mai repede o decizie ca e tare greu si sufocant sa traiesc asa de luni bune..si sa va pot anunta sa vedem ce vezti spune...

va multumesc din tot sufletul....
alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:17
daca nu mai simti nici macar placerea de ati vedea sotul..atunci mergi mai departe si incearca sa ti faci un rost cu altcineva...ca va fi "copilul" sau nu ..viata te va ajuta sa decizi...ai dreptul sa fi fericita si nu inteleg de ce trebuie sa te sacrifici tu pt lacrimile lui......in fond..dragoste cu forta nu se poate...
adelinda_25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:19
proverbul cu cioara din mana si vrabia de pe gard era valabil pentru fostul sot...nu pentru tine...
rogozan
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:22
De la: rogozan, la data 2009-01-06 13:22:27proverbul cu cioara din mana si vrabia de pe gard era valabil pentru fostul sot...nu pentru tine...



da il stim ,,,dar e cu vrabia din mana pe aia de pe gard
sarutama
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:24
a dreptate...e tare greu sa accept ce a facut...
dar cateodata stau sa ma intreb daca nu cumva si eu am vreo vina? am avut incredere oarba in el si in asa zisa prietena........

asa imi place sa cred ca sunt o femeie matura cu ceva creieri in cap..niciodata nu am fost vreo naiva...intotdeauna am desfacut dirul in zece cum se spune...uneori a fost bine alteroi nu....cateodata parca as vrea sa fiu ca altele sa ma arunc asa fara sa ma gandesc la ce va fimaine...

asa diin ce spune "copilu" suna ata de frumos si romantic....insa nu ma pot minti singura...eunu sunt atat de optimista cum e el...

cateodata ma uit la cuplurile asemanatoare ...cu ea mai invarsta decat el...unee cupluri cu diff mai mare de 8 ani ..si maintreb ei cum reusesc sa nu se gandeasca la ce va fi..cum de reusesc sa nu se teama de schimbarile vremii....

alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:24
indiferent de decizie trebuie sa iti asumi riscul de a o fi luat pe cea nu tocmai potrivita...dar... cred ca ar trebui sa iei o pauza de la gandire sa mergi undeva unde s ate relaxezi si sa te gandesti langa cine te vezi pe viitor si nu sa te gandesti ca ai fost tu de vina ...cine a fost de vina ci rezultatul final...
acum daca tu il alegi pe cel tanar...so what? si fostul sot ar trebui sa te inteleaga dc o sa revii la el...
si char daca ma repet..daca te impaci cu el trebuie sa il ierti...poate l-ai iertat deja dar ramane sufletul tau macinat de ce a facut asta?cu ce ai gresit?si tot asa genul asta de intrebari...
eu ma intreb cu ce anume te-ai obisnui mai repede cu lipsa lui din viata ta sau cu aceste intrebari chinitoare care iti vor macina mintea in timp?
coffeeta
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:45
De la: alice25, la data 2009-01-06 13:24:25a dreptate...e tare greu sa accept ce a facut...
dar cateodata stau sa ma intreb daca nu cumva si eu am vreo vina? am avut incredere oarba in el si in asa zisa prietena........

asa imi place sa cred ca sunt o femeie matura cu ceva creieri in cap..niciodata nu am fost vreo naiva...intotdeauna am desfacut dirul in zece cum se spune...uneori a fost bine alteroi nu....cateodata parca as vrea sa fiu ca altele sa ma arunc asa fara sa ma gandesc la ce va fimaine...

asa diin ce spune "copilu" suna ata de frumos si romantic....insa nu ma pot minti singura...eunu sunt atat de optimista cum e el...

cateodata ma uit la cuplurile asemanatoare ...cu ea mai invarsta decat el...unee cupluri cu diff mai mare de 8 ani ..si maintreb ei cum reusesc sa nu se gandeasca la ce va fi..cum de reusesc sa nu se teama de schimbarile vremii....




orice raspuns ti s-e va da tu tot ce vrei faci asa ca ce drac a mai zic si eu,,
sarutama
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:49
Draga Alice , parerea mea este sa ii mai dai o sansa sotului . daca el timp de 10 ani a fost un sot model, eu zic sa ii pui in balanta toate calitatile , faptele bune si cele rele si vezi care " atarna " mai greu .Da , posibil sa se fi lasat influentat de acea "prietena" , sa fi fost o criza ....important este ca el si-a dat seama ca a gresit si ca vrea sa repare gresala .Daca el isi doreste cu adevarat sa repare , te va aprecia si pretui apoi , pentru ca i-ai dat a doua sansa .Este barbatul pe care l-ai iubit si langa care ai crescut practic , si cu care ai realizat atatea pana la varsta asta . Toti gresesc , al tau nu a fost suficient de diplomat ( imi pare rau ...).
Si cel mic poate avea o satfel de criza peste 10 ani ..si atunci te va durea mai rau.Stiu 2 astfel de perechi , cu aceeasi diferenta de varsta. ele au 40 si ceva de ani , se vede ca fac eforturi sa tina pasul cu cele mai tinere . Acum nu zic , sunt femei care la 40 arata super , pentru ca sunt norocoase , le ajuta Mama Natura ...Si astea pe care le stiu eu sunt destepte si au functii mari , si te intrebi de ce le insala ..Sunt sigura ca le respecta dar ...asta e viata , hormoni ...mai gandeste-te
Daca sotul isi doreste cu adevarat sa reparea gresala , acorda-i o sansa , sper ca va stii sa o fructifice si sa te faca sa zambesti din nou ...iar " cotoroanta" o sa ramana cu degetul in gura , cu familia ei destramata , uitandu-sa dupa voi .Succes si sa ne spui ce decizie ai luat
catylucia
Postat pe 6 Ianuarie 2009 13:56
Multumesc mult pentru parerile tale..chiar sunt importante si le citesc cu drag pe toate..

"cotoroanta"s-a reintors la sotul ei..care si el ca si mine a suferit enorm si a acceptat-o inapoi pentru ca ei au un copil...ce stiu de ani buni caci doar am fost prieteni buni atatia ani...nu a fost niciodata fericita cu sotul ei...de aici si invidia si gelozia ei pe relatia noastra si inversunarea cu care nu s-a lasat pana nu ni s-a bagat in pat ..ca sa spun asa...

Desi pana la urma gandind la rece..nu actul lor in sine ma doare...ci comportamentul lor fata de mine....cand stiu ca o tratam ca pe sora mea..poate cateodata mai bine...

Incerc sa ma gandesc cum va fi viata mea alaturi de sotul meu...daca vom reusi sa mai cladim ceva pe suferinta si durerea mea...ma intreb daca nu cumva intrebarile mele ma vor macina mereu...si imi va fi greu sa fiu fericita si sa am o familie fericita...


va pup si va multumesc
nu stiu..o sa ma gandesc...ca altceva nu fac de atatea zile intruna...si o sa va scriu..sper eu cu ceva bun
alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 14:26
sincer , imi pare rau pentru prietenul tau de familie . Tu crezi ca aia s-a intors la el , pentru copil ? Si cand s-a bagat in familia ta avea .Daca aia s-a intors , desi era nefericita cu el ..tu de ce nu te-ai intoarce , ca tu ai fost fericita .El s-a ars destul de rau , de acum va gandi de doua ori inainte .Bine , zic sa faci pasul daca inca il mai iubesti , daca il mai ai in suflet si in gand inainte de culcare si cand deschizi ochii .Sunt convinsa ca te-a durut si ca nu vei uita usor , dar lucrurile se vor aseza , usor , usor . In primul rand te intorci la sotul tau pe care l-ai iubit atat , apoi te intorci printre lucrurile dragi tie , rudele si prietenii va sunt aproape ..Ala mic ...va mai creste , are tot timpul in fata , vei ramane mereu prietena lui .Altfel , e posibil sa mai treci prin astfel de experiente si peste prejudecatile oamenilor , parintilor ..
catylucia
Postat pe 6 Ianuarie 2009 14:44
aaaaa nu s-a intors ptr copil..el a acceptat-o inapoi ptr copil..
ea s-a intors pentru banii lui..el e baza in familie..ea nu a muncit niciodata in viata ei...asa ca singura sursa a ei de a-si face toate poftele si crede-ma sunt scumpe poftele ei...bijuterii haine pantofi noi saptamanal calatorii in strainatate lunar....asa ca unde mai gasea ea asa sponsor?....ptr ca a incercat asiduu 1 an de zile sa il convinga pe sotul meu sa nu se intoara la mine prin fel si fel de intrigi si minciuni...si nu a reusit ...normal ca a revenit la vaca ei de muls...in speta fraierul de sot..mie chiar imi pare rau de el....dar nu am ce sa ii fac...o sa se trezeasca intr-o zi...
alice25
Postat pe 6 Ianuarie 2009 16:23
Servus!
Treaba trebuie transata scurt si la obiect. Aici nu trebuie sa existe jumatati de masura. Dar.... mai exista si a doua sansa. Sansa care numai de tine depinde daca o acorzi sau nu.Eu unul cred ca recidiva nu se corijeaza decat prin .... pedeapsa maxima! Ramane la latitudinea ta,deci....deocamdata tu decizi.Pare absurd sfatul primit de la un barbat,dar sfatul meu este: "arde-l cat poti de tare!".See you!

Postat pe 7 Ianuarie 2009 00:33
Multumesc mult....nu pare dur deloc ce spui..e cat se poate de real...
alice25
Postat pe 8 Ianuarie 2009 14:13
As vrea sa stiu ce ai facut.Ce decizie ai luat......................suntem in aceeasi situatie.
butterfly_sound_of_love
Postat pe 11 Martie 2009 15:21
si eu as vrea sa stiu ce decizie ai luat sunt tare curioasa... oricum indiferent ce decizie vei lua gandeste-te foarte bine pt a nu regreta mai tarziu
_dulcik_
Postat pe 11 Martie 2009 15:53
Buna...va multumesc pentru sfaturile si parerile voastre. Le-am citit cu placere si interes pe toate.
Problema este ca de cand noi nu mai formam un cuplu din toate punctele de vedere au trecut deja 2 ani. M-a durut enorm ce a facut, inca mai doare si sunt convinsa ca rana se va astupa dar va ramane cicatricea datorita careia imi voi aminti mereu de etapa asta din viata mea. Ideea este urmatoarea: am incercat sa reiau relatia cu fostul sot, sa ii dau sansa sa repare greselile ptr ca au fost destule , nu vreau sa intru in detalii insa un luncru va pot spune cu siguranta.....nimic nu mai e la fel. Unii din cei care mi-au scris ca asta se va intampla , deci au avut dreptate. De iertat l-am iertat...i sensul ca nu-i port ranchiuna si nici nu ii doresc raul nici lui si nici ei, sincer; insa iertarea nu are nici o legatura cu ceea ce simt eu azi...dupa 2 ani de suferinte. Asa ca deocamdata am incercat sa reluam relatia sa ne apropiem , insa e foarte greu mai ales ca cealalta...inca il suna desi inca este casatorita. El incercand sa ma protejeze sa nu sufar la vestea ca ea inca il suna...mi-a ascuns acest lucru. Asa ca in conditiile actuale increderea in el nu am reusit sa o recapat. Din acest motiv pentru moment nu va pot spune ce va fi..daca vom reusi pana la urma sa reluam ceva ce el a distrus sau nu. Stiu ca regreta, plange, ma roaga, implora..insa...a trecut destul de mult timp in care eu l-am asteptat si nimic. Acum nu vreau sa spun ca e prea tarziu insa momentan rana inca e deschisa....poate cand o prinde coaja sa reusim sa o luam de la capat impreuna dar si fericiti.
alice25
Postat pe 11 Martie 2009 20:00
Sper sa fiti fericitii ... numai bine
_dulcik_
Postat pe 12 Martie 2009 22:04
Sper ca ai luat decizia potrivita si ca veti reusi sa fiti din nou fericiti cum ati fost altadata; daca nu e sa fie, sunt convinsa ca iti vei gasi pana la urma fericirea in bratele cuiva care te merita - fie el 'copilasul' tau sau un alt barbat.
elfuletz5
Postat pe 13 Martie 2009 00:25
Deci ai ales sa te intorci la sotul tau..................... ok............dar eu il iubesc pe cel mic ce naiba sa fac???
butterfly_sound_of_love
Postat pe 13 Martie 2009 09:30

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
ma gandesc mereu la el.... 6 De la: Tazmanian 22 August 2010 19:36
SFAT PLS 8 De la: kudika_34358 29 Aprilie 2013 13:47
ce ar trebui sa fac???? 16 De la: AndM 8 August 2010 14:04
cum scap de un obsedat? 15 De la: addodas 12 Decembrie 2009 13:43
SOACRE, SOACRE POAME ACRE,,, TOPIC INTERZIS PERSOANELOR,,,, NEEDUCATE!!! FARA; CEI 6-7 ANI DE ACASA!! 191 De la: scorpio67 7 Septembrie 2010 07:51