Setari Cookie-uri

Despartiti, intr-un final

Chiar daca scriu aici, sunt convinsa ca am facut bine, am si fost incurajata ca am facut bine si ca am luat decizia corecta, dar eu zic sa aud si alte pareri de aici, ale unor straini
Eu am facut pasul sa ne despartim, pentru ca am considerat ca am suportat destule si ca nu este corect ca intr-o relatie, sa dea doar unul totul, in cazul acesta eu.Eu nu ma-m simtit inteleasa niciodata, dar pe el l-am inteles cat am putut.Motivul este situtia nasoala care nu se mai termina, situatie pe care el si-a creeat-o cu manutza lui.tin sa precizez ca amandoi suntem tineri, in ultimul an de facultate.el nu este din bucuresti,deci plateste si chrie.totul a inceput de la ambitia prosteasca de a-si lua masina.Problema este ca a facut un mare imprumut la banca pt a-si lua masina aceasta.Asta din decembrie 2007.Dupa cateva luni a fost de ajuns sa nu mai ia un salariu mare incat sa se dea peste cap toate una dupa alta.A inceput sa scoata bani dupa descoperit pana nu a mai ramas cu nimic.De acolo rezultand stres,impotenta de a-si schimba locul de munca, pentru ca era singurul loc unde putea face multe ore suplimentare pt a putea fi platit, de aici -> lipsa de timp..etc.am inteles situatia asta mai mult de un an, am fost intelegatoare cu toate ca eu nu ma alegeam cu nimic.Timp cu el nu prea petreceam, noi nu ieseam in oras cum este nromal la vasrta asta, mi-am facut tot programul dupa al lui, am suportat irascibilitate din partea lui, dar am zis sa inteleg dat fiind situatia, incercam sa-l sfatuiesc sa faca in asa fel incat sa scape de situatia asta, dar sfaturile mele nu erau bune niciodata, desi eram singura persoana cu care se sfatuia....de la stres, a spus multe lucruri urate la nervi, a 2 a zi isi cerea scuze dar situatia se tot repeta...In fine, am zis sa lupt, ca merita, ca ne iubim si stiu ca ma iubeste...Pb este ca nu priveste in perspectiva, este un fel de autodistructiv, tot timpul dadea vina pe mine ca nu il inteleg, daca indrazneam sa-i cer si lui o mica favoare, o iesire prin parc d ex.eu am incercat sa ii explic ca daca nu il intelegeam nu mai stateam cu el..si ca am si eu nevoie de o mica intelegere, cum ar fi apreciere ca sunt alaturi de el.
De multe ori, i-am explicat, cu calm,sa se puna si in locul meu si macar daca nu putem sa avem o viata fara griji impreuna, sa nu imi vorbeasca urat si sa se consoleze in bratele mele, nu sa ma tina pe post de sac de box, ca am si eu personalitatea mea, sunt si eu om cu necesitati....atat ceream: o mica grija cu aruncatul vorbelor grele si sa ma simt apreciata.Nu s-a putut, nu am mai putut nici eu, si-asa ajungeam sa ne certam din orice zilnic din discutii care degenerau de la pb banilor.Orice cearta la el se rezuma la banI.ORICE.Odata mi-a spus ca cu ce il ajuta pe el ca sunt alaturi de el spiritual?Ca pe al l-ar face fericit 1000 de euro..Si l-am intrebat, atunci la ce sunt buna,dc mai stai cu mine, cu ce pot sa te ajut? si el mi-a raspuns:cu nimic si nu stiu...
Deci, asta m-a durut f tare, ca nu m-a apreciat deloc si am pus punct relatiei.i-am zis ca ramanem prieteni si daca vreodata are nevoie sa-l ajut il voi ajuta, dar ca relatia a luat sfarsit.El a acceptat situatia, a zis ok, daca tu esti mai fericita asa, ok.L-a durut, a plans, dar nu vrea sa arate mai mult.a zis ca ma intelege si pe mine dar el nu are cum sa-mi garanteze ca nu o sa imi mai arunce vorbe grele, ca el asa este la nervi, prost si nesimtit.Si...nu se lupta pt mine.el accepta situatiile asa cum sunt..si gata..chiar daca il doare, ca m-a tot sunat de cand ne-am despartitm,sa-mi spuna ca ii este dor de mine,dar nu ar face nimic mai mult.Nu stiu ce sa zic, eu zic ca am procedat bine, pentru ca relatia noastra nu ducea nicaieri, si as putea sa ma complac in situatia asta inca nush cati ani,dar, daca el nu se schimba putin, cat sa nu ma mai raneasca si sa ma aprecieze, nu va duce la nimic.
Prietenii apropiati imi spun ca am procedat bine, ii inteleg si lui situatia,dar si intrebarea lor este aceeasi.Pe mine cine ma intelege?Si ca asta este o dovada clara ca noi la greutati nu facem fata impreuna.si poate ca va trece asta, lasand eu de la mine,dar vor veni altele si mai grele mai incolo,si atunci ce voi mai face?Unde vom ajunge?Nicaieri.
Concluzia mea este sa las timpul sa decida,timpul le va rezolva pe toate.Daca in timp,imi va demonstra, sau va face cumva sa-mi arate ca chiar sunt importanta in viata lui si ca are nevoie de mine si ca nu mai vrea sa ma raneasca fara sa se gandeasca si daca ma convinge ca ma va aprecia, vor fi sanse de impacare.dar nu vreau sa ma gandesc la asta, imi voi vedea de viata mea, pt ca cel mai important este ca am constiinta impacata, si stiu ca am luptat f mult in relatia asta, dar ca totul are o limita si nu pot lupta de una singura.eu nu mai am ce face,am dat tot ce am putut, totul depinde de el, daca poate si el sa lupte pt relatie si sa ofere si el.Daca nu, prostia lui.nu?Ca nu se poate sa las numai eu de la mine tot timpul.
Voi ce parere aveti?

Postat pe 15 Aprilie 2009 13:08
eu am deschis topicul.btw
iulia12
Postat pe 15 Aprilie 2009 13:10
Strainul numarul 1 zise:
"Intr-adevar pare sa fie o poveste de criza, inceputa frumos si sfarsita tragic. Cam asa se intampla cand sacul experientei si al bunastarii nu se umple indeajuns de rapid pentru a compensa vicisitudinile tineretii. Ideea este ca s-ar putea sa descoperi lucruri si persoane care uitasei ca exista, ceea ce nu poate fi decat de bine. Ia niste carti si citeste iar mai apoi dupa ce ti s-au umezit indeajuns de tare ochii, iesi la soare si uita-te in jur."
jenesaispas
Postat pe 16 Aprilie 2009 20:52
ai facut f bine.
dana_mv
Postat pe 16 Aprilie 2009 22:04
Multumesc pt. incurajari .am o intrebare:ce inseamna vicisitudini?
iulia12
Postat pe 17 Aprilie 2009 01:48
De la: iulia12, la data 2009-04-17 01:48:06Multumesc pt. incurajari .am o intrebare:ce inseamna vicisitudini?

Google
cckitty
Postat pe 17 Aprilie 2009 01:52
De la: iulia12, la data 2009-04-17 01:48:06Multumesc pt. incurajari .am o intrebare:ce inseamna vicisitudini?


VICISITÚDIN//E ~i f. mai ales la pl. 1) Succesiune de împrejurãri defavorabile. 2) rar Neliniºte sufleteascã; frãmântare; tribulaþie; tulburare; zbucium. /
__LL__
Postat pe 17 Aprilie 2009 01:58
De la: __LL__, la data 2009-04-17 01:58:21
De la: iulia12, la data 2009-04-17 01:48:06Multumesc pt. incurajari .am o intrebare:ce inseamna vicisitudini?


VICISITÚDIN//E ~i f. mai ales la pl. 1) Succesiune de împrejurãri defavorabile. 2) rar Neliniºte sufleteascã; frãmântare; tribulaþie; tulburare; zbucium. /

ms k mai luminat si pe mine
bestiutza_relouded
Postat pe 17 Aprilie 2009 02:00
multumesc
iulia12
Postat pe 17 Aprilie 2009 02:06
http://alicedamian.blogspot.com/
kudika013988
Postat pe 20 Aprilie 2009 13:39
buna
Cassey
Postat pe 16 Mai 2009 22:00
Si eu m-am despartit recent de iubitul meu din cauza vorbelor lui grele. La fel, era o perioada stresanta, nici unul nu aveam servici... abia terminasem facultatea. Amandoi am decis sa mergem in Spania la parintii mei sa incercam pe-acolo sa lucram ceva. Toate bune si frumoase, am ajuns in Spania; parintii mei abia atunci l-au cunoscut pentru prima data. Am inceput sa ne cautam singuri de lucru. Eu eram undeva la mijloc... incercam sa-i fiu aproape iubitului, dar in acelasi timp nu vroiam sa o neglijez pe mama (e un pic mai "geloasa":P). Am incercat in asa fel incat toata lumea sa fie multumita. Eu m-am cam pus pe locul 2.
La un moment dat au intervenit ceva probleme intre parintii mei si au avut o cearta, nu tocmai placuta, de fata cu noi... Iubitul meu stia ca ai mei mai au cateodata perioade in care se cearta, ca orice cuplu, doar k ai mei se exteriorizeaza diferit. ei...dupa faza asta al meu s-a schimbat... Ca el nu e obisnuit sa traiasca cu "asemenea oameni", ca el e obisnuit sa fie totul lapte si miere si a inceput sa-mi reproseze faptul k i-am ascuns certurile alor mei, insa eu i-am zis clar. Stiam ca ai mei pot fi cateodata dificili, insa eu l-am pus in tema despre tot, k sa nu aiba "surprize", dar se pare ca uitase.
A devenit mult mai rece. Imi cerea sa-l inteleg, k se simte strain in casa aia, k nu a mai avut parte de asemenea "spectacole". Sa nu intelegeti gresit k ai mei au facut un scandal monstru, sau ceva de genul asta... nu, deloc... pe el l-a deranjat faptul k era de fata, si nush de ce s-a simtit la mijloc. Am incercat sa-l inteleg, sa-i fiu aproape, sa vada ca imi pasa de el si ca vreau sa-i fie bine, am incercat sa petrecem cat mai putin timp cu ai mei, cu toate ca stiam ca ei o sa se supere.
Tot timpul eu trebuia sa fiu cea care sa-l inteleaga, nu doar in problema asta, dar si in altele. Eu nu mai contam. Abia ma mai lua in brate, si asta doar daca ii ziceam eu ceva, abia ma mai saruta., de facut dragoste nici nu se punea problema.. se comporta cu mine mai mult ca cu o amica... am incercat sa vb cu el, insa tot timpul imi zicea ca nu are nimic din ce nu stiu. Noi cand aveam vreo discutie, o cearta, el nu mai vroia sa vorbeasca, se inchidea in el si eu defapt nici nu stiam ce anume l-a suparat. Nu vroia sa-mi spuna, iar eu insistam... si chestia asta il enerva foarte mult. Atunci m-am invatat si il lasam in pace. I-am explicat de-atatea ori ca eu nu vreau sa fiu "singura in doi", nu vreau ca atunci cand il vad suparat sa imi fac mii de ganduri si sa nu aflu raspunsul, vreau sa am cu cine comunica... pentru ca fara comunicare nu se pot rezolva problemele.
Tatal meu ramasese fara lucru si lucrurile incepusera sa devina mai complicate. Eu mai aveam restante la facultate si nu mi-am putut da licenta. Au aflat ai mei despre lucrul asta si s-au suparat foarte tare, in special pentru faptul ca le-am ascuns. Au inceput sa ma convinga sa ma intorc in tara sa-mi termin facultatea pentru inca aveam timp, era septembrie. Eu stiam ca iubitul meu nici nu vroia sa auda de intoarcere in tara pentru ca il asteptau niste probleme acolo. Si am inceput sa ma cert cu ai mei, sa le spun ca eu nu vreau sa ma intorc, ca nu vreau sa continui facultatea acum, ca am timp... toate pentru el... pentru ca mie imi era egal ce faceam, atata timp cat il aveam pe el. Totusi n-am avut cu cine vorbi si am vazut ca nu am cum sa o scot la capat cu ai mei si trebuia sa ma intorc in romania. am vorbit cu iubitul... insa el nici nu vroia sa auda... orice ii spuneam, orice sfat ii dadeam, nicio solutie de-a mea nu era buna... el nu vroia in tara, avea o matusa in madrid insa nu avea unde sa-l tina tot timpul... solutia lui era ca se duce si doarme sub poduri pana gaseste de lucru. eu incercand sa-l fac sa se gandeasca ca nu-i dracu chiar atat de negru, el s-a enervat foarte tare si a inceput sa ma injure, sa-mi spuna ca e doar vina mea pentru tot, m-a facut prapadita, nesimtita dracului... am crezut ca ma inghite pamantul cand l-am auzit... imi vorbea cu o ura nemaivazuta... nu il recunosteam... l-am lasat in pace sa se calmeze, tot incercam din nou sa vb tot eu cu el, dar nici o sansa... treceau zilele si eu nu am mai vrut sa vb cu el, vazand ca el nu reactioneaza si nu ma baga in seama. pur si simplu locuiam in aceeasi casa, dormeam in acelasi pat fara sa-mi spuna macar noapte buna... m-a durut enorm... si-a schimbat comportamentul si fata de ai mei... a fost un nesimtit si jumatate...
Stand eu singura, am luat hotararea sa pun capat relatiei... pentru ca nu vreau sa fiu bataie de joc... abia dupa 4 zile cand nu am mai suportat situatia si am vrut sa am o discutie cu el, mi-am dat seama cu stupoare ca tot el era suparatul, jignitul, victima... si se astepta k tot eu sa vin sa vb cu el...
i-am spus decizia pe care am luat-o... am avut o discutie mai linistita la inceput pentru a ajunge din nou sa ne ceratm... i-am spus motivele pentru care vreau sa ne despartim... nici atunci nu si-a cerut scuze pentru toate vorbele... nici nu a incercat sa ma faca sa ma razgandesc...
a doua zi luase el hotararea sa mearga cateva zile la matusa lui din madrid, dupa care sa se intoarca si el in tara... si-a cumparat bilet.. si eu nu am mai vb cu el... cu doua ore inainte sa plece m-a chemat in camera sa vb, si-a cerut iertare pentru partea lui de vina si m-a intrebat daca decizia de despartire e irevocabila... si i-am spus ca da... mi-a zis k imi respecta decizia si k sa ma gandesc bine... k poate dk vreau sa ma intorc la el nu va mai vrea el... insa atunci eram sigura ca nu mai vreau sa continui... mi-a cerut sa-l conduc pana la autobuz... i-am facut pe plac. si dus a fost. de-atunci l-am mai vazut de 2 ori... pe mess sta tot timpul invisible pt mine... ma evita, cred...
cam asta e... sper ca nu am fost plictisitoare :D
intrebarea mea e dk am facut bine... parerea voastra... pentru k am avut momente in care ma gandeam ca poate am renuntat prea usor, ca nu am vrut sa lupt... cineva mi-a spus k dk il iubeam cu adevarat il iertam... oricum nu ma voi duce la el sa-i cer sa ne impacam.... dar pentru sufletelul meu... as mai vrea si alte pareri... de incurajare, sau critici... sa stiu voi cum ati si reactionat.
mersi si va pup pe toate:*
floare_de_colt
Postat pe 24 Octombrie 2009 16:57
nu te impãca cu el...comportamentul lui fata de tine, vorbele grele spun totul...daca va impãcati totul se va repeta...totul va deveni o stare de permanenþã....e trist cã ºi voi tinerii, din ziua de azi nu vã mai înþelegi....foarte trist
catalina69
Postat pe 26 Octombrie 2009 12:22
De la: iulia12, la data 2009-04-17 01:48:06Multumesc pt. incurajari .am o intrebare:ce inseamna vicisitudini?

VICISITÚDINE s. (mai ales la pl.) 1. dificultate, greutate, neajuns. (~ile vieții.) 2. v. încercare. 3. greu, greutate, impas, încercare, necaz. (A depãși o ~.)
cristiana_cris
Postat pe 26 Octombrie 2009 12:48
nu te mai impaca cu el ca nu merita u ai facut tot si eu pe romaneste si-a batut joc de tine
daca te iubea si el si vroia sa va impacati nu statea pe invisible si incerca sa intre in vb cu tn sa faca orice daca vroia asta da pe el pur si simplu nu il mai intereseaza.si app e un mare nesimtit
dulcyka
Postat pe 30 Octombrie 2009 18:38

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Sa fie ceva trecator? 130 De la: 14 Ianuarie 2014 07:27
un sfat 17 De la: Diavolyta_ 6 Mai 2009 10:42
nehotarare....poate un sfat 27 De la: kudika511269 14 Martie 2012 13:25
retete pt aniversare 8 De la: DON_LUCIANO 11 August 2009 14:26
ne-am despartit dar nu pot fara ea 24 De la: zdup 27 Ianuarie 2011 11:36