O pot recastiga inapoi?

Ce mai pot sa fac?

Sa ma despart de iubitul meu?

wizz Postat pe 14 Martie 2010 15:34
Am sufletul ingreunat de suferinta despartirii... Buna prieteni! In randurile ce urmeaza voi incerca sa-mi deschid sufletul catre voi si poate veti gasi remediul perfect pentru rana mea sufleteasca.Deci sa incepem cu inceputul... Am 40 de ani si sunt divortat de 4 ani.Din prima casatorie am o fetita de 7 ani.Motivul divortului a fost neintelegerile prea dese din sanul familiei.Asta v-am spus pe scurt.Problema suferintei mele este din pacate alta... Inainte sa divortez,cand totul era rupt cu fosta mea sotie,deja actiunea de divort fusese introdusa de catre mine,am cunoscut o fata aici in Bucuresti.Fosta mea sotie este din Alexandria.Eu sunt nascut in Bucuresti.Eu aveam 38 de ani,iar ea 29.Ne-am intalnit,ne-am placut si treptat s-a inchegat o legatura sufleteasca intre noi.Atunci n-o deranja ca am un copil din prima casnicie,iar divortul inca nu fusese finalizat.Atunci accepta aceste lucruri. Din vorba in vorba am inceput s-o cunosc mai bine.Mi-a spus ca nu se intelege prea bine cu familia ei,in speta cu mama si sora ei vitrega.Tatal ei murise si era singurul cu care se intelesese si il iubise foarte mult,iar regretul pentru el era enorm.Mai avea un frate care era plecat de cativa ani in Spania,dar cu care nu mai luase legatura de cand plecase din Romania.Ea avusese o copilarie grea, mama ei o batea des,iar la 18 ani a fost gonita din casa parinteasca. A dus-o greu.Intre timp cunoscuse pe cineva cu care a trait 11 ani pana sa ma cunoasca pe mine.Cand am cunoscut-o eu tocmai terminase aceasta relatie de concubinaj. Dupa ce a plecat de la fostul concubin,practic nu mai avea unde locui,pentru ca evita casa parinteasca unde sora ei vitrega facea legea,desi legal avea tot dreptul de a sta acolo.Practic era o familie dezbinata. Viata fiind grea aici in tara,am hotarat sa plecam in Spania sa muncim,unde era si fratele ei.Am ajuns acolo,ne-am intalnit si am observat firea violenta a fratelui ei.Dupa 3 saptamani am inceput sa muncesc din greu.Viata e grea afara.Ea n-a reusit sa-si gaseasca ceva zilnic de munca,ci se ducea de doua ori pe saptamana la menaj la doua case.Insuficient pentru un trai normal.A fost foarte greu.Cu banii pe care ii castigam plateam chiria,ratele din tara si nu mai ramanea mare lucru de cheltuit...deci viata grea. Au aparut certuri intre mine si ea,ceea ce aici in tara nu existau.Stresul si-a pus amprenta pe psihicul nostru.Stand acolo am inceput sa duc dorul fetitei mele din tara.Aici apare prima greseala a mea.Pe fondul stresului si a asa zisului sindrom al strainatatii probabil,am hotarat de unul singur,fara sa vorbesc cu iubita mea ca trebuie sa plec in tara sa-mi vad fetita,dar mintea mea obosita gandea atunci ca nu ma voi mai intoarce niciodata aici lasand-o singura pe iubita mea.O greseala groaznica.Cu cateva zile inainte sa plec n-am mai rezistat si i-am aratat biletul doar dus pentru avion.Au aparut lacrimi si mi-am dat seama atunci ce greseala enorma aveam sa fac.Atunci parca ceata s-a risipit si am rupt biletul fara regret.Am plans amandoi si i-am cerut iertare pentru ce urma sa fac. A doua zi am aflat ca isi luase bilet pentru autocar sa vina in tara ca o razbunare la ceea ce urma sa fac eu.Devenise rece si distanta,dar ii dadeam dreptate.Mi-a spus ca pleaca in tara ,dar nu mi-a spus unde.Am crezut pana in ultima clipa ca va renunta la plecare cum am facut si eu.A venit ziua plecarii....S-a urcat in autocar,m-a sarutat si a plecat.Atunci nu banuiam ca va urma o prima parte a suferintei mele.M-a sunat de vreo doua ori de pe drum,iar apoi liniste,n-am mai primit nici un semn de la ea. In seara aia suferinta m-a coplesit.Am incercat sa adorm,dar lacrimile nu ma lasau.A doua zi mi-am luat hotarat bagajele si am plecat in tara fara sa-i spun si fratelui ei ca am plecat. Totdrumul m-am framantat si ma gandeam unde ajungi daca te lasi prada unei clipe nefaste.Clipa aceea de nebunie cand am hotarat sa plec singur m-a adus in starea asta.Ajungand in tara am tot cautat-o pe la prieteni,dar ei nu stiau nimic.Au trecut 2 luni de cand plecase fara sa stiu nimic de ea.M aduceam la mormantul tatalui ei si ii lasam scrisori in speranta ca va trece pe acolo si le va citi. Cand credeam ca totul s-a terminat,am primit un mesaj de pe un numar de Spania.Era ea.Se intorsese acolo si paradoxal muncise o luna,tinandu-i cuiva locul,deci o slujba temporara.Mi-a spus ca se va intoarce aici peste cateva zile,dar nu mi-a spus exact cand si unde. S-a intors aici,iar dupa o perioada a vrut sa ne intalnim.Ce sa va zic...bucuria era imensa.Mi-am cerut iertare din nou si i-am povestit suferinta prin care am trecut si cum lasam scrisori prin cimitir.Isi inchiriase o camera la o baba si statea singura.Suferea de singuratate,iar sufletul meu nu accepta asa ceva.Am ramas cateva nopti cu ea acolo cat ne-a permis babuta.Treptat acea iubire de la inceput s-a infiripat din nou intre noi. Hotararea de a ne muta impreuna a fost ceva firesc si asteptat de amandoi.Bucuria de a fi din nou langa persoana iubita era nemasurata.Puteam s-o strang in brate in fiecare zi si noapte,s-o sarut si sa fie a mea.Era Raiul pentru mine,iar ea nu mai era singura. Asa au trecut 2 ani.A venit criza,eu am ramas fara slujba,muncea doar ea,iar problemele financiare n-au intarziat sa apara.Aici se intorsese roata.Muncea ea si eu nu.In perioada asta dificila s-a intamplat minunea de a ramane insarcinata.La inceput ne-am bucurat enorm pentru copil,dar cu trecerea zilelor incepusera indoielile de cum vom creste copilul pentru ca eu nu aveam o slujba.Aici a intervenit mama mea si a cam repezit-o ca nu ne trebuie copil,ca eu am unul si ca nu e perioada buna acum.Am plans mult pentru acel copil cand a facut avort. Asta a fost a doua greseala a mea pentru ca n-am mers inainte cu acel copil.treptat au inceput sa apara conflicte,amplificate si de lipsa banilor,iar ea era mereu suparata,la fel si eu. Apoi in vacanta fetita mea a venit la noi si a stat 4 zile.Nu prea i-a convenit iubitei mele asta,desi la inceput zicea s-o luam s-o crestem noi.Dintr-odata a inceput sa reinnoiasca legaturile de mult pierdute cu familia ei.Fratele ei se intorsese din Spania cu concubina lui si dadusera nastere unei fetite si locuiau cu sora vitrega in casa parinteasca. Asta este calvarul suprem prin care trec si in acest moment cand se implineste 1 luna de cand sta cu sora si fratele ei acolo,iar cu mine nu mai vorbeste deloc.Toate lucrurile ei sunt aici in casa noastra inchiriata.Nu stiu ce sa mai cred.A mai trecut prin faze de astea cand nu mai vorbea cu mine,iar apoi isi revenea.Mi-a mai spus si altadata ca nu ma mai iubeste,dar s-a intors la mine si spunand ca nu se va mai intampla sa plece asa.De data asta e diferit pentru ca sta la familia ei si normal,mi-a spus iar ca nu ma mai iubeste. Ce sa fac prieteni sa-i recastig inima,pentru ca fara ea sunt pierdut...o iubesc si nu vreau sa renunt la ideea de a fi o familie...
pe vremuri citeam revista "povestea mea" ... hmmmm....
Shhh Postat pe 14 Martie 2010 16:30
N-am nevoie de misto-ul tau...mergi mai departe..

wizz Postat pe 15 Martie 2010 21:37
parca ii sta in fire incertitudinile astea ale ei..esti dispus sa stai langa o persoana asemenea?
ionelaela Postat pe 15 Martie 2010 21:57
Am pe jumate varsta dar ma gandesc asa ca din moment ce erati constienti ca o sa apara un copil cum de altfel sa si intamplat, tragi tare frate .. daca nu gasesti de munca , cauti si cauti trebuie sa gasesti ceva .. orice , te gandesti la copil nu te mai gandesti la tine sau la ea nah... Odata ce femeia a fost nevoita sa faca un avort din lipsa banilor pentru a il creste si-a pierdut toata baza in tine normal...dragostea mai trece si prin stomac , nu ca nu te-ar fi iubit dar ...nu e de ajuns. Acum ca si-a gasit linistea in sanul familiei ii este mult mai bine si ar trebuii sa te bucuri pt ea iar daca vrei sa mai ai vre'o sansa in primu rand incearca cu partea financiara sa te pui cat de cat pentru ca o fata/femeie pe cat de mult te iubeste mai e vorba si de bani.. siguranta aceea...
Empty Postat pe 16 Martie 2010 07:36
Mda, dar din cea a scris el aici mie nu-mi reiese de nicaieri ca ea a pus suflet la fel cat a pus si el. Mie mi-e ca instrainarea asta sa nu se fi datorat si din cauza acelui copil pierdut. Cum s-ar zice tu deja ti-ai trait viata, stii cum e sa ai un copil si familie, dar ea? Poate simtea ca e pregatita sa faca asta si cineva a trezit-o ca din vis. Si mama ta ce treaba avea? Mor pe femeile astea care nici la 40 de ani nu-si lasa copiii in pace. E un lucru bun ca iti dai seama unde ai gresit si recunosti. Ei i-ai spus lucrurile astea? Succes si ai grija sa nu te agati de o iluzie!
Boca Postat pe 16 Martie 2010 20:26
I-am spus ca vreau sa fim o familie si sa avem un copil.Mi-am recunoscut greseala.A fost influentata de fratele ei care nu prea ma are la inima,ca nu sunt baiat de baiat ca el,intelegi ce spun.Mi-am cerut iertare de nenumarate ori si i-am spus sa se intoarca,iar dupa Pasti sa mergem sa ne casatorim,apoi sa vina si bebele.Problema este ca e foarte mandra de felul ei.Este Sagetatoare.Simt ca ma umilesc incercand sa o aduc inapoi.M-a facut prost,fraier la telefon,dar cred ca i-a parut rau pe urma.Eu zic ca atunci cand iubesti si te simti iubit,banii nu prea conteaza asa mult.Degeaba ai bani,daca stai cu cineva pe care nu-l iubesti deloc.
wizz Postat pe 16 Martie 2010 21:15
Oauuu...ce poveste...seamana intr-un fel cu a mea...si eu am experienta Spaniei cam de aproape 2 ani si s-a terminat cam asemanator....dar ...am uitat...e vb de tine... Pai eu nu inteleg ceva...de ce anume a facut avort daca amandoi va doreati copilul...am inteles eu prost sau si-a bagat cumva codita si coarnele mari soacra mare? Daca e asa....trist omule,ai 40 de ani si asculti in gura mamei...asa m-a pierdut si fostul meu sot care are 35 de ani...din acelasi motiv ca asculta numai in gura mamei si acum ar face orice sa ma aduca inapoi dar este mult prea tarziu... Daca asta a fost motivul principal si asta o stii numai tu in sufletul tau atunci nu ai absolut nici o scuza...meriti cu fiecare miime de secunda toata suferinta Si daca voiai cu adevarat copilul nu o lasai sa faca avort pt ca din cate ai spus tu ea voia acel copil......trist Domne, cum barbatii astia se cred asa barbati dar de fapt...ce sa mai zic...si dupa aia isi plang de mila...treziti-va si traiti-va viata voastra nu a mamelor ca te pomenesti pe la 40-50 de ani ca ti-ai ratat-o ....TREZITI-VA FRATILOR Imi cer scuze daca te-am jignit cu ceva....dar din cate am inteles din ce ai scris cam asta ar fi concluzia....cineva trebuie sa-ti spuna ca e cazul intarziat sa-ti revii,,, Iar eu daca as fi in locul ei nici nu m-as mai uita la tine...sincer,,, By the way ... nu inteleg de ce a plecat ea din Spania...nu o inteleg la faza asta si nu mai inteleg de ce nu lucra....deci eu aveam 2 servicii si castigam super bine iar eu nu m-am dus la nici o cunostinta sau ruda in Spania ... m-am dus la GHICI cu fostul meu sot...dar bineinteles ca la mine DOMNUL era cel care nu lucra...s-a deranjat si el 3 luni din 2 ani....bafta si toate cele bune...ce sa-ti mai spun ...parerea mea e sa o lasi balta cu relatia asta....pentru ca v-ati ranit prea mult unul pe celalalt ....se mai intampla si asta chiar daca te iubesti enorm de mult cu cel de langa tine...dar in dragoste si razboi totul e permis...asa ca nu se stie niciodata.... Toate cele bune si sa ne tii la curent....eu sunt curioasa cu adevarat cum se termina povestea...
kudika033988 Postat pe 19 Martie 2010 01:46
Eu nu voi face misto, dar nici nu te voi lua in brate sa te cainez. Ai 44 de ani. Asta nu poti schimba. Si mai ai si o mama care din tot ce ai povestit, nu te ajuta in niciun fel, dar daca spune "Nu" iti dai viata peste cap. Bun! Mai departe. Din cate ai povestit, nu ai o casa, nu ai un loc al tau. Ai doar un suflet mare (ajung si aici). Cam ce si-ar putea dori o femeie care din adolescenta a trait cu un barbat pentru a scapa de familie? Desigur, macar un acoperis (sigur) deasupra capului. Asa cum ai spus, a trait 11 ani cu un barbat, cu alte cuvinte e "fata de casa". Tu, nu numai ca nu ai acea casa, dar te si muti in "coliba" ei, fara sa produci nimic. Astea le-ai spus si tu, deci le cunosti deja. Mirajul strainatatii si al cainilor cu covrigi in coada, la 44 de ani.. ar fi trebuit sa ramana un miraj. Una peste alta, ai o problema cu serviciul. In primul rand pentru tine. Acum, sa ajung si la sufletul tau mare. Personal, nu-mi va spune mare lucru un barbat care: - la 44 de ani isi intreba (si asculta) mama ce sa faca cu un copil al femeii cu care doreste sa aiba o familie; - un barbat care isi framanta disperat mainile ca iubeste, care implora sa fie iubit, care face gesturi disperate pentru a atrage atentia, pentru a fi bagat in seama (vezi povestea cu cimitirul); - un barbat care isi doreste un lucru (sa-si vada copilul) si apoi, doar pentru ca i se inchide usa dormitorului renunta la dorinta lui; Cu alte cuvinte, barbatul-femeie. Mie nu-mi plac. Si or mai fi si alte milioane de femei carora nu le plac asemenea barbati. Desigur, din punctul meu de vedere, nici femeile care se tarasc la picioarele unui barbat nu-mi plac. Dar nu despre asta vorbim acum. Sigur ca povestea ta se poate termina aici sau, dimpotriva, poate avea o continuare fericita. Probabil ca fericirea ta depinde de familia ei: cat o mai suporta in preajma. Nu stiu cat mai depinde de tine. I-ai demonstrat deja acelei fete cat poti duce. Te-as intreba, in afara faptului ca iti recunosti de fiecare data greselile (dupa care faci altele), ce altceva ii mai poti spune unei femei in favoarea ta pentru a o convinge sa-si petreaca restul zilelor cu tine?
rashela Postat pe 19 Martie 2010 04:22
Voi vorbiti din punctul vostru de vedere ca femei.E normal ca voi ma vedeti doar pe mine vinovat.Si nu am 44 de ani daca te uitai mai bine.In privinta copilului nu decizia mamei mele a fost cea hotaratoare.Si iubita mea ezita daca sa-l avem.M-am bucurat extraordinar de mult cand am aflat. Mai cred ca iubirea adevarata nu se exprima in zerourile din banca.Degeaba ai bani,daca nu simti ca esti iubit.Exista acea singuratate in doi care e foarte dureroasa.Stai cu cineva doar pentru a avea portofelul plin.Asta nu e viata. Am aflat ca se iubeste acum cu un arab.I-a dat bani sa-si faca dantura,mai precis s-a vandut pentru a-si face dintii.A distrus tot ce a fost frumos intre noi.I-am spus sa vina sa-si ia lucrurile de la mine si sa ma lase in pace. Am avut si eu vina nu zic nu,dar s-o insel cat am fost impreuna,nu s-a intamplat.Ceea ce face ea acum intrece orice as fi facut eu. Ati inteles ce ati vrut voi din povestea mea...si normal ca sunteti femei si sunteti de partea ei.
wizz Postat pe 19 Martie 2010 06:45
nu ai inteles, eu eram de partea ta. exact ce am banuit... ea nu avea un "suflet mare" ca al tau. cand iubesti pe cineva, indiferent ce a fost intre voi, si omul acela se umileste, cum ai zis tu, sa te ceara inapoi, ce inima poti sa ai sa-l jignesti la telefon. ori era muuul prea influentata de fratele ei, ori e exact ca el. nu are in cap nici jumate cat ai tu. pare rau...
Boca Postat pe 19 Martie 2010 10:35
Azi a venit si si-a luat lucrurile.Totul s-a terminat.Simt libertate,dar simt si putina tristete.Sunt doua sentimente diferite care ma incearca acum.Incerc sa ma gandesc la ziua de maine ,la viitor.Ce a fost,a fost.I-am urat multa fericire in viata.Nu-mi place sa fiu magar cu cineva cu care am impartit viata 3 ani chiar daca m-a jignit..O respect in continuare pentru ca a insemnat ceva in viata mea.Va ramane un capitol frumos,desi am simtit multa suferinta.Cu asta s-a terminat povestea mea trista,din care s-a ales praful...
wizz Postat pe 19 Martie 2010 20:41
Lasa ca la 40 o sa stii tu cum s atreci peste o despartire. Nu te merita, trebuie sa privesti inainte, s ate gandesti ca ce e al tau e pus deoparte undeva si s avezi jumatatea plina a paharului, cum ar fi ca ai o fetitza. Sa-ti traiasca si sa te bucuri de ea. Si cel mai important, sa incerci sa fii alaturi de ea in momentele importante.
Boca Postat pe 19 Martie 2010 20:47
nici la 40 de ani nu va sti nimeni sa treaca peste o despartire.
ella13 Postat pe 19 Martie 2010 20:51
Acum imi trebuie un moment de liniste...Incerc sa vad prioritatile in viata.Vreau sa-mi refac viata pentru ca singuratatea e al naibii de grea.Am pus oarecum capat unei suferinte care s-a prelungit in speranta ca se va intoarce.Mie totdeauna mi-a placut sa fiu un domn indiferent de situatie.N-o urasc pentru ceea ce a facut.Fiecare alege in viata ce crede ca este mai bun pentru el,dar nu voi intelege niciodata rationamentul ei de a ajunge aici.Nu ma simt vinovat asa grav pentru ce s-a intamplat intre noi.Mi-am cerut iertare de multe ori,i-am spus ca vreau o familie cu ea,un copil...dar fara succes.Ce om normal ar fi rezistat la declaratiile de dragoste,la cererile de iertare si la planurile de viitor? Sunt confuz acum.Mi-as fi dorit sa se intoarca la mine si as fi iertat-o din nou cum am mai facut.Va ramane o amintire frumoasa in mintea mea,chiar daca mare parte a fost suferinta.Nu stiu de ce oamenii care ne fac sa suferim ne raman in minte ca amintiri frumoase.Nu sunt primul care spune asta.Este o realitate.
wizz Postat pe 19 Martie 2010 21:20
De la: wizz, la data 2010-03-19 21:20:15Acum imi trebuie un moment de liniste...Incerc sa vad prioritatile in viata.Vreau sa-mi refac viata pentru ca singuratatea e al naibii de grea.Am pus oarecum capat unei suferinte care s-a prelungit in speranta ca se va intoarce.Mie totdeauna mi-a placut sa fiu un domn indiferent de situatie.N-o urasc pentru ceea ce a facut.Fiecare alege in viata ce crede ca este mai bun pentru el,dar nu voi intelege niciodata rationamentul ei de a ajunge aici.Nu ma simt vinovat asa grav pentru ce s-a intamplat intre noi.Mi-am cerut iertare de multe ori,i-am spus ca vreau o familie cu ea,un copil...dar fara succes.Ce om normal ar fi rezistat la declaratiile de dragoste,la cererile de iertare si la planurile de viitor? Sunt confuz acum.Mi-as fi dorit sa se intoarca la mine si as fi iertat-o din nou cum am mai facut.Va ramane o amintire frumoasa in mintea mea,chiar daca mare parte a fost suferinta.Nu stiu de ce oamenii care ne fac sa suferim ne raman in minte ca amintiri frumoase.Nu sunt primul care spune asta.Este o realitate. iubirea inseamna suferinta.asta este singura realitate.
ella13 Postat pe 19 Martie 2010 21:24
Da asa este,dar exista si exceptii cand dragostea inseamna o viata frumoasa in doi.Iubirea te completeaza pe tine ca individ.Avem nevoie de cineva langa noi toata viata.E bine sa ai cui sa te destainui,sa vorbesti despre problemele comune inerente traiului de zi cu zi,sa spui ce ai pe suflet. Singuratatea dupa ultimele sondaje pe plan mondial,este boala secolului 21 la fel de nociva pentru sanatatea psihica ca si fumatul pentru sanatatea trupului.N-o ignorati!Este o boala grea,chiar daca nu apare in manualele de medicina.Se poate trata cand ai pe cineva langa tine,cand iubesti pe cineva cu toata fiinta ta.Atunci aceasta boala dispare,locul ei fiind luat de fericire sufleteasca si implinire.
wizz Postat pe 19 Martie 2010 22:00
De la: wizz, la data 2010-03-19 22:00:13Da asa este,dar exista si exceptii cand dragostea inseamna o viata frumoasa in doi.Iubirea te completeaza pe tine ca individ.Avem nevoie de cineva langa noi toata viata.E bine sa ai cui sa te destainui,sa vorbesti despre problemele comune inerente traiului de zi cu zi,sa spui ce ai pe suflet. Singuratatea dupa ultimele sondaje pe plan mondial,este boala secolului 21 la fel de nociva pentru sanatatea psihica ca si fumatul pentru sanatatea trupului.N-o ignorati!Este o boala grea,chiar daca nu apare in manualele de medicina.Se poate trata cand ai pe cineva langa tine,cand iubesti pe cineva cu toata fiinta ta.Atunci aceasta boala dispare,locul ei fiind luat de fericire sufleteasca si implinire. asa credeam si eu...
ella13 Postat pe 19 Martie 2010 22:04
Am citit tot ce ai scris.Stiu cat de grea este viata dincolo si nu doresc nimanui sa lucreze in Spania,pentru ca muncesti pe bani putini si in plus esti umilit(vb din experianta celor dragi,eu am fost doar in excursii). Bun,despre iubita ta,in prima parte a povesti,in care spui ca ai luat bilet sa vi acasa si apoi l-ai rupt..ce nu inteleg eu este :cum de si-a luat ea biletu a 2 zi ,daca se presupune ca v-ati impacat si ca te iubeste.Orice om greseste(cum ai gresit tu),dar gestul de a rupe biletul plangand si cerandu-ti iertare..cred ca e suficient pentru a-ti indrepta greseala(poate mai ramane gandul:uite voia sa ma paraseasca ,sa plece fara mine,dar nu pt mult timp).Faptul ca ea a plecat ,cred ca a mintiti cand a spus ca vrea sa se razbune pt ce ai facut tu,a fost un pretext,spun asta pentru ca Eu cred ca atunci cand iubesti,nu poti sa te razbuni ,ai puterea de a ierta,mai ales ca nu ai plecat,doar voiai si pentru faptul ca ea o perioada nu a dat nici un semn,nu stiu cum a rezistat(eu m-am despartit de prieten de 1 sapt ,desi sunt f orgolioasa imi vine sa-l sun continnu,dar rel noastra e imposibila).Ma gandesc la faptul ca ea a venit pentru cineva in tara,mai ales ca nimeni nu stia nimic de ea. Bebele aduce bucurie in sufletul parintilor,dar din pacate eu sunt de acord cu avortul in conditiile actuale,decat sa te chinui,sa chinui copilul pentru ca nu ai cu ce-l creste,mai bine il faci la un moment in care iti permiti sa-l cresti si sa ai o viata decenta(dpdv financiar).Asta nu e special greseala ta pentru ca amandoi a-ti decis asta(iar mama ta a spus ce credea ca este mai bine pentru voi). Pfff.. eu nu te gasesc atat de mult vinovat cat o gasesc pe ea,voiai sa faci greseala de a pleca acasa,dar ti-ai indreptato,iar avortul,ce sa zic,a fost decizia la amandoi,nu i-ai pus cutitu la gat:fa avortul ,ca mie nu-mi trebuie copilul tau.A-ti facut ce era mai bine(Dumnezeu sa ma ierte,ca sunt de acord cu avorturile).Ai spus ca acum este cu cineva mai instarit....fata asta nu cred ca te mai iubeste,este mai tanara si probabil cauta alceva.Esti o persoana sensibila,e greu de crezut ca un barbat:plange,sufera,implora persoana iubita sa se intoarca si sa fie fericitii...UIta fata aceea,poate intr-o zi ai sa gasesti pe cineva special.Stiu cat de grea este singuratatea,acum o simt si eu pe pielea mea mai mult ca oricand. Banii sunt necesari pentru a trai,dar numarul lor(multe zerouriiiiiii) nu aduc fericire. Ai grija de fetita ta si de tine.
cami_goanga10 Postat pe 25 Martie 2010 22:23
N-a fost sa fie. Asta este. Mergi mai departe.
lollitta Postat pe 27 Martie 2010 12:28
Pai dupa parera mea singurul lucru care il poti face este sa castigi potul cel mare la loto , ca-ci de un job bine platit nici nu poate fii vorba , eu zic ca fosta ta iubita te considera o haina de vreme rea , mi se pare ca in momentul cand avea o problema erai bun , in rest nu prea .Parerea mea, Eu te sfatuiesc sa mergi mai departe si sa-ti cauti alt iubita , le gasesti peste tot.Daca imi spui ce zodie esti tu si ce zodie este ea iti pot da mai multe detalii despre o posibila relatie intre voi , poate iti recomand si ce ti se potriveste, poti intra pe privat si iti raspund.Prietene ..fruntea sus , undeva este si sufletul tau pereche , de ce nu te uiti dupa el ?nu irosii timpul pe relatii pe termen scurt , ai trecut de jumatatea vietii ce mai astepti ? Oare in acesti 4 ani cat ai fost fericit si cat nefericit cu ea ? fa bilantul si ai sa-mi dai dreptate.
banalulanonim Postat pe 27 Martie 2010 16:44
Sant mama de baiat asa ca indraznesc sa-ti dau sfaturi parintesti .Ai gresit enorm ca nu ai dorit copilul vostru ,cand tu ai deja un copil care nu este si al ei .Pe ea a durut-o enorm ca nu ti-ai dorit copil cu ea ..Acum este riscul sa nici nu mai poata face copil .Asa ceva nu se uita de catre o femeie care te-a si iubit .Acum trebuie sa incerci prin orice metoda sa o recastigi ,sa ai rabdare cu ea ca daca totusi te iubeste o sa se intoarca la tine .
kudika117390 Postat pe 28 Martie 2010 21:56
m-a impresionat povestea ta.... chiar daca am aproape jumate din varsta ta, pot sa ti zic ca oricata experienta de viata ai avea..daca te indragostesti de cineva e aceeasi ca la 20 30 de ani, poate mai intensa, insa depinde foarte mult de tine, sa ti masori sentimentele in sensul ca daca arati prea mult esti luat de fraier... mai pe romaneste. nu ti pot ura decat mult noroc in dragoste
kudikroxy Postat pe 6 Aprilie 2010 01:50

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
O vreau innapoi :(	34	De la: Kattyy 4 Martie 2010 23:39
sfaturi va rog	13	De la: lilu_67 10 August 2011 15:18
Rea si minciunoasa	29	De la: size_back 23 Iunie 2010 10:00

Confuzie,uitare sau razbunare?	17	De la: priest 7 Mai 2009 16:36
greu cu uitarea..	69	De la: kudika_14886 4 Noiembrie 2012 19:26