cum sa devenim indiferenti?

De la: pinkkky, la data 2010-07-04 16:09:56ma refer in primul rand la iubit, dar si la modul general... simt k uneori ma agit prea tare, ma stresez..etc :(

De la: pinkkky, la data 2010-07-03 13:37:08nu stiu daca s-a mai postat acest subiect pana acum.. imi cer scuze daca se repeta, insa am si eu nevoie de anumite sfaturi... cam cum ne putem detasa de o persoana, de tot...cum putem sa devenim indiferenti?eu sunt genul de persoana care se implica foarte mult, in aproape orice si ajung sa sufar de cele mai multe ori... exista vreo metoda sa nu ne mai pese de nimic?:)

De la: pinkkky, la data 2010-07-05 14:04:08multumesc pt sfaturi si..pareri.. chiar m-au ajutat intr-o oarecare masura

De la: Barbie30, la data 2010-07-05 14:18:05Ioana,zodia nu are legatura cu stresul

De la: Barbie30, la data 2010-07-05 14:18:05Ioana,zodia nu are legatura cu stresul

De la: pinkkky, la data 2010-07-05 14:24:18am dat citeaza gresit, scuze.. eu cred k si zodia are legatura cu framantarile, asa..macar putin

De la: I0anaG, la data 2010-07-05 14:30:41

De la: pinkkky, la data 2010-07-05 14:24:18am dat citeaza gresit, scuze.. eu cred k si zodia are legatura cu framantarile, asa..macar putin

eh eu sunt capricorn......asa k nu stiu ce sa zic....poate tine de felul de a fi....sau de caracterul fiecarei persoane......sau poate de zodie...! in legatura cu framantarile pt iubit...daca esti la inceput...vreau sa iti zic k o sa iti treaca......asa cu timpul...o sa gasesti stabilitate si siguranta.....daca ai ales bine omult de langa tine bineinteles:D

De la: pinkkky, la data 2010-07-05 14:32:07

De la: I0anaG, la data 2010-07-05 14:30:41

De la: pinkkky, la data 2010-07-05 14:24:18am dat citeaza gresit, scuze.. eu cred k si zodia are legatura cu framantarile, asa..macar putin

eh eu sunt capricorn......asa k nu stiu ce sa zic....poate tine de felul de a fi....sau de caracterul fiecarei persoane......sau poate de zodie...! in legatura cu framantarile pt iubit...daca esti la inceput...vreau sa iti zic k o sa iti treaca......asa cu timpul...o sa gasesti stabilitate si siguranta.....daca ai ales bine omult de langa tine bineinteles:D

la inceput de 3 ani jumate..

De la: I0anaG, la data 2010-07-05 14:36:23

De la: pinkkky, la data 2010-07-05 14:32:07

De la: I0anaG, la data 2010-07-05 14:30:41

De la: pinkkky, la data 2010-07-05 14:24:18am dat citeaza gresit, scuze.. eu cred k si zodia are legatura cu framantarile, asa..macar putin

eh eu sunt capricorn......asa k nu stiu ce sa zic....poate tine de felul de a fi....sau de caracterul fiecarei persoane......sau poate de zodie...! in legatura cu framantarile pt iubit...daca esti la inceput...vreau sa iti zic k o sa iti treaca......asa cu timpul...o sa gasesti stabilitate si siguranta.....daca ai ales bine omult de langa tine bineinteles:D

la inceput de 3 ani jumate..

wow ai depasit pragu critic:))) am deschis si eu un topic....http://www.kudika.ro/comunitate/forum/view_topic/34360/crede-ti-ca-dragostea-trece.html/#post-1037069...eu zic k e bine sa fi asa...altfel te-ai plictisi....inseamna k iubesti cu aceeasi intensitate :D

De la: pinkkky, la data 2010-07-05 14:04:08multumesc pt sfaturi si..pareri.. chiar m-au ajutat intr-o oarecare masura

De la: dragon_fly88, la data 2010-07-08 13:19:17@sirghea
thoamne, omule..de unde ai scos papirusul ala?
nu cred ca va citi in curand aia
e mult omule de citit..mai bine faceai rezumat

De la: dragon_fly88, la data 2010-07-08 13:19:17@sirghea
thoamne, omule..de unde ai scos papirusul ala?
nu cred ca va citi in curand aia
e mult omule de citit..mai bine faceai rezumat

De la: Barbie30, la data 2010-07-08 16:40:07

De la: dragon_fly88, la data 2010-07-08 13:19:17@sirghea
thoamne, omule..de unde ai scos papirusul ala?
nu cred ca va citi in curand aia
e mult omule de citit..mai bine faceai rezumat

De la: sirghea, la data 2010-07-08 13:10:46de spuneti ca nu stiti cum sa deveniti indiferenti?pai noi suntem indiferenti de cind ne-am nascut.e inscris in gena noastra a poporului roman ca multe altele...un exemplu? poftim:Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda francmasoneriei

Motto: �Treptat ies la iveal� leg�turi pe care anevoie le-am fi descoperit din fr�nturile de informa�ii oficiale, ori oficioase ale vremii. Glasul s�u, unic �n concertul politicianismului vremii, trebuia s� fie stins. Sup�ra mult adev�rul s�u, al c�ut�torului de Absolut! C�ci pentru el, nu exista adev�rul de conjunctur� al partidelor, ci doar adev�rul na�iei rom�ne�ti pentru care a tr�it �i pentru care a fost sacrificat, cu t�cuta complicitate a unor personaje malefice.�
Istoria oficial� a vie�ii lui Mihai Eminescu a impus un �ablon convenabil. Conform acestuia, Eminescu ar fi fost o fiin�� labil�, neadaptat�, pierdut� �n lumea sa de poet �i ar fi murit nebun, bolnav de sifilis �i alcoolic. Istoria sa real� este �ns� cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om puternic, de o luciditate excep�ional�, bine ancorat �n realitatea social� �i mai ales politic� a vremurilor zbuciumate �n care a tr�it, un militant activ pentru drepturile rom�nilor din Ardeal �i pentru unitatea na�ional�, un ziarist de excep�ie, un vizionar, un reformator. Eminescu a fost declarat nebun �i internat la psihiatrie �ntr-un moment �n care guvernul Rom�niei urm�rea s� �ncheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renun�a la preten�iile asupra Ardealului �i se angaja s� �i anihileze pe to�i cei cataloga�i drept �na�ionali�ti�. Mul�i au renun�at la valorile �i principiile lor pentru a fi sco�i de pe lista proscri�ilor. Eminescu nu a acceptat s� fac� niciun fel de compromisuri, �i de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul c� pl�nuia s� pun� bazele unei organiza�ii independente, aflate �nafara controlului francmasoneriei, de trezire �i promovare a spiritului rom�nesc �i de refacere a Daciei mari.
�Mai potoli�i-l pe Eminescu!�
�Mai potoli�i-l pe Eminescu!�Acesta este mesajul pe care francmasonul �i junimistul P. P. Carp �l transmitea de la Viena mentorului Junimii, francmasonul �i parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda va fi executat� �ntocmai de cei din �ar� pe 23 iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani.
Carp se afla la Viena pentru a stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla Alian�� (Austro-Ungaria, Germania �i Italia), care de altfel a �i fost �ncheiat pe 18 (30) octombrie 1883. Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu, l�mure�te �n ce context a avut loc internarea for�at� a lui Eminescu. �Ce voia acest tratat?�, scrie el.
��n primul r�nd, ca Rom�nia s� se orienteze politic spre Austro-Ungaria.. Cu alte cuvinte, Rom�nia nu mai putea s�-�i revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta ardelenilor �n Ardeal. Bucure�tiul era de zece ani dominat cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile rom�nilor care erau asupri�i. Or, tratatul le interzice brusc s� protesteze �n Bucure�ti pentru eliberarea Ardealului. Ioan Slavici este nevoit s� fug� din Bucure�ti �n 1883. �ntemeiaz� Tribuna �n 1884. �n jurul ei se organizeaz� primele lupte pentru Ardeal. Condi�ia semn�rii tratatului era deci amor�irea vocii pentru Ardeal �n Bucure�ti. �Directiva de sus� s-a reverberat �n diferite moduri la nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele.�
�ntr-adev�r, 28 iunie 1883 este o zi �n care se petrec mai multe evenimente importante. Austro-Ungaria rupe rela�iile diplomatice cu Rom�nia timp de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, �i trimite regelui Carol I o telegram� prin care amenin�� Rom�nia cu r�zboiul. La Bucure�ti au loc descinderi �i perchezi�ii simultane la sediile mai multor organiza�ii care luptau pentru Ardeal, printre care �i Societatea Carpa�ii, �n care activa Eminescu.
Este �nchis ziarul L�Independance Roumaine �i directorul acestuia, Emil Galli, este expulzat din �ar� . La fel �i Zamfir C. Arbore. Societatea Carpa�ii este pur �i simplu desfiin�at�, �n urma unui raport al baronului von Mayr, agent al serviciilor secrete austro-ungare. Intimida�i de aceste m�suri, o parte din militan�ii pentru Ardeal se dezic de ideile lor �i �i tr�deaz� confra�ii, pentru a-�i salva propria piele. Printre ei se afl� Sim�ion �i Chibici, pre�edin�ii Societ��ii Carpa�ii, Oc�eanu �i Siderescu, membri �n conducerea acelea�i societ��i, Grigore Ventura, ziarist la L�Independance Roumaine, acela�i pe care Caragiale �l ridiculizase �n personajul Ric� Venturiano. �n semn de obedien��, to�i ace�tia se vor implica plini de zel �n ac�iunea de internare for�at� a lui Eminescu.
De ce era at�t de incomod Eminescu?
Privit� �n acest context, nebunia lui Eminescu, ca �i detaliile intern�rii sale, cap�t� o nou� dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau de o coinciden��, ci de executarea comenzii trasate de la Viena : �Mai potoli�i-l pe Eminescu!�
�n perioada care va urma se fac eforturi importante pentru a convinge Tripla Alian�� c� situa�ia din Rom�nia este sub control. Regina Elisabeta, Regele Carol I, primul-ministru Br�tianu, P. P. Carp �i Titu Maiorescu merg �n Germania pentru a calma spiritele. Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. St�tescu �i Petre Gr�di�teanu merg la Viena, unde Gr�di�teanu �i cere personal scuze pentru organizarea s�rb�torii de la Ia�i, unde fusese dezvelit� statuia lui �tefan cel Mare �i fusese citit� poezia manifest a lui Eminescu, Doina.
Judec�nd dup� m�surile luate �mpotriva lui, Eminescu era cel mai incomod. Spre deosebire de ceilal�i, el nu putea fi convins cu niciun chip s� renun�e la ideile �i principiile sale. Eminescu era membru activ �n mai multe organiza�ii care luptau pentru drepturile rom�nilor din Ardeal: Rom�nismul (care respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul, Rom�nia Jun�, Societatea Carpa�ii, din care f�cea parte �i Slavici. Cu astfel de preocup�ri, nu este de mirare c� era constant urm�rit at�t de poli�ia �i serviciile secrete rom�ne�ti, c�t �i de cele austro-ungare. �n anturajul s�u erau infiltra�i mai mul�i informatori, printre care se num�ra �i Oc�anu de la Societatea Carpa�ii.
La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr �i trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale austro-ungare, o not� informativ� �n care ar�ta: �Societatea Carpa�ii a �inut �n 4 ale lunii �n curs, o �ntrunire public� cu un sens secret. Dintr-o surs� sigur�, am fost informat despre aceast� �ntrunire [n.n dup� toate probabilit��ile sursa era chiar Titu Maiorescu]. S-a stabilit c� lupta �mpotriva Austro-Ungariei s� fie continuat�.. Eminescu, redactor principal la Timpul, a f�cut propunerea ca studen�ii transilv�neni de na�ionalitate rom�n�, care frecventeaz� institu�iile de �nv���m�nt din Rom�nia pentru a se instrui, s� fie pu�i s� ac�ioneze �n timpul vacan�ei �n locurile natale pentru a orienta opinia public� �n direc�ia unei Dacii Mari.�
Aceast� not� a dus �n final la desfiin�area Societ��ii Carpa�i.
Activitatea sa ca jurnalist �l f�cea cu at�t mai periculos, cu c�t avea �i p�rghiile necesare pentru a ac�iona: ideile sale erau exprimate �n mod magistral �ntr-un ziar, Timpul, pe care �l transformase �n cotidian na�ional.
�n aceast� publica�ie demascase corup�ia politicienilor rom�ni �i grasele comisioane pe care ace�tia le �ncasaser� din concesionarea c�ilor ferate. Scrisese despre condi�ion�rile umilitoare impuse Rom�niei de puterile europene, �n schimbul recunoa�terii Independen�ei. �n 1880 declan�ase o incitant� campanie de pres� privind �chestiunea dun�rean�, problem� sensibil� pentru marile puteri europene. Participase activ la Ia�i la inaugurarea statuii lui �tefan cel Mare �i citise acolo �n fa�a mul�umii poezia manifest Doina.
Acest eveniment na�ional deranjase foarte mult puterile occidentale. �n sf�r�it, chiar �n diminea�a zile �n care avea s� fie dus cu for�a la balamuc, ap�ruse �n Timpul un alt articol. Intitulat �Pentru libertatea presei �i a jurnalistului�, acesta era un protest la adresa �nc�lc�rii dreptului la liber� exprimare �i demasca m�surile represive luate de guvernul Br�tianu �mpotriva jurnalistului Emil Galli.
Titu Maiorescu preg�tise internarea lui Eminescu �nc� de la primele ore ale dimine�ii
Varianta cea mai des vehiculat� despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este urm�toarea: �n diminea�a acelei zile, Eminescu s-ar fi trezit cu noaptea �n cap �i lovit de nebunie ar fi �nceput s� se certe cu so�ia lui Slavici, la care locuia �n gazd�, Ecaterina Sz�ke Magyarosy. Aceasta �i trimite la orele �ase diminea�a un bilet lui Maiorescu, cer�ndu-i s� o scape de Eminescu.
Maiorescu ia o m�sur� de excep�ie � �n loc s� mearg� direct la Slavici acas�, pentru a o salva pe so�ia acestuia de �nebun�, se duce �mpreun� cu Constantin Sim�ion, pre�edintele Societ��ii Carpa�i, la spitalul doctorului �u�u �i, pentru suma de 300 de lei, aranjeaz� internarea imediat� a lui Eminescu. A doua ciud��enie, Maiorescu, baz�ndu-se exclusiv pe spusele acestei femei, cere direct internarea, �i nu examinarea lui Eminescu de c�tre doctorul �u�u, a�a cum ar fi fost firesc..
�ntors acas�, se pomene�te �ns� cu Eminescu, care avea cu el un exemplar din ziarul Timpul, �n care tocmai �i ap�ruse articolul despre Emile Galli. Maiorescu nu-l �ntreab� nimic despre incidentul de diminea�� cu doamna Slavici (presupun�nd c� acesta ar fi avut �ntr-adev�r loc). �l trimite �ns� la sediul Societ��ii Carpa�i, undePoli�ia f�cea perchezi�ie, pentru a se �nt�lni chipurile cu Sim�ion, complicele s�u la internare.
�Numai, de s-ar face asta f�r� greutate� scrie Maiorescu �n jurnalul s�u �n diminea�a zilei de 28 iunie 1883, dup� ce petrecuse o noapte de nesomn, sub ap�sarea a ceea ce �tia c� va face a doua zi. Nu se va face �ns� �f�r� greutate�, a�a cum �i dorea Maiorescu, c�ci Eminescu �i schimb� traseul. Nu se duce la Societatea Carpa�ii, unde totul s-ar fi f�cut f�r� martori, ci la Cap�a. La acea vreme Cap�a nu era doar un local de lux, ci �i sediul Ambasadei SUA �i re�edin�a mai multor ambasadori occidentali. Eminescu se duce la Cap�a �n speran�a de a semnala abuzurile guvernului acestor diploma�i �i �n special ambasadorului SUA, Eugene Schuyler, pe care �l cuno�tea personal �i care era un fervent ap�r�tor al drepturilor omului. Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoi�i s� �i schimbe planul.
Scena cu pistolul relatat� de Grigore Ventura � o nou� �nscenare
La Cap�a, Eminescu este abordat de Grigore Ventura . Aici, conform declara�iilor lui Ventura , Eminescu ar fi �nceput s� �in� un discurs �politico-socialo-na�ional� �nfierb�ntat, ar fi scos un pistol, ar fi amenin�at-o pe so�ia patronului �i ar fi strigat �la toate aceste nu-i dec�t un leac. S� �l �mpu�c pe rege!�. Semne clare de nebunie! Ventura , �n loc s� �l calmeze, �i �ine isonul �i �i propune s� mearg� �mpreun� la palatul Cotroceni.. Ajun�i acolo afl� c� Regele nu este �n Bucure�ti.. Pe drumul de �ntoarcere, Ventura �l duce pe Eminescu la b�ile publice Mitra�evski, �l las� �ntr-una din camere �i apoi alerteaz� Poli�ia c� un nebun s-a �nchis �n baia public�. �i cheam� la fa�a locului pe al�i doi membri ai Societ��ii Carpa�i, Siderescu �i Oc�anu. Ca un f�cut, cei doi au cu ei o c�ma�� de for��.. Intr� �n baie, �l imobilizeaz� pe Eminescu �i spre orele 19 �l duc la stabilimentul �u�u, unde avea deja rezervat un loc de cu noaptea �n cap.
Scena cu pistolul de la Cap�a �i declara�ia lui Eminescu c� �l va omor� pe Rege sunt piesele de rezisten�� ale tezei nebuniei sale. Ele sunt relatate �ns� doar de o singur� persoan�, Grigore Ventura, care va povesti acest episod �n st�nga �i dreapta, dar va ezita s� scrie totu�i despre el, de�i era ziarist. Scena va fi consemnat� de-abia �n octombrie 1911 de Al. Ciurcu �ntr-un articol ap�rut �n Adev�rul, �Eminescu, din amintirile mele�.
Povestea lui Grigore Ventura nu st� �ns� deloc �n picioare din mai multe motive. �n primul r�nd, Ventura sus�ine c� a asistat la toate evenimentele din acea zi. Fiind principalul martor, ar fi trebuit s� apar� �n procesul verbal �ncheiat de Poli�ie, ori numele s�u nu apare deloc. Ventura sus�ine c� el este cel care a alertat Poli�ia, ori �n procesul verbal este consemnat c� poli�ia a fost sesizat� de domnii Oc�eanu �i Siderescu. Ace�tia dau �ns� detalii pe care nu aveau cum s� le cunoasc�, �ntruc�t nu fuseser� prezen�i la fa�a locului. Ceea ce arat� c� cineva �i informase. Acesta nu poate fi dec�t Ventura, care a avut rolul de a-l intercepta pe Eminescu �i a face �n a�a fel �nc�t acesta s� poat� fi luat pe sus dintr-un loc izolat �i dus la psihiatrie, �n condi�iile �n care primul plan imaginat de Maiorescu c�zuse. Ventura a imaginat apoi �i a r�sp�ndit povestea cu pistolul pentru a crea impresia c� Eminescu era nebun �i a justifica astfel internarea.
Cel�lalt martor al acestei scene, doamna Vautier, so�ia patronului de la Cap�a, despre care Ventura spune c� a fost persoana amenin�at� cu pistolul de Eminescu, nu men�ioneaz� �n memoriile sale publicate la Paris �n 1909, absolut nimic despre aceast� scen�, care, dac� ar fi avut loc, ar fi trebuit s� o fi marcat profund. Eminescu declar� c� vrea s� �l �mpu�te pe Rege, ori era pu�in probabil ca el, �n calitate de ziarist s� nu �tie c� Regele era plecat de c�teva zile la Sinaia.
�n procesul verbal �ntocmit de Poli�ie nu se aminte�te nimic de vreo arm�, ci doar c� �Eminescu a venit singur la B�ile Mitra�evschi, �i fiind atins de aliena�ie mintal� s-a �ncuiat singur pe din�untru �i a refuzat s� deschid�. La locul faptei ajung, Sim�ion, Siderescu si Oc�eanu de la Societatea Carpa�ii, care aveau �nc� de diminea�� misiune de la Maiorescu s� �l duc� la casa de nebuni a doctorului �u�u. Ace�tia intr� �n baia unde Eminescu se afl� �n ap�, dezbr�cat. Eminescu le cere s� ias�. �l imobilizeaz� �i �i pun c�ma�a de for��. �ntre timp Poli�ia �i perchizi�ioneaz� locuin�a, �i ridic� bunurile, �i umbl� prin h�rtii �i manuscrise, sper�nd s� descopere ceva compromi��tor. Totul se petrece cu complicitatea so�iei lui Slavici. Poli�ia nu va deschide o anchet�, a�a cum proceda de obicei �i cerea legea. Omiterea lui Ventura din procesul verbal al Poli�iei nu este �nt�mpl�toare. Varianta c� Eminescu a venit singur �i s-a �nchis �n baie era mai credibil� pentru teza nebuniei, dec�t cea �n care era adus de Ventura �i care ar fi putut atrage suspiciuni.
Omor�t lent prin otr�vire cu mercur
De la B�ile Mitra�evschi Eminescu este dus direct �n stabilimentul doctorului �u�u, unde tratamentul aplicat �l transform� �ntr-o legum�. Niciun alt bolnav nu mai este acceptat pentru internare �n acea perioad�, chipurile pentru a nu-i deranja lini�tea lui Eminescu,
Fiica lui Titu Maiorescu, Livia, �i scrie lui I.. E. Torou�iu despre modul �n care era tratat Eminescu la �u�u �n urm�torii termeni: �A� vrea s� v� spun c� to�i domnii care cerceteaz� mintea lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi à 14 heures� (caut� miezul zilei la ora 14).
�n noiembrie 1883, la insisten�ele unor prieteni, printre care Emilia Humpel, Eminescu este transferat �ntr-un sanatoriu din Viena. Titu Maiorescu, care �tia cel mai bine c� Eminescu nu este nebun �i medicii din Viena �i vor da u�or seama de aceasta, se opune la �nceput vehement. �n cele din urm� cedeaz�, g�ndindu-se c� este mult mai important s� �l �in� pe Eminescu departe de �ar�.
Eminescu �tia foarte bine ce i se �nscenase �i odat� re�ntors �n �ar� a f�cut chiar eforturi pentru o campanie de pres� �n favoarea sa. Privit �ns� ca un nebun, nimeni nu i-a acordat dreptul la replic�. �ntr-o scrisoare adresat� �n ianuarie 1887 lui Gheorghe Panu el scrie: �S-a r�sp�ndit prin ziare �tirea c� a� fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt r�sp�ndite poate cu rea credin��, �nc�t �i dl. C. Mille, �ntr-unul din articolele sale, a g�sit motiv de-a vorbi de boala mea pretins�. Te rog a spune tuturor c� se afl� �n deplin� eroare �i c� afar� de suferin�a mea de picioare, nu am absolut nimic .. Un mic dementi (dezmin�ire) �n organul (ziarul) dumitale n-ar strica..�
Timp de mai bine de o lun�, medicii austrieci nu reu�esc s� �i dea seama deloc de ce boal� sufer� Eminescu. �n decembrie, �l declar� s�n�tos �i recomand� externarea. Nimeni nu are �ns� interesul s� �l readuc� �n �ar� , cu at�t mai pu�in Maiorescu. Medicul austriac, Obersteiner, �i cere �n repetate r�nduri s� �l scoat� pe Eminescu din spital, unde nu-�i are locul printre bolnavii psihic. Fi�ele de observa�ie medical� din timpul �ederii �n sanatoriul austriac dispar �ntr-un mod misterios, pentru a nu distruge mitul nebuniei lui Eminescu.
Tot Maiorescu aranjeaz� ca Eminescu s� plece �n Italia, sub atenta supraveghere a unui om de �ncredere, chipurile �pentru a se reface�. La �ntoarcerea din Italia, Eminescu vrea s� vin� la Bucure�ti, dar Maiorescu face tot posibilul s� �l �in� departe de capital�.. Toate munca sa, c�r�ile, notele de lectur�, manuscrisele se afl� la Bucure�ti, la Maiorescu... Prin intermediul diver�ilor prieteni, Eminescu �i cere �n mod repetat acestuia s� �i �napoieze �lada cu c�r�i�, f�r� de care ar fi trebuit s� �i reia toat� munca de la zero.. Maiorescu este de ne�nduplecat.
Cum nu se cumin�e�te, este trimis tot cu for�a la ospiciul de pe l�ng� M�n�stirea Neam�. Eminescu, pe deplin lucid, i se pl�nge lui Gheorghe Bojeicu de la Cern�u�i, c� a fost �internat ca alineat, de�i nu fusese�. Este sechestrat la Neam� din noiembrie 1886 p�n� �n aprilie 1887. Gardienii arunc� pe el g�le�i de ap� rece �i �l bat cu funia ud� pentru a-l �calma�. �ncearc� s� fug� de mai multe ori �i �n cele din urm� reu�e�te s� ob�in� o mutare la Ia�i , sub �ngrijirea doctorului Iszac.
Acesta este cel care �i va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: �sifilis congenital matern cu paralizie general� progresiv�. Diagnosticul con�inea �ns� un mesaj important: Eminescu trebuia s� fie paralizat, Eminescu trebuia s� fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica �n ziarele vremii. Asasinarea civil� a lui Eminescu din 1883 va fi completat� de experimentele doctorului Iszac, care visa s� scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care s� intre �n analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale ale vremii, care ar�tau c� mercurul este toxic �i total contraindicat �n tratarea sifilisului, doctorul Iszac �i va administra doze uria�e de mercur, de 4 p�n� la 7 grame.
Un alt psihiatru din Bucure�ti, Panait Zosin, care nu �l consultase vreodat� pe Eminescu �i cuno�tea cazul doar din coresponden�a cu sora lui, Harieta, preia diagnosticul lui Iszac �i chiar �l completeaz� cu urm�toarele reflec�ii: �ca psihopat ereditar, el ar fi petrecut �nc� nop�i albe, ar fi f�cut orgii, ar fi mistuit narcotice �i excitante (n.n. �n condi�iile �n care se �tie c� Eminescu era un adversar declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic �i sifilitic, el a ajuns s� aibe perioade de furie, de incon�tien��, de prozaic� �ntunecare a activit��ii psihice.. �
De-abia �n 1888, Veronica Micle reu�e�te s� �l smulg� din m�inile doctorului Iszac �i s� �l aduc� �n sf�r�it la Bucure�ti.. Aici re�ncepe s� publice, �i �n urma unui articol �mpotriva guvernului, ap�rut �n Rom�nia liber�, este internat cu for�a tot la dr... �u�u, unde va �i muri.
La moartea sa, produs� din c�te s-a spus, de o lovitur� la cap cu o piatr�, celebrul doctor G. Marinescu nu realizeaz� dup� autopsie, analiza microscopic� a creierului, care ar fi dovedit c� Eminescu nu suferea de sifilis. Dup� o examinare superficial�, arunc� pur �i simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe motiv c� intrase �n putrefac�ie. Este totu�i nevoit s� consemneze c� a fost frapat de m�rimea acestui creier. Pe actul s�u de deces, nu apare semn�tura niciunui prieten sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi martori analfabe�i din personalul spitalului.
Societatea Matei Basarab, spiritul na�ional �i francmasoneria
Eminescu a fost etichetat drept nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la adresa regelui, reac�ionar, paseist, antisemit, xenofob, na�ionalist �ovin etc. De ce toate aceste apelative? De ce publicistica lui a fost mereu trecut� sub t�cere, interzis�, cenzurat�? De ce �n memoria rom�nilor Eminescu a fost impus doar ca poet, �n timp ce principala sa activitate a fost cea de ziarist? Din cele 16 volume ale Operei sale, editate sub �ngrijirea lui Perpessicius dup� manuscrisele originale, cinci con�in poezii �i altele cinci, articolele publicate de el �n perioada 1870-1883 �i 1888-1889.. De�i majoritatea articolelor au fost scrise �nainte de a�a-zisa declan�are a nebuniei, mul�i sus�in �i ast�zi c� ele nu merit� s� fie citite, �ntruc�t �sunt rodul unei min�i atacate de boal�, �n c�utarea unei buc��i de p�ine�.
�Eminescu n-a ajuns s� marcheze politica na�ional�, de�i este �ntemeietorul doctrinei na�ionale moderne� scrie Theodor Codreanu �n �Dubla sacrificare a lui Eminescu�. �Dimpotriv�, opera sa a fost cu grij� separat� de structurile de profunzime ale politicii na�ionale, opera lui publicistic� fiind interzis� total, dup� al doilea r�zboi mondial. Efectele sunt vizibile �i ast�zi. A�a-zisul cult Eminescu este o dimensiune ad-hoc confec�ionat�, pentru a preveni �i a face ineficient un veritabil cult Eminescu. Prin numita diversiune se creeaz� impresia (pe care cei naivi o iau ca atare) c� eminescianismul este un element nefast, inamicul public num�rul unul al democra�iei �i al statului rom�n. Ne�nt�mpl�tor, Gh... Grigurcu, unul din mercenarii curentului antieminescian asimila cultul pentru poetul na�ional cu acela al lui Ceau�escu. �n realitate, statul rom�n nu a atins niciodat� exigen�ele lui Eminescu, fiindc� nici nu �i-a propus aceasta vreodat�, de�i marii g�nditori au pledat statornic pentru asimilarea organic� a eminescianismului ca temei al fiin�ei noastre na�ionale. �
Au existat tentative ca Eminescu s� fie �nrolat �n masonerie. F�r� succes.. Eminescu lucra �ns� la crearea unei organiza�ii rom�ne�ti �i pro-rom�ne�ti, numit� Societatea Matei Basarab �i aflat� �n afara controlului �i influen�elor francmasoneriei, care masonerie se afla �i atunci �n slujba unor interese suprana�ionale.
�O organizare �ntre rom�ni�, scria el. �Pretutindea oameni care s� �ie registru de tot sufletul rom�nesc. Cel slab trebuie �ncurajat �i l�udat pentru ca s� devie bun. S� se simt� c� Societatea Matei Basarab reprezint� o putere enorm�. �inta? Unirea tuturor rom�nilor, emanciparea economic� �i intelectual� a �ntregului popor rom�nesc.�
�nc� din 1874, el �i scria lui Maiorescu c� �aprofundarea studiului filozofilor germani m-a f�cut s� m� orientez c�tre elaborarea unei filosofii practice, viz�nd scoaterea Rom�niei din subistorie. Interesul practic pentru patria noastr� ar consta cred �n �nl�turarea oric�rei �ndrept��iri pentru importul necritic de institu�ii str�ine.�
Eminescu nu renun�ase la acest plan nici �n ultimii s�i ani.. Alexandru Vlahu�� povestea cum, vizit�ndu-l la sanatoriul doctorului �u�u, Eminescu i-a povestit �despre un plan al lui de reorganizare social�, la care se g�nde�te de mult, o lucrare colosal�.�
Gheorghe Panu poveste�te �n �Amintiri de la Junimea� de un sfat pe care Eminescu i l-a dat: �Panule, �tii tu c� �n lumea asta nu este nimic mai interesant dec�t istoria poporului nostru, trecutul lui.... Tot, tot este un �ir ne�ntrerupt de martiri.� Eminescu a fost unul dintre ei.
�Or s� vie pe-a ta urm� �n convoiu de 'nmorm�ntare,
Splendid ca o ironie cu priviri nep�s�toare .. . .
Iar deasupra tuturora va vorbi vr-un mititel,
Nu sl�vindu-te pe tine . .. . lustruindu-se pe el
Sub a numelui t�u umbr�. Iat� tot ce te a�teapt�.
Ba s� vezi. . . posteritatea este �nc� �i mai dreapt�.
Neput�nd s� te ajung�, crezi c-or vrea s� te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia sub�ire
Care s-o 'ncerca s-arate c� n-ai fost vr-un lucru mare,
C-ai fost om cum sunt �i d�n�ii. ... . M�gulit e fiecare
C� n-ai fost mai mult ca d�nsul. �i prostatecele n�ri
�i le umfl� ori�icine �n savante adun�ri
C�nd de tine se vorbe�te. S-a 'n�eles de mai nainte
C-o ironic� grimas� s� te laude 'n cuvinte.
Astfel �nc�put pe m�na a oric�rui, te va drege,
Rele-or zice c� sunt toate c�te nu vor �n�elege . . .
Dar afar� de acestea, vor c�ta vie�ii tale
S�-i g�seasc� pete multe, r�ut��i �i mici scandale �
Astea toate te apropie de d�n�ii. . . Nu lumina
Ce �n lume-ai rev�rsat-o, ci p�catele �i vina,
Oboseala, sl�biciunea, toate relele ce sunt
�ntr-un mod fatal legate de o m�n� de p�m�nt;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult �i vor atrage dec�t tot ce ai g�ndit.�
(Mihai Eminescu, Scrisoarea I, 1881)

Bibliografie:
1. Ovidiu Vuia: Misterul mor�ii lui Eminescu, Ed. Paco, Bucure�ti, 1996
2. Thedor Codreanu: Dubla sacrificare a lui Eminescu, Serafimus Grup, 1999
3. Nicolae Georgescu: "Boala �i moartea lui Eminescu,Criterion,2007
_se spune ceva despre asta in scoala? nu . se spune despre Esca,Tatulici ,M.Carpenisan ...si altii...

De la: pinkkky, la data 2010-07-03 13:37:08nu stiu daca s-a mai postat acest subiect pana acum.. imi cer scuze daca se repeta, insa am si eu nevoie de anumite sfaturi... cam cum ne putem detasa de o persoana, de tot...cum putem sa devenim indiferenti?eu sunt genul de persoana care se implica foarte mult, in aproape orice si ajung sa sufar de cele mai multe ori... exista vreo metoda sa nu ne mai pese de nimic?:)

De la: _fantoma_, la data 2010-07-17 13:59:36

De la: pinkkky, la data 2010-07-03 13:37:08nu stiu daca s-a mai postat acest subiect pana acum.. imi cer scuze daca se repeta, insa am si eu nevoie de anumite sfaturi... cam cum ne putem detasa de o persoana, de tot...cum putem sa devenim indiferenti?eu sunt genul de persoana care se implica foarte mult, in aproape orice si ajung sa sufar de cele mai multe ori... exista vreo metoda sa nu ne mai pese de nimic?:)

Nu prea poti trata cu indiferenta dar poti face alceva.cand te mai intalnesti cu el, orice ti-ar spune/face, arata-i ca nu-ti pasa si comportate ca atare. Ba mai mult, fa tu misto de chestia respectiva ( chiar daca este vb de tine ). Asa iti va trece mai usor

De la: pinkkky, la data 2010-07-03 13:37:08nu stiu daca s-a mai postat acest subiect pana acum.. imi cer scuze daca se repeta, insa am si eu nevoie de anumite sfaturi... cam cum ne putem detasa de o persoana, de tot...cum putem sa devenim indiferenti?eu sunt genul de persoana care se implica foarte mult, in aproape orice si ajung sa sufar de cele mai multe ori... exista vreo metoda sa nu ne mai pese de nimic?:)