Setari Cookie-uri

Viata bate filmul

Fetelor, povestea mea este una foarte complicata. Am gasit intamplator acest forum si cum in perioada asta trebuie sa iau o decizie, m-am hotarat sa va scriu, poate ca vreun raspuns va rezona ceva, undeva in sufletul sau in mintea mea. In urma unei relatii de 2 ani am facut un bebelus. Ni l-am dorit amandoi foarte mult, insa cu putin timp inainte de a ramane insarcinata, iubitul meu a inceput sa fie agresiv cu mine. Pe perioada sarcinii a mai avut niste scapari: sa urle la mine, sa ma stranga puternic de maini, sa ma bruscheze, ca apoi sa-si revina din furie si sa-si ceara iertare, sa-mi promita ca o sa gasim o cale de intelegere. Din pacate lucrurile au fost din ce in ce mai rau dupa nasterea puiului nostru. Am crezut mereu ca o sa se schimbe, am renuntat treptat la multe pentru el, ca apoi sa realizez ca toate acestea au fost degeaba si nu ne-au imbunatatit cu nimic relatia. Noi, de la un simplu dezacord incepeam o ditamai discutia, iar lucrurile o luau atat de tare la vale ca el incerca sa ma imobilizeze pentru a ma face sa inteleg ceea ce spune, iar eu ma trageam din stransoarea lui, el nu ma lasa si uite asa l-am zgariat de cateva ori. Astfel ca certurile noastre deveneau adevarate scandaluri, iar el ii suna pe ai lui sa vina repede in ajutor. Acum nu mai locuim impreuna pentru ca mi-am luat copilul si am plecat. L-am dat in judecata pentru custodie si pensie alimentara si acum insista foarte mult sa ne impacam ca isi doreste o familie, lucru pe care abia acum l-a inteles, dupa ce a stat fara noi aproape 4 luni de zile. Eu simt ca nu se va schimba si mi-e teama de vorba aceea "Lupu isi schimba blana, dar naravul ba", iar faptul ca se apropie termenul la tribunal il preseaza sa ma convinga sa renunt. Voi ce credeti? Oare daca mergem la terapie de cuplu va reusi sa nu mai fie un om violent si vom reusi sa comunicam si sa ne intelegem? Eu il iubesc foarte mult, dar nu ma pot lasa pacalita doar de vorbe, iar despre fapte acestea nu prea exista fiindca el e si egoist, si zgarcit, si posesiv, si gelos, si ii cam place sa controleze totul. E o combinatie ciudata insa eu simt ca el este sufletul meu. Eu nu vreau sa renunt la partea cu tribunalul, iar daca e sa mai fim vreodata impreuna, doar putem sa fim chiar daca eu am custodia copilului. Voi ce credeti? Nu e usor probabil pentru un barbat sa accepte asta, dar trebuie si el sa-si asume raspunderea faptelor sale, nu? Normal ca exista urmari....
A mai trecut cineva prin asa ceva???
Va multumesc pentru sfaturi!
evrika_17
Postat pe 12 Iunie 2011 00:17
ar fi usor sa ti spunem sa te desparti de el, dar avand si un copil mai greu. dar la fel de bine nici nu poti ramane cu el ca astfel nu i vei da un mediu bun de crestere copilului. cel mai bine, cred eu, este sa incercati cum ai zis si u, terapia de cuplu. ai grija :*
sofia_maria
Postat pe 12 Iunie 2011 00:43
Mda, grea decizie... Din pacate, un barbat agresiv rareori se schimba in bine... De cele mai multe ori devine si mai violent cu trecerea timpului, asa ca...slabe sanse... Chestia cu terapia de cuplu... Din pacate, daca firea lui e asa, nu prea ai ce-i face. Asta nu e o atmosfera ideala cresterii unui copil, asa ca mai bine te lipsesti de el.
Micaell
Postat pe 12 Iunie 2011 16:21
mai la batranetze o sa te bata si mai tare am o sora care nu a divortat din cauza copiilor si acum la 50 de ani umbla cu ochelari de soare si cand e nor. probabil s-a obisnuit cu omoru pentru ca acum si copii ii zic sa plece de la dement si ea nu vrea
pickard
Postat pe 12 Iunie 2011 16:34
De la: dannaroxana, la data 2011-06-12 00:17:10Fetelor, povestea mea este una foarte complicata. Am gasit intamplator acest forum si ..!


..si tot intamplator, nu vei mai trece p-aci!
geo_refinantat
Postat pe 12 Iunie 2011 16:45
Va multumesc celor care au raspuns la subiect!
evrika_17
Postat pe 12 Iunie 2011 17:37
De la: dannaroxana, la data 2011-06-12 17:37:37Va multumesc celor care au raspuns la subiect!


cu placere! daca nu erai deja despartita nu ziceam nimic dar daca ai facut pasul , nu te mai uita inapoi si nu crede un babuin bataus cand plange la usa.abia asteapta sa te altoiasca in cel mai scurt timp
pickard
Postat pe 12 Iunie 2011 17:43
Da-i inainte cu procesul o faci pentru copil si esti constienta de asta. Iar el nu are de ce sa te faca sa te razgandesti cu tribunalul, el trebuie mult si bine de acum sa-ti dovedeasca cine e si cat te poti baza pe el.Pana acum ai vazut si simtit de ce e in stare. Viata aduce mereu probleme si stres si nu e voie sa le intampini cu pumnul.
Terapia de cuplu poate ajuta insa cred ca nu pe lunga durata.Daca el e violent,asta doar il va opri pt. o perioada.Sau ai de gand sa faci menaj a trois voi 2 cu psihoterapeutii toata viata?
sonike
Postat pe 15 Iunie 2011 09:50
A mai trecut o perioada in care a tot insistat sa ne impacam. Eu cred ca nici el nu stie ce vrea pentru ca ba imi zice sa fim impreuna pentru ca isi doreste o familie, ba imi spune ca el nu insista si in cazul in care eu nu vreau impacarea, atunci el pleaca din tara si se scapa de platit pensie alimentara. M-a presat sa renunt la tribunal, insa i-am explicat ca asa ceva nu se va intampla, iar daca intr-adevar ma vrea langa el, atunci va intelege ca pentru mine, in acest moment, custodia si pensia alimentara sunt pentru "siguranta copilului nostru" si nu asa cum sustine el ca vreau copilul numai pentru mine. Cu ce ne-ar incurca daca primesc custodia copilului, iar apoi hotaram sa ne impacam?! Pana la urma a parut ca ma intelege, dar mi-a dat de inteles ca s-a interesat si ca ulterior, prin casatorie, va reintra in drepturile de tata astfel ca in perioada urmatoare procesului va insista sa ne casatorim. Eu nu sunt deloc multumita de felul in care imi prezinta lucrurile si observ ca desi imi repeta de nenumarate ori ca ma iubeste si ar face totul ca sa ne aiba inapoi langa el, totusi acest TOTUL pare sa fie numai in anumite conditii conform sintagmei "Iti dau acum, daca si tu imi dai apoi", ori asta imi suna a schimb, nicidecum a dragoste.
Mai mult decat atat vrea sa mergem impreuna cu copilul la mare si asta cat mai repede pe motiv ca sa ne regasim. Ma tot gandesc daca sa fac pasul asta dupa proces... dar cred ca imi complic si mai mult viata si mi-e teama sa nu sufar iar.
Zilele acestea am fost plecata cu copilul la o prietena, intr-o mini vacanta si m-a sunat si si-a permis sa ma intrebe cu cine ne intretinem. Mi s-a parut foarte deplasata intrebarea. Simt ca nu ma respecta si nici nu o va face vreodata. Se pare ca in mintea lui eu sunt "open" pentru oricine, chiar daca am un bebe cu mine de care ma ocup in permanenta si in plus, situatia noastra nu este clarificata. E ciudat cu atat mai mult cu cat nu i-am dat niciodata motive de neincredere. Ce sa va zic ca si in prima perioada de sarcina m-a suspecatat ca il insel?!
Cand va scriu acum, ma conving ca omul asta nu e pentru mine si oricat ne-am stradui prin vorbe sa facem ceva pentru noi, e tot degeaba. Iar faptele sunt greu de facut. Drept e ca nu mai am incredere in el dupa toate cate s-au intamplat si astept sa faca el ceva sa-mi arate un cu totul alt compurtament. Si, cand colo, ce sa vezi?! Actioneaza prudent sa nu cumva sa piarda ceva si are mereu nevoie de confirmarea mea cum ca ma oblig sa fiu acolo sa-l sprijin.
evrika_17
Postat pe 21 Iunie 2011 23:50
Tu il vrei, si probabil o sa-l ai inapoi, indiferent de comentariile de aici.
Ai iesit pe forum DOAR pentru a fi incurajata de 2-3 useri pe care nu i-ai vazut, si pe care nu o sa-i cunosti niciodata...
Pacat ca iubitul tau nu a venit la tine inainte de actiunea ta la tribunal, atunci ar fi fost sincer, asa, e doar fricos.
Eu i-as da o sansa, dar numai pentru ca e tatal biologic al bebeului tau.
Daca-l iubesti asa cum spui, si in acelasi timp ai pus aici si "calitatile" lui, probabil ca dragostea ta nu-l va putea schimba, insa copilul vostru ar putea sa o faca.
S-aveti succes.
Darkmagic
Postat pe 22 Iunie 2011 00:38
De la: autosoul41, la data 2011-06-22 00:38:38Tu il vrei, si probabil o sa-l ai inapoi, indiferent de comentariile de aici.
Ai iesit pe forum DOAR pentru a fi incurajata de 2-3 useri pe care nu i-ai vazut, si pe care nu o sa-i cunosti niciodata...
Pacat ca iubitul tau nu a venit la tine inainte de actiunea ta la tribunal, atunci ar fi fost sincer, asa, e doar fricos.
Eu i-as da o sansa, dar numai pentru ca e tatal biologic al bebeului tau.
Daca-l iubesti asa cum spui, si in acelasi timp ai pus aici si "calitatile" lui, probabil ca dragostea ta nu-l va putea schimba, insa copilul vostru ar putea sa o faca.
S-aveti succes.



nu vreau sa ma intelegi gresit, dar din momnet ce el este agresiv cu ea nu cred ca un copil il va schimba...si asta o spun din proprie experienta....faza cu " insa copilul vostru ar putea sa o faca" tind sa cred ca este posibila numai in filme....

draga mea, eu tot ce iti spun este sa mergi mai departe si sa iti vezi de viata ta si a copilului....sa ai grija de el si pe viitor o sa vezi ca o sa apara si jumatatea ta....mult noroc iti doresc in continuare...
fatsa
Postat pe 22 Iunie 2011 17:10
De la: pickard, la data 2011-06-12 17:43:01
De la: dannaroxana, la data 2011-06-12 17:37:37Va multumesc celor care au raspuns la subiect!


cu placere! daca nu erai deja despartita nu ziceam nimic dar daca ai facut pasul , nu te mai uita inapoi si nu crede un babuin bataus cand plange la usa.abia asteapta sa te altoiasca in cel mai scurt timp

si eu zic la fel...bine ca l-ai lasat..nu te merita..ramai pe pozitie
nor_cenusiu
Postat pe 27 Iunie 2011 17:04
buna evrika 17.....am terminat asistenta sociala si iit recomand sa nu te mai intorci l apartenerul care te agreseaza,in primul rand copilul tau va avea de suferit,apar traume la copil in fel si chip pe fond psihic si nu stii d eunde,in al doilea rand langa el vei avea de suferit si tu...si eu am un copil si te inteleg perfect,dar cred ca mai rag eun magar la tine,poate mai multi,uita-l,barbatul care bate femeia e grav....gaseste-ti un barbat normal,care sa iti acepte si copilul,iti doresc mult noroc si sanatate!
ps..citeste legea 272.......
amrita
Postat pe 6 Iulie 2011 23:49
puteti fii impreuna si divortati , poate ca perioada asta l-a facut sa reevaluieze ceea ce insemnati ptr el , dar cine garanteaza ca se va schimba ? Poti divorta si sa stati impreuna , atunci mereu v-a defila cu ,, grenada in chiloti '' ca poti iesii oricand pe usa cu copilul si sa ramana iar singur .Nu e nevoie sa iti schimbi numele...doar starea civila si eventual obtinerea custodiei copilului .Daca nu mai vrei cu el atunci tu stii mai bine ce ai de facut.
banalulanonim
Postat pe 7 Iulie 2011 18:19
Va multumesc mult pentru sfaturi. In ultima perioada a avut un comportament ireprosabil si mai ca ma face sa renunt la procesul de custodie si sa ne mai dam o sansa. Am fost si eu separat la psiholog si am inceput sa mergem si impreuna la un terapeut. Acum e ciudat ca forma in care ne prezinta lucrurile si un psiholog, si celalalt este una pozitiva adica ne dau sperante ca in felul in care se prezinta lucrurile vom gasi o cale de a comunica si de a forma o familie fericita. Daca nu ne-as mai da o sansa, probabil ca as regreta mai tarziu. Pentru copilul nostru cred ca o meritam. Acum, ideea e ca observ si in ce masura ma doreste inapoi si cat de mult se straduieste, in perioada asta imi dau seama si cat valorez eu in ochii lui. Pana acum a raspuns pozitiv incercarilor. Mai vedem... Imi iau si un ragaz cu tribunalul deoarece urmatoarea infatisare este luni, iar apoi termenul urmator ni-l da peste cateva luni bune in care am timp sa observ. Cred ca in cateva luni isi da arama pe fata daca este cazul...
O seara buna tuturor!
evrika_17
Postat pe 8 Iulie 2011 22:03

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Cum sa imi uit fostul iubit? 30 De la: lazar7 24 Octombrie 2011 08:35
Dilema... 11 De la: Anhel_00 7 Septembrie 2014 14:18
il iubesc...va veni inapoi :(? 12 De la: maryna_27_07 13 Aprilie 2010 23:14
Viata bate filmul 15 De la: evrika_17 8 Iulie 2011 22:03
varsta isi spune cuvantul 32 De la: Ame_ly 6 Ianuarie 2011 14:07