Buna! Am nevoie de un sfat!

De la: kudika435444, la data 2011-09-23 09:52:29Am 23 de ani! La varsta de 19 ani, in primul an de facultate, l-am cunoscut pe El... am avut o relatie de 3 ani cu impacari se certuri, am fost despartiti maxim o luna! Eu l-am iubit enorm, dar el s-a obisnuit sa stea si sa primeasca , iar eu sa ii ofer! El a gresit f mult in relatia noastra, m-a inselat si m-a mintit f mult! Eu am suferit enorm, nu stiu daca pot descrie sentimentul asa, nu manacam, nu dormeam, plangeam f mult, eram extrem de vulnerabila. Dupa 3 ani, am considerat ca nu se mai poate asa, si am mers pe premisa ca daca e sa fim impreuna, vom fi! El a asteptat, crezand ca ma voi intoarce, eu mi-am dat 3 zile in care o sa ma intorc....dar nu a fost asa, nu l-am mai cautat niciodata! A revenit El in Timisoara, unde eu eram studenta la master in ultimul an, si l-am gasit la usa mea, intr-o noapte. Am mers intr-un parc din apropiere si am vb. m-a cerut de nevasta, am plans impreuna, dar i-am spus ca e prea trz....Am zis "nu". Vedeam cum se schimbase roata...in uram cu un an eu plangeam si el statea inert, acum vedeam temerile si lacrimile in ochi lui, si vedeam cum iubirea mea se conservase, nu disparuse... am petrecut alea cateva zile impreuna, el s-a purtat minunat...am zis ca poate chiar s-a sch. In viata mea aparuse un baiat minunat la care am renuntat pt El...4 luni, El s-a tinut dupa mine sa ne asatorim, am ajuns la stadiul de a ne duce la bijutier sa imi i-a masura la deget si sa ne uitam .la inele de logodna. in timpul in care eu incepusem sa visez la lucrurile astea, in care dragostea mea era mai mare decat acum 5 ani cand ne-am cunoscut, el se purta frumos dar avea pe alta... Omul nu se schimbase absolut deloc...am plecat la mare cu niste prieteni, el a plecat cu ea in vacanta si nu am aflat de la ea ci am aflat de pe fb ca ea postasa pozele si l-a etichetat. Era aceeasi data in care el imi trm msg ca sunt cel mai bun lucru care i s-a intamplat in viata si ca daca vreau relatia asta o sa o duca el in spate si ca nu vrea sa ma piarda...Cate minciuni! Am suferit enorm cand am vazut pozele cu ea...l-am sunat si mi-a zis ca a cunoscut-o cand am fost eu la mare, dar mintea, o cunostea mai demult, mi-a zis ca tine la ea dar tot pe mine ma iubeste! A trecut mai bine de o luna de atunci, timp in care sunt doar trista si plang ca am fost atat de naiva si i-am permis inca o data sa intre cu picioarele in viata mea! de cand l-am cunoscut nu am mai putut a tin la nimeni...nu stiu ce sa fac! Pe de-o parte sa-l las sa plece odata din viata mea, pe de-alta parte mi-e frica ca nu o sa mai iubesc si nu o sa ma mai pot atasa de nimeni! L-am iubit mai mult decat m-am iubit pe mine! Si in continuare o fac...:((

De la: kudika435444, la data 2011-09-23 09:52:29Am 23 de ani! La varsta de 19 ani, in primul an de facultate, l-am cunoscut pe El... am avut o relatie de 3 ani cu impacari se certuri, am fost despartiti maxim o luna! Eu l-am iubit enorm, dar el s-a obisnuit sa stea si sa primeasca , iar eu sa ii ofer! El a gresit f mult in relatia noastra, m-a inselat si m-a mintit f mult! Eu am suferit enorm, nu stiu daca pot descrie sentimentul asa, nu manacam, nu dormeam, plangeam f mult, eram extrem de vulnerabila. Dupa 3 ani, am considerat ca nu se mai poate asa, si am mers pe premisa ca daca e sa fim impreuna, vom fi! El a asteptat, crezand ca ma voi intoarce, eu mi-am dat 3 zile in care o sa ma intorc....dar nu a fost asa, nu l-am mai cautat niciodata! A revenit El in Timisoara, unde eu eram studenta la master in ultimul an, si l-am gasit la usa mea, intr-o noapte. Am mers intr-un parc din apropiere si am vb. m-a cerut de nevasta, am plans impreuna, dar i-am spus ca e prea trz....Am zis "nu". Vedeam cum se schimbase roata...in uram cu un an eu plangeam si el statea inert, acum vedeam temerile si lacrimile in ochi lui, si vedeam cum iubirea mea se conservase, nu disparuse... am petrecut alea cateva zile impreuna, el s-a purtat minunat...am zis ca poate chiar s-a sch. In viata mea aparuse un baiat minunat la care am renuntat pt El...4 luni, El s-a tinut dupa mine sa ne asatorim, am ajuns la stadiul de a ne duce la bijutier sa imi i-a masura la deget si sa ne uitam .la inele de logodna. in timpul in care eu incepusem sa visez la lucrurile astea, in care dragostea mea era mai mare decat acum 5 ani cand ne-am cunoscut, el se purta frumos dar avea pe alta... Omul nu se schimbase absolut deloc...am plecat la mare cu niste prieteni, el a plecat cu ea in vacanta si nu am aflat de la ea ci am aflat de pe fb ca ea postasa pozele si l-a etichetat. Era aceeasi data in care el imi trm msg ca sunt cel mai bun lucru care i s-a intamplat in viata si ca daca vreau relatia asta o sa o duca el in spate si ca nu vrea sa ma piarda...Cate minciuni! Am suferit enorm cand am vazut pozele cu ea...l-am sunat si mi-a zis ca a cunoscut-o cand am fost eu la mare, dar mintea, o cunostea mai demult, mi-a zis ca tine la ea dar tot pe mine ma iubeste! A trecut mai bine de o luna de atunci, timp in care sunt doar trista si plang ca am fost atat de naiva si i-am permis inca o data sa intre cu picioarele in viata mea! de cand l-am cunoscut nu am mai putut a tin la nimeni...nu stiu ce sa fac! Pe de-o parte sa-l las sa plece odata din viata mea, pe de-alta parte mi-e frica ca nu o sa mai iubesc si nu o sa ma mai pot atasa de nimeni! L-am iubit mai mult decat m-am iubit pe mine! Si in continuare o fac...:((

De la: kudika421339, la data 2011-09-23 11:00:07

De la: kudika435444, la data 2011-09-23 09:52:29Am 23 de ani! La varsta de 19 ani, in primul an de facultate, l-am cunoscut pe El... am avut o relatie de 3 ani cu impacari se certuri, am fost despartiti maxim o luna! Eu l-am iubit enorm, dar el s-a obisnuit sa stea si sa primeasca , iar eu sa ii ofer! El a gresit f mult in relatia noastra, m-a inselat si m-a mintit f mult! Eu am suferit enorm, nu stiu daca pot descrie sentimentul asa, nu manacam, nu dormeam, plangeam f mult, eram extrem de vulnerabila. Dupa 3 ani, am considerat ca nu se mai poate asa, si am mers pe premisa ca daca e sa fim impreuna, vom fi! El a asteptat, crezand ca ma voi intoarce, eu mi-am dat 3 zile in care o sa ma intorc....dar nu a fost asa, nu l-am mai cautat niciodata! A revenit El in Timisoara, unde eu eram studenta la master in ultimul an, si l-am gasit la usa mea, intr-o noapte. Am mers intr-un parc din apropiere si am vb. m-a cerut de nevasta, am plans impreuna, dar i-am spus ca e prea trz....Am zis "nu". Vedeam cum se schimbase roata...in uram cu un an eu plangeam si el statea inert, acum vedeam temerile si lacrimile in ochi lui, si vedeam cum iubirea mea se conservase, nu disparuse... am petrecut alea cateva zile impreuna, el s-a purtat minunat...am zis ca poate chiar s-a sch. In viata mea aparuse un baiat minunat la care am renuntat pt El...4 luni, El s-a tinut dupa mine sa ne asatorim, am ajuns la stadiul de a ne duce la bijutier sa imi i-a masura la deget si sa ne uitam .la inele de logodna. in timpul in care eu incepusem sa visez la lucrurile astea, in care dragostea mea era mai mare decat acum 5 ani cand ne-am cunoscut, el se purta frumos dar avea pe alta... Omul nu se schimbase absolut deloc...am plecat la mare cu niste prieteni, el a plecat cu ea in vacanta si nu am aflat de la ea ci am aflat de pe fb ca ea postasa pozele si l-a etichetat. Era aceeasi data in care el imi trm msg ca sunt cel mai bun lucru care i s-a intamplat in viata si ca daca vreau relatia asta o sa o duca el in spate si ca nu vrea sa ma piarda...Cate minciuni! Am suferit enorm cand am vazut pozele cu ea...l-am sunat si mi-a zis ca a cunoscut-o cand am fost eu la mare, dar mintea, o cunostea mai demult, mi-a zis ca tine la ea dar tot pe mine ma iubeste! A trecut mai bine de o luna de atunci, timp in care sunt doar trista si plang ca am fost atat de naiva si i-am permis inca o data sa intre cu picioarele in viata mea! de cand l-am cunoscut nu am mai putut a tin la nimeni...nu stiu ce sa fac! Pe de-o parte sa-l las sa plece odata din viata mea, pe de-alta parte mi-e frica ca nu o sa mai iubesc si nu o sa ma mai pot atasa de nimeni! L-am iubit mai mult decat m-am iubit pe mine! Si in continuare o fac...:((

Iti citesc randurile gandindu-ma,ca, uneori,este bine ca barbatii sa-si bata joc de femeile care desi au fost dezamagite o data de catre iubitii lor,accepta ca acestia sa recidiveze in acelasi comportament,poate asa ,doamnele respective se vor dezmetici si vor trata propriile relatii cu mai multa maturitate!In cazul tau,tu esti de plans si fostul-actualul-fostul iubit este de aplaudat pentru ca si-a jucat rolul de escroc sentimental cu mare arta si prefacatorie!
Iti inteleg sentimentul de dragoste pe care l-ai nutrit si dupa cum observ,inca il ai pentru acel barbat si inteleg si lipsa de iubire pe care o manifestai in cea de-a doua relatie,asa se intampla cand femeia iubeste din toata inima,ii este foarte greu sa se ataseze sentimental de o alta persoana si uneori,chiar nu reuseste,tocmai din motivul cramponarii sentimentale in vechea relatie!Pe de alta parte,nimic nu este imposibil,poti oricand sa te reinventezi ca femeie si sa purcezi pe alt drum,in sens opus celui deja parcurs,ce a fost plin de dureri si dezamagiri!
Iubitul tau,chiar daca a trecut ceva timp de la despartirea voastra,a revenit in viata ta cu aceleasi apucaturi,cu aceleasi minciuni,recurgand pentru a nu stiu cat oara ,la jocul seductiei cu alta femeie,deci,el nu s-a schimbat in nicio privinta vis-a-vis de tine si sentimentele tale ,in plus de asta,a venit si cu cererea in casatorie,printr-un act jucat meschin si patetic,dar vin si te intreb;De ce nu ati plecat impreuna la mare? Care a fost motivul pentru care ati plecat separati?Nu ti s-a parut anormal acest fapt?In ceea ce priveste femeia cu care a plecat la mare,nu ar trebui sa te intereseze prea mult persoana ei pentru ca este insignifianta,este doar una dintre femeile ,ce s-au perindat prin viata fostului tau iubit si vor mai fi si altele!
Esti foarte trista , usor debusolata si iti este teama ca nu mai poti iubi!!!!! Din punctul meu de vedere,este o stare caracteristica femeilor ,ce iubesc mai mult decat pe ele insele,ceea ce traiesti si tu in acest moment!Trebuie sa-ti impui sa treci peste aceste momente neplacute, sa ai multa rabdare cu tine si
sa lucrezi cu psihicul tau, astfel incat sa depasesti greul starii actuale!Nu trebuie sa te gandesti la o rereimpacare cu acel barbat,caci nu este cazul!Falsitatea de care a dat dovada ,ar trebui sa-ti fie impulsul de a renunta la el si la trecutul trait alaturi de el!Incertitudinea,ca nu mai poti iubi nu trebuie sa o iei in considerare in acest moment,trebuie sa treaca ceva timp pana cand o sa iti poti reconsidera sentimentele,esti o persoana sensibila si daca nu-ti impui autocontrolul ,nu o sa te redresezi!Revigoreaza-te printr-o altfel de atitudine,remonteaza-te fizic si psihic si mergi mai departe,caci,alta cale nu exista in acest moment!Parerea mea!

De la: picatura_de_ploaie1, la data 2011-09-25 17:19:48Va multumesc tuturor pentru sfaturi! Am vrut sa aud si alte opinii, nu doar gandurile oamenilor care ma inconjoara! Are o importanta deosebita parerea voastra, pt ca nu ma cunoasteti si puteti sa fiti obiectivi! Si va multumesc din suflet ca a-ti renuntat la cateva minute din viata voastra pt a-mi da un sfat! Numai bine va doresc!>:D

De la: picatura_de_ploaie1, la data 2011-09-25 17:36:16Am plecat separat la mare pentru ca eu nu stiam daca sunt sigura de faptul ca vreau sa ma reimpac cu el, mai ales ca se pune prob de o casatorie, plus ca am avut ceva divergente inainte cu vreo 2 zile sa plecam...asa ca am preferat sa merg cu fetele, asa cum planuisem cu cateva luni in urma! Consider ca nimic nu e intamplator! Puteam sa merg cu el la mare, sa ne impacam, sa retraiesc acele momente din timpul relatiei, in care stateam 24 din 24 de h impreuna, mi-ar fi revenit toate sentimentele si apoi cand as fi aflat ca iar umbla cu una, l-as fi iertat, asa cum am facut-o mereu! Prapastia s-a adancit intre noi, mult mai mult acum....si consider ca definitiv! ultima data cand am vorbit si mi-a zis ca e cu alta dar ca tot pe mine ma iubeste, i-am spus ca e timpul sa dam dovada de maturitate, ca avem o varsta ( el are 27 de ani) si e timpul sa ne vedem de drumurile noastre si i-am zis deasemenea ca ii doresc ca Ea, sa sparga tiparul " cum l-am iubit eu, nu-l va mai iubi nimeni" (asta imi zicea mereu El, ca nu-l va mai iubi nimeni cum l-am iubit eu). Acum sunt mai linistita, sunt hotarata sa-l las acolo unde ii este locul...in trecut! Nu o sa ii mai permit sa mai intre cu bocancii in viata mea niciodata! Din toata relatia asta, nu m-am ales decat cu cicatrici in suflet si cu vrajeli frumoase din partea lui( cum l-am iubit eu...., ca sunt unul din putinele lucruri bune din viata lui etc). Din pacate...aceste vorbe nu au sters lacrimile de pe obrajii mei! Faptul ca i-am iertat atatea, nu a fost datorita faptului ca am fost fericita cu el sau ca el m-a iubit enorm de mult, ci ceea ce m-a facut sa trag de relatia asta, au fost sentimentele mele! Faptul ca devenisem dependenta de el, desi niciodata nu am fost oarba...ca se zice ca dragostea e oarba! Nu! Am fost constienta de fiecare data de greseala , minciuna sau infidelitatea pe care i-am iertat-o, am fost tot timpul constienta ca nu se va schimba, dar am vrut sa sper! Astazi imi doresc un barbat care sa imi ofere ce ii ofer si eu, astazi imi doresc un barbat in bratele caruia sa plang de fericire, ceea ce nu am facut-o niciodata! Astazi imi doresc UN BARBAT!!! nU un Las care se crede barbat prin numarul femeilor pe care le enumera ca le-a avut!

De la: piscolino, la data 2011-09-23 10:54:16Este o vorba care mi-o spunea mama mie cand eram tinerica ,"soarele va rasari si la geamul tau " ,asa ca fi tare ,in mod cert va aparea intr-un final si sufletul tau pereche.

De la: picatura_de_ploaie1, la data 2011-09-23 09:52:29 Dupa 3 ani, am considerat ca nu se mai poate asa, si am mers pe premisa ca daca e sa fim impreuna, vom fi! El a asteptat, crezand ca ma voi intoarce, eu mi-am dat 3 zile in care o sa ma intorc....dar nu a fost asa, nu l-am mai cautat niciodata!

De la: picatura_de_ploaie1, la data 2011-09-26 20:51:45Va multumesc din suflet pentru sfaturile si gandurile voastre bune! O seara placuta va doresc! :)