Setari Cookie-uri

sufar...

Nu stiu de ce m-am hotarat sa postez aici...poate pentru ca, desi toata lumea ma stie ca fiind o persoana puternica si luptatoare, acum simt ca am clacat si cred ca doar povestind ceea ce simt, voi putea trece mai usor...
Povestea incepe asa...In urma cu 1 an si jumatate, dupa o dragoste nebuna dar imposibila, a aparut EL...Eram la munte cu un grup de prieteni (ne cunosteam cam de 1 an de zile), mi-a marturisit ca ma iubeste din prima zi de cand m-a cunoscut...Eu nu aveam sentimente pentru el dar m-a incantat cu tot ce mi-a spus si (mai multe orbeste) m-am aruncat in bratele lui, mai mult din disperare, din dorinta de a-l uita pe fostul..
A fost perfect, a stiu sa imi spuna exact ceea ce vroiam sa aud si m-a convins imediat sa ne mutam impreuna. Cu toate ca nu sunt o fire usor de prostit si nu pun prea mare accent pe vorbele unui barbat, am cedat tuturor promisiunilor lui si am facut pasul.
Imi amintesc si acum primele saptamani si plang...Nu pot intelege cum se poate schimba un om atat de mult. Ulterior mi-a recunoscut ca mi-a spus multe prostii pentru ca era indragostit. Isi imagina cum ne vom casatori, vom face copii si ma va proteja toata viata.
Dupa ce s-a convins ca sunt a lui, a inceput sa imi faca tot felul de crize de gelozie, sa ma banuiasca ca ma imbrac si ma fardez doar ca sa agat barbati, sa imi puna vorbe in gura si sa vada tot felul de lucruri care nu era adevarate (ex: ca ma uitam intr-un anumit fel la barbati, ca se vedea in ochii mei dorinta de a ma culca cu ei).
Am decis sa devin foarte transparenta, sa ii povestesc tot ce faceam, sa imi petrec tot timpul cu el doar pentru a-l convinge ca poate avea incredere in mine, ca il iubesc si vreau sa indeplinim toate planurile pe care ni le facuseram. Planul meu a functionat, mai putin cand incepea sa bea...incepea sa ma umileasca, sa ma denigreze si sa ma atace...eu nu puteam sa tac si ripostam, ajungeam la certuri foarte urate, ba chiar o data m-a si lovit...
Am ramas in continuare..nu stiu de ce...eram foarte atasata de el, devenise universul meu si imi doream foarte mult sa fac tot ce imi sta in putere ca sa fie din nou ca la inceput...
Dupa 6 luni de cand am inceput relatia, a inceput sa imi spuna constant ca nu vrea sa ne casatorim niciodata si nici sa faca copii (de fapt, poate e greu de crezut, el detesta copii si tot ce inseamna viata de familie). A incercat sa imi induca de multe ori ideea ca femeile care fac copii sunt niste proaste care nu au alt scop in viata, ca un copil ma va impedica sa avansez profesional sau sa imi refac viata cu altcineva.
Am tacut ca sa evit discutiile desi simteam prin toti porii ca greseste. Am incetat sa imi mai spun parerile, am ales sa ma cenzurez si sa ma detasez incet de el.
Recunosc ca am fost (si sunt) slaba si nu am putut sa il parasesc. Mi-am facut bagajul de multe ori dar simteam ca mi se rupe sufletul sa il las, desi el statea de fiecare impasibil si se uita la mine cum impachetez, fara sa mla opreasca macar.
Am iesit mai des cu prietenele mele, m-am apropiat mai mult de familie, dar durerea ca relatia noastra nu merge, imi intuneca orice moment de bucurie...Imi reprosa constant ca este numai vina mea pentru ca relatia noastra nu merge, ca nu sunt idealul lui de femeie, ca nu are ceva concret ca sa imi reproseze (si chiar nu are) doar ca nu se mai simte atras de mine, ca iubirea lui a murit si nu o sa mai simta nimic pentru mine, din ce a simtit vreodata.
Cu toate astea, tot nu am plecat...Am incercat sa il recuceresc, sa fiu mai calda, mai buna, mai atenta cu el...in zadar. Saptamani intregi nu ma atingea, vorbeam, radeam dar nu aveam nici un fel de apropiere, se culca langa mine in pat si se intorcea cu spatele.
M-am simtit urata, neatragatoare, a fost cumplit...omul cu care faceam dragoste ore in sir, era ca un sloi de gheata...Am inceput sa fiu mai atenta la barbatii din jur si am vazut in ochii lor ca imi cautau compania, ca ma gaseau atragatoare...doar ca eu il vroiam pe el, nu ma incalzea cu nimic ca puteam sa am pe oricine altcineva..
Ieri m-a privit in ochi si mi-a spus (din nou) ca nu ma mai iubeste si ca ar trebui sa ma gandesc serios sa ma mut la mine acasa, sa punem punct pentru ca s-a terminat totul...
Dupa fiecare cearta, el pleaca cateva zile de acasa si ma lasa singura si simt ca ma urc pe pereti de durere..asta a facut si acum...
Ideea e ca pana sa fim impreuna, nu ma temeam de singuratate, ba chiar imi placea sa stau cu mine insami, nu ma plictiseam sau intram in panica...nu sunt o persoana singuratica, am cateva prietene bune alaturi, familie, colegi de munca..sunt genul de persoana pozitiva, dedicata celor din jur (spre deosebire el care nu are nici un prieten pentru ca detesta pe toata lumea, se considera superior tuturor) doar ca am inceput sa ma tem de singuratate...ma ingrozeste gandul ca nu ma va astepta nimeni cand voi intra pe usa, ca voi sta intre 4 pereti si imi voi pierde mintile, ca nu voi mai avea incredere in nici un barbat...sunt genul de femeie care vrea o familie, copii, un sot, un camin...vreau chestii banale pe care el le detesta...
stiu ca trebui sa ma adun si sa plec...doar ca imi este fff greu...
kudika_28289
Postat pe 1 Februarie 2013 21:34

Aceasta trebuie sa faci,exact sa urmezi propriile instructiuni din portiunea de text postata de tine la final:

"..stiu ca trebui sa ma adun si sa plec..."
kudika_15804
Postat pe 1 Februarie 2013 21:39
PLeci degeaba, o sa te prosteasca el sa te intorci. Exact ca in multe alte povesti de pe forum.
Kiddo_
Postat pe 1 Februarie 2013 22:20
papuceii la usa si la revedere!!!
ce atata drama. pune punct. nu e ultimul barbat! [barbat my ass]
muza_ta
Postat pe 1 Februarie 2013 22:30
Dap ....din nefericire am aceeasi parere cu colegii forumisti. Dar ca tre sa fie un dar. Eru asi verifica temeinic daca nu cumva el se mai vede cu fosta , daca exista o actuala, trebuie sa fie un motiv. Nu te desparti asa tamnesam. Daca nu excluzi varianta asta verifica si anununta-ne si pe noi. Eu merg pe variana ca tre sa fie o fosta. Daca ar fi asa cum banui eu se schimba datele problemei. Sa ne tii la curent.
kind_er
Postat pe 2 Februarie 2013 06:26
trebuie sa pleci daca ti a zis si in fata nu mai sta un minut gandestete ca cersesti dragoste si sunt sigura ca nu vrei asta ...daca nu te grabesti o sa te umileasca rau.trebuie sa te gandesti cand iesi pe usa aia ca intri in lumea in care esti libera si nu ati zice nimeni nimik si sunt sigura ca atunci cand ati vei reveni va aparea si barbatul pe care il vrei cu care o sa poti avea un camin si copilasi.el e pe alta lungime d unda.sincer eu as fi murit de nervi si de rusine sa mi zica sa plec si ca nu ma iubeste.as fi explodat si i as fi zis cate ceva ce l ar durea pe el.i as fi spus pe moment ok nu am nevoie de tine stai linistit ca plec ca nu am ce sa fac cu un tip atat de superficial si rece.i as darui o bricheta sa si ami incalzeasca inima si creierul.cam atat fi mai tare te rog nu mai lasa sa te umilesca.
annela_2230
Postat pe 17 Aprilie 2013 20:34
Pentru fata care a initiat topicul: el a reusit sa-ti distruga increderea in tine, incat tu ai ajuns acum, sa ma scuzi ca spun asa, o epava emotionala, lipsita de stima de sine, umila, care e convinsa ca-si merita soarta.

Nu, draga mea, nu-ti meriti soarta, nicio femeie care iubeste din tot sufletul si face totul pentru relatie, nu merita sa fie tratata dupa cum esti tu tratata. Incearca sa-ti amintesti cum erai tu inainte sa-l cunosti pe el, cum erai o femeie frumoasa, sigura pe sine, inteligenta, calda, exact femeia asta e musai sa redevii si tu acum, daca iti pasa de tine cu adevarat.

Las-o pe cea care erai tu inainte sa ia decizia de a rupe aceasta relatie toxica si mergi mai departe pe drumul vietii tale. Te-ai gandit vreodata ca stand langa persoana nepotrivita tie, e foarte posibil sa lasi sa treaca pe langa tine un om ce te-ar iubi si respecta cu adevarat?

Daca tu esti slaba acum sa te decizi de relatia asta, cu siguranta cea care erai candva nu e deloc o fiinta slaba si va putea ea lua o decizie pentru tine. Sper ca ai inteles ideea...
kudika_32792
Postat pe 18 Aprilie 2013 11:22
*sa te dezici
kudika_32792
Postat pe 18 Aprilie 2013 11:23

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Buna tuturor.. 4 De la: kudika_14112 21 August 2012 15:30
chimie sau nebunie? 32 De la: oana_78 3 Mai 2009 12:09
Diverse.... 10 De la: cristiana_cris 12 Noiembrie 2009 12:17
heei.. 12 De la: kudika_960579 26 August 2014 01:17
seeeeeeeeeeex 20 De la: micnegrusiurat4 14 August 2009 00:50