Setari Cookie-uri

Ceva ma tine in loc

Salut, am dat din "intamplare" peste forumul asta si am zis totusi sa ma descarc de niste griji si poate sa cer niste sfaturi. Ei bine ... uite cum sta treaba, prin intermediul unor prieteni am intalnit-o pe fata asta (anul trecut prin septembrie) sa ii spunem B. La inceput nu am avut nimic cu ea adica era doar o persoana de pe internet cu care pierdeam timpul de 2-3 ori pe saptamana. Dar dupa cateva saptamani, am inceput sa o cunosc mai bine (cumva s-a deschis fata de mine, poate nu foarte mult dar era ceva vizibil) si am inceput sa vorbim tot mai des, zilnic chiar . Am inceput sa simt ceva pentru ea dar stiam ca nu o sa fie bine asta, adica ne desparteau vreo 400km si stiam cum este sa ai o relatie la distanta (mai trecusem prin una si nu s-a terminat cu bine), de aceea am incercat cat mai mult sa o tin la o oarecare distanta (doar prieteni). Si de aici a inceput totul, cu cat incercam mai mult, cu atat ma atragea mai mult ... era extraordinara, aveam aceleasi gusturi muzicale, aceleasi interese, ne placeau si displaceau aproape aceleasi lucruri, mancare, haine, masini, vacante, pff(chiar daca era mai mica decat mine cu 2 ani), nu o credeam atat de matura, era superba ! Atunci am zis ca v-a fi diferit de data asta, ca istoria nu se va mai repeta si am inceput sa tin la ea si mai mult (cam patetic, daca ma gandesc acum ... am cazut atat de usor, nu o intalnisem niciodata in persoana). Toate bune si frumoase pana intr-o zi cand mi-a povetit despre un fost al ei care a invitat-o in oras ... Nu m-am simtit foarte bine atunci, un val de anxietate si insecuritati m-au "atacat" din toate directiile ... Si atunci am zis ca trebuie sa ii spun (nu stiu daca a fost o gresala sau nu) ce simt pentru ea si spre dezamagirea mea, pentru ea nu eram mai mult decat un prieten apropiat (era constienta de distanta si de faptul ca nu va fi o relatie "normala", nu puteam sa o invinovatesc). I-am explicat sentimentele mele si faptul ca nu pot sa o vad doar ca pe o prietena, nu pot sa fiu prietenul caruia ii povesteste cat de bine s-a simtit alaturi de "el" ... si am incetat sa mai vorbesc cu ea, crezand ca e mai bine asa, ca totul v-a reveni la normal. Si asta am facut, o saptamana (ah ... ironia). Bine inteles ca nu a fost asa, nu am fost bine deloc, imi lipsea, plus ca ne ciocneam destul de des prin intermediul unui grup de prieteni "online". Am aflat atunci ca nu se simte bine si fiind ingrijorat, i-am scris. Usor usor, am inceput sa vorbim iar, cateva mesaje pe zi, apoi mai multe si tot asa pana in punctul in care pierzi ore intregi cu telefonul in mana, vorbind despre toate, pana epuizezi orice subiect si tot nu devine plictisitor. Am aflat ca il refuzase pe fostul ei si era "disponibila". Imi faceam iar sperante, ca o voi intalni odata si vom fi fericiti (copilaresc, dar asa ma facea sa ma simt).Eram fericit, pot spune ca minutele (orele) in care vorbeam cu ea erau cele mai placute momente ale zilei. Am ajuns in punctul in care nu vedem ca asta poate deveni o problema ... Dupa cateva luni, ceva s-a intamplat, nu stiu ... se comporta ciudat, se supara des, intram in deverse argumente inutile, apoi se comporta de parca nu se intamplase nimic, stia exact ce simt pentru ea dar acum cand stau sa ma gandesc ... ea nu mi-a dat vreun semn ca ar tine la mine, adica vorbeam nopti intregi dar parca nu era de ajuns, ceva lipsea. De multe ori am planuit sa o vizitez dar parca cineva se asigura ca totul sa ramana doar un plan. Fiind ocupat cu facultatea, nu puteam pur si simplu sa iau masina si sa plec spre ea. Cunosteam deja toate hotelurile de prin zona ei (zambesc cand citesc asta), odata chiar eram pe cala sa imi petrec un weekend cu ea dar au intervenit niste probleme de familie si totul s-a dus pe apa sambetei. Spre sfarsit lucrurile au luat o intorsatura ciudata, aveam o presimtire ... ceva nu era in regula, am discutat cu ea despre acest lucru dar tot nu ma simteam bine. Avem insecuritatile mele si asta a dus la terminarea unei povesti care putea avea un final fericit. Imi aduc aminte clar, acea zi in care totul s-a terminat, nu imi venea sa cred ca se intampla ... totul a inceput de la o prostie si ea mi-a aruncat o intrebare : Vrei sa incetam ? Nu era prima data cand ma intreaba asta, dar atunci am spus da, vreau sa incetam. M-am lasat condus de sentimente. Nu am vorbit cu ea de atunci, poate in prima luna (in care ma simteam ca in iad) am incercat sa o mai contactez de catea ori dar nu imi dadea nici o sansa si am renuntat apoi de curand, a fost ziua ei si i-am trimis un mesaj la care a raspuns simplu. Acum cand privesc inapoi, ma cuprind multe sentimente, ma simt confuz. Nu stiu exact ce a fost, nu am reusit inca sa trec peste dar pot spune ca e mult mai bine. Ma gandesc cum de am putut sa trec prin asa ceva, sa ma indragostesc de cineva pe care nu l-am vazut in viata mea, cineva care putea pur si simplu sa minta in legatura cu interesele comune ... Am spus ca sunt confuz ... o parte din mine o vrea inapoi, dar nu ca inainte, nu o relatie la distanta ci una normala, vreo sa fie langa mine, sa o tin in brate, sa o simt langa mine dar o parte din mine vrea sa o uite, sa trec mai departe sa fiu iar fericit. Am cautat sprijin din partea familiei si prietenilor apropiati dar ceva ma tine in loc, ceva o aduce noaptea in vise si imi trezeste diverse amintiri ... Imi dau seama ca am scris cam mult (foarte mult) dar in ultima vreme am inceput sa ma simt iar rau, imi e dor de ea si nu stiu ce sa mai fac ... nu sunt genul care sa isi inece tristetea in bautura si nici care adoarme prin cluburi, deci sunt condamnat sa ii simt lipsa. Nu stiu ce sa zic ... daca aveti vreun sfat, orice ... oricum daca mi-ar cauta cineva prin istoric, m-ar trimite direct la psiholog la cate site-uri despre despartiri si alte chestii am deschis :)) .

Postat pe 23 Iulie 2016 01:01
Foarte frumoasa povestea te pricepi de minune.
kudika_988778
Postat pe 24 Iulie 2016 14:42
Buna dimineata,cred ca ar trebui sa mergi sa o vezi,cine stie,poate va fi marea ta iubire,sau poate nu. Doar interactionand cu persoana "live" vei reusi sa ti clarifici sentimentele. Ma gandesc,ca daca n o faci,vei ramane cu un sentiment de regret...? Iti doresc liniste sufleteasca si multumire.
aruall
Postat pe 28 August 2016 08:16
Nu stiu cine esti...nu stii cine sunt...un singur lucru avem in comun...acceasi poveste...contacteaza.ma! Poate clarificam intr.un fel😊
kudika200764
Postat pe 28 August 2016 08:35
Buna,

Crede ma ca stiu prin ce treci, am trecut si eu prin asta, daca vrei sa vorbim sunt aici.
AnrraY
Postat pe 28 August 2016 08:55
Buna!
Interesanta povestea ta...cred ca ai idealizat prea mult aceasta pseudorelatie. Sunt convinsa ca sentimentele tale sunt sincere, dar faptul ca nu o poti uita demonstreaza absenta unei relatii sentimentale autentice (nu virtuale) in viata ta. Daca iti doresti liniste si echilibru in viata, poate ar trebui sa incerci sa cunosti o persoana reala cu care sa poti trai o iubire adevarata sau sa mergi sa o vezi pe partenera de dialog online si sa-ti clarifici sentimentele. S-ar putea ca, dupa ce o vei cunoaste in persoana, sa realizezi ca a fost mai mult o fantezie in mintea ta.
Deci... ACTION!
kudika_1016102
Postat pe 28 August 2016 10:54
De la: , la data 2016-07-23 01:01:35Salut, am dat din "intamplare" peste forumul asta si am zis totusi sa ma descarc de niste griji si poate sa cer niste sfaturi. Ei bine ... uite cum sta treaba, prin intermediul unor prieteni am intalnit-o pe fata asta (anul trecut prin septembrie) sa ii spunem B. La inceput nu am avut nimic cu ea adica era doar o persoana de pe internet cu care pierdeam timpul de 2-3 ori pe saptamana...........................................................................................................................................

Relatiile, in care, distanta este prezenta si mediul virtual este domeniul de activitate al partilor implicate, SUNT UN FIASCO, sunt cele mai putrede si toxice relatii !IESI !
kudika_15804
Postat pe 30 August 2016 06:59

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
nu mai stiu ce sa cred 11 De la: sadora 24 August 2009 20:56
Praf... 48 De la: yumalai 25 Septembrie 2009 07:13
Ar trebui sa mai continue ceva?? 61 De la: kudika486726 21 Decembrie 2011 16:55
am si eu nevoie de un sfat! 16 De la: hocus_pocus 3 August 2011 19:15
doar o confesiune 15 De la: Ramyta 2 Mai 2009 19:56