Intr-o calatorie de sapte zile, un barbat orb si ciung il invata pe foarte tanarul sau insotitor sa vada intunericul si femeia. Pentru unul s-ar parea ca e prea tarziu, pentru celalalt este inca prea devreme. Intre cei doi ia nastere o prietenie stranie, in care nu se stie cine are mai mare nevoie de ajutor. Romanul Intunericul si mierea a fost ecranizat de doua ori, cu titlul Parfum de femeie: prima data in 1974, cu Vittorio Gassman in rolul orbului, apoi in 1992, cand, pentru acelasi rol, Al Pacino a obtinut Oscarul. Din rivalitatea cu filmul, cartea nu are nimic de pierdut si nici de castigat: lumea ei vascoasa si grea ca mierea isi invaluie cititorul fara graba si fara gres. Iar bastonul de bambus al orbului biciuie amintirea unei nopti lungi, in Neapole, orasul celei mai vizibile frumuseti. Autor: Giovanni Arpino Editura: Humanitas
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: