Ce ne invata povestile despre barbati?

Ce speranta de viata exista intr-o lume de amenintari deghizate?

Unii barbati te vor vrea doar pentru ei, te vor indeparta de familie, de prieteni, de orice fel de posibilitate de socializare. Se cred zmei. Se cred destul de buni incat tu sa nu iti doresti pe nimeni si nimic altceva.

Unii barbati nu vor fi destul de viteji ssau destul de atrasi de tine incat sa incerce sa te salveze din lumea aceasta cenusie, unde iubirea este singura cale spre fericirea autentica.

Unii barbati vor trece prin viata ta din pura intamplare: nu vei fi destul de importanta (din punctul lor de vedere) incat sa lupte pentru tine, insa nici destul de respingatoare incat sa te ucida in mijlocul padurii: ei sunt cei ce vor duce mamei vitrege o inima de caprioara in cutia in care ar fi trebuit sa stea dovada anihilarii tale.

Unii barbati vor parea duri si nemilosi, insa vor incasa sageti pentru tine, atunci cand te astepti mai putin. Sunt cei ce nu sunt capabili sa iti spuna cat de mult te iubesc, insa iti vor arata, stangaci, cu cele mai simple si mai emotionante gesturi.

Nu vei sti in cine sa ai incredere si in cine nu, pana nu te parlesti de vreo doua ori. Vei intalni oameni care par mai mici si mai neajutorati decat tine, oameni ca piticii Albei-ca-Zapada, vei intalni copaci plini de omizi pentru care iti va plange sufletul, vei intalni pui de balaur pierduti de mama lor.

Va trebui sa ajuti orice forma de viata pentru a putea, la randul tau, sa primesti ajutor in momentele cele mai grele. Nu este o poveste, este karma – o stii, ai auzit de ea si ai face bine sa nu o superi.