Patru obiceiuri sănătoase pentru protejarea creierului

Creierul este centrul de control al corpului nostru, ne permite să mergem, să mâncăm, să râdem, să facem sport, să simţim plăcere, să ne amintim, să recunoaştem oamenii care ne sunt apropiaţi. Patologiile creierului sunt numeroase şi dificile, iar printre cele mai cunoscute se numără accidentul vascular cerebral, maladiile Parkinson, Alzheimer și scleroza în plăci.

De foarte mulţi ani, neurologii fac cercetări pentru a înţelege mai bine cum funcţionează creierul şi cum trebuie să avem grijă de el. Dacă ai simptome sau ai fost deja diagnosticată cu o astfel de boală, va trebui să îţi găseşti un medic bun la o clinică de neurologie Bucuresti sau din țară pentru îngrijire şi tratament corespunzătoare. Ce poţi să faci pentru a preveni astfel de situaţii? Iată câteva dintre recomandări:

Activităţile fizice regulate

Potrivit unui studiu publicat în martie 2016 în Journal of Alzheimer's Disease, activitatea fizică regulată, respectiv minimum 30 de minute în fiecare zi permite creşterea volumului de materie cenuşie din creier. Substanţa care conţine neuronii este legată de memorie şi de capacităţile cognitive. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Pittsburgh (SUA), persoanele care au trecut de vârsta de 65 de ani şi practică regulat un sport prezintă mai puține riscuri de a suferi un declin cognitiv precoce, cunoscut şi ca demenţă, dar şi ca predispoziție de a dezvolta maladia Alzheimer.

Înainte de vârsta de 65 de ani, sportul este, de asemenea, excelent pentru creier, pentru că sunt secretate astfel endorfinele, care induc o stare de bine, reducând nivelul de stres și riscul de tulburări precum anxietatea și deprimarea. Pe de altă parte, un alt studiu, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Boston, SUA a descoperit că persoanele cu vârste între 30 şi 40 de ani care nu fac niciun fel de activitate fizică suferă o micşorare a creierului.

Alimentaţia

Carburantul principal al creierului sunt glucidele, care, odată consumate, se transformă în glucoză. Zilnic, creierul are nevoie de aproximativ 140 de grame de glucoză, motiv pentru care glucidele trebuie să constituie 45% - 65% din caloriile consumate. Sunt de preferat glucidele complexe din alimente integrale, precum cereale și leguminoase celor simple, reprezentate de fructe, lapte sau miere. În general, se recomandă alimente cu indice glicemic scăzut, care furnizează lent energie.

Acizii graşi esențiali Omega 3 sunt necesari pentru creșterea şi buna funcționare a creierului. De altfel, potrivit unor studii, deficitul de Omega 3 favorizează instalarea unor tulburări psihice precum depresia, schizofrenia şi tulburarea bipolară. Alte studii au descoperit că persoanele care consumă regulat Omega 3 au creierul mai mare decât media şi manifestă o degenerare cerebrală mai lentă. Acizii Omega 3 se găsesc în peştele gras cum sunt sardinele, macroul, heringul sau somonul, în icre, în uleiul de rapiţă, în cel de măsline extravirgin şi în cel de nuci, dar şi în suplimentele alimentare. Un regim alimentar bogat în grăsimi trans este dăunător creierului şi poate provoca tulburări de comportament şi de memorie.

Praful de curry ar fi un condiment miraculos, potrivit unor studii, pentru că el conține turmeric, ce permite proliferarea neuronilor şi creşterea capacităţilor de autoreparare ale creierului. Totuşi, această ipoteză este încă studiată.

Somnul

Lipsa somnului poate fi fatală pentru creier. Potrivit unui studiu publicat în 2016 în revista Radiology, persoanele care suferă de insomnie cronică au substanţa cerebrală albă mai puțin densă decât media. Comunicarea între neuroni se face mai dificil, ceea ce poate accentua riscul de tulburări cerebrale.

Un alt studiu publicat în iulie 2014 arăta că persoanele care dorm mai puțin de patru ore pe noapte suferă o deformare a amintirilor. Deci, pentru a avea grijă de creier, neurologii ne recomandă să dormim. O noapte de somn bun protejează memoria, îmbunătăţeşte capacitatea de a lua decizii şi ajută la repararea anumitor celule ale creierului .

Jocurile de logică

Cuvinte încrucișate, sudoku și altele permit exersarea creierului și conservarea capacităților cognitive, potrivit unui studiu făcut de cercetătorii britanici pe aproape 20.000 de voluntari sănătoși, cu vârste între 50 şi 93 de ani. Testele de memorie şi de evaluare a atenției au demonstrat că cei care au avut cele mai bune scoruri erau pasionaţi de puzzle, cuvinte încrucişate şi sudoku, diferențele fiind spectaculoase. Mai mult, persoanele care practicau acest hobby cu regularitate aveau creierul similar unor persoane mai tinere cu opt până la zece ani.

Sursa foto: Pexels.com

---