DESPARTIRE???Ce sa fac???

confuz...

Postat pe 4 August 2008 09:54
draga mea, parerea mea este ca daca te-a lovit o data, o va face si a doua oara si a treia...vrei tu oare sa te mariti cu el si apoi cand vei mai avea si eu copil sa te loveasca si sa te alunge de acasa? nu poti risca sa ramai langa un om care nu te poate respecta...imi pare rau de ceea aud..iti urez mult succes!
HAI SA ZIC SI EU;)).sunt intr-o relatie de 7 ani in care din primul an mi-a dat prima palma..apoi a continuat cu jigniri la tot pasul si ce era mai dureros ca uneori imi vb si se manifesta f urat de fata cu prietenii nostri..:(.au fost si momente de violenta fizica,nu neparat batai in toata regula,dar se repezea la gat,ma strangea de fatza,de maini f tare,ma impingea tare si imi zicea printre dinti ca ar fi in stare sa ma omoare..am incercat sa trec peste astea,am tot crezut ca se schimba dar,totul in van..pana acum catva timp,cand intr-o noapte chiar am crezut ca nu mai apuc a doua zi!am ajuns la serv cu vanatai pe gat si pe maini..:((.in noaptea aia a murit tot ce simteam ptr el..am ramas doar cu frica.el a vazut ca m-am indepartat f mult si cik s-a schimbat..pare omul perfect acum,in sensu ca nu mai vb urat,vrea sa iesim doar noi doi,da cand vine vb de lucrurile importante cum ar fi sa ma ajute prin casa,casatorie,mersul la parintii mei(care parca il mananca-in 7 ani a fost de 4 ori la ai mei),nu -su schimbat..si acum ,orice ar face,nu il mai cred,nu mai simt nimic ptr el si imi caut curaj sa termin cu el doar ca mi-e f teama si ptr faptu ca atunci cand vreau sa o fac devine maniaco depresiv..:(..
Postat pe 4 August 2008 09:58
Nu exista un raspuns exista o vesnica intrebare ... de ce nu ne putem relua viata ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Am 30 de ani si constat ca suferinta la 30 de ani doare mai rau ca la 18. Acum 10 luni m-am despartit de fostul sot care nu a fugit cu nimeni...a fugit de mine, de copilul nostru, de lume...lasandu-ma sa ma trezesc in mocirla pe care o lasase fara sa stiu din cauza unui mare viciu ...acela de a juca. Dupa o viata lipsita de griji materiale, ma trezesc cu un copil, 0 lei in buzunar, conmturi, carduri, masini vandute si o afacere pe care o falimentase de mult. in putine cuvinte nu jucase doar niste mari sume de bani ci si viata noastra, iar mie imi ramanea sa ma intorc cu copilul de unde plecasem cu 7 ani in urma. Pana aici toata lumea ar crede ca este vorba de despartirea de fostul sot ... nu. Atunci am incercat sa ma mobilizez pt ca aveam de rezolvat multe probleme pe care el le lasase si plecase in alta tara,intr-o dimineata fara sa-mi spuna ce se intamplase. La 5 luni de la plecarea fostului meu sot, timp in care imi frecventam vechile cunostinte, constat ca unul dintre cunoscutii mei devenea pe zi ce trece ceva mai mult de atat, ca aparusera mici glume cu subantelesuri, priviri si gesturi care aveau sa prevesteasca inceputul unei povesti de dragoste. Asa a fost el era mai tanar ca mine, ne cunosteam inca de cand el era un pusti iar eu femeie la casa mea...eram amandoi surprinsai de ce ni se intampla. El avea o relatie de 1 an iar eu eram dupa u casnicie de 7 ani. Ne intalneam in grupul de prieteni comuni zi-de-zi, dupa ne intalneam pe ascuns pt lungi plimbari cu masina si discutii interminabile la tel, relatia avansase ... ne recunoscusem sentimentele reciproc si cautam o solutie pt noi. I-am cerut sa se desparta de prietena lui...si intr-un fel a facut-o...ea a plecat di casa unde stateau impreuna. Eram fericita ca in sfarsit era al meu. Dar in tot timpul asta apareau mici dovezi care ma facea sa cred ca nu se despartisera niciodata, imi spunea ca sunt nebuna si exagerata ca-si petrece tot timpul cu mine. Mergeam in casa familiei lui, pot spune ca locuiam impreuna, eram mereu cu el dar ceva imi spunea ca mai exista cineva...l-am parasit de nenumarate ori din cauza asta si tot de atatea ori m-am intors pt ca imi promitea ca totul va fi bine. Dupa 7 luni...timp in care nu aveam liniste iar prin tel lui gaseam diverse sms-uri de la "fosta", m-am hotarat sa o sun. Surpriza...ea nu stia nimic si pe bune dreptate se credea in continuare iubita lui indreptatita. A fost o discutie normala care pt mine era o confirmare iar pt ea un mare soc. Il uram sau cel putin asa am crezut. La doua zile dupa aceasta dicutie masina ei era in fata blocului iar ea probabil in locul pe care eu l-am crezut al meu si pe care ea nu si-l pierduse niciodata. A trecut o saptamana iar eu mas trezesc si adorm cu gandul la el. Nu am primit nici macar un sms iin care sa imi spuna un simplu IMI PARE RAU. Iar eu desi ma consider o femeie in toata puterea cuvantului traiesc in fiecare zi cu o singura intrebare..."OARE SE VA MAI INTOARCE INTR-O ZI LA MINE SAU AICI S-A TERMINAT"

Postat pe 4 August 2008 11:24
stregha23: nu crezi ca prima greseala in relatia asta este a ta?!el era deja implicat intr-o relatie de ce iai despartit?tie tiar fi placut sa ti se intample asa ceva?!
Postat pe 4 August 2008 13:30
buna,numele meu este diana nu sunt noua pe acest forum...citesc mereu dar n-am avut niciodata un motiv inteimeiat sa postez ceva,acum a venit si randul meu..am avut o relatie de 5 ani cu planuri de casatorie dar s-a terminat aiurea cand ma asteptam mai putin,au trecut 2 ani de atunci si in acesti 2 ani nu m-am indragostit de nimeni pana acum 5 luni cand am intalnit un baiat care s-a indragostit tare repede de mine si eu de el dar mai putin(vedeam ca el ma iubeste mult si din cauza asta eram foarte indiferenta fata de el,nu-mi convenea nimic niciodata,el era tare gelos fara motiv)din relatia nostra de 5 luni doar o luna a mers bine dupa care au inceput "fitzele" vazand ca ma iubeste(sau poate avea o obsesie pt mine)...in fine,el s-a racit fata de mine mai bine zis s-a saturat de indiferenta mea si a fost prea tarziu pt mine sa-mi dau seama ca-l iubesc nespus de mult si ca-mi doream un viitor alaturi de el,inainte nu accepta sa faca ceva fara mine dar inainte sa ne despartim a ajuns sa se duca la mare,la munte fara mine...imi spunea ca s-a dus singur ca vroia sa fie singur sa se linisteasca,l-am iertat ca-l iubesc(nu stiu daca a fost singur la mare si la munte sau insotit)ma macina gandul ca m-a lasat pt alta fata...am plans fara incetare,n-am mancat,am devenit o "femeie"(daca mai ma pot numi femeie)fara dorinta de viata,trista..ne-am despartit de curand si nu mai pot fara el,bineinteles ca el a ales asta si-l inteleg...s-a intors roata,mi-am batut joc de el timp de 4 luni din 5 de relatie si s-a saturat,m-am "rugat de el sa ne mai dam o sansa dar a fost in zadar. ma dau cu capul de pereti si-mi pare rau ca l-am pierdut...nu vrea sa mai auda de mine iar eu i-am promis ca nu-l mai deranjez niciodata chiar daca mi-e greu.ce sa fac?
butterfly_free Postat pe 6 August 2008 11:37
Buna,Diana!..sfatul meu e sa mergi mai departe si nu te mai gandi la ce a fost...gandeste-te in primul rand la tine pt ca ,sincer vorbind,cu cat arati ca iti pasa de el si mai mult,cu atat el va fi si mai indiferent si mai rece cu tine...nu iti mai bate capul in zadar ca nu merita:)...demonstreaza-ti tie ca esti puternica si ai incredere in tine:)tu esti cea care contezi...iar ca sa nu te mai gandesti la el si sa dai vina pe tine la nesfarsit ca ai gresit,ti'as recomanda sa faci ceea ce iti place si ce te relaxeaza;adica iesi cu prietenele,crede-ma ca nimic nu e mai relaxant si mai placut decat o discutie intre fete;terapia shopping e o alta solutie(la mine functioneaza),uita-te la un film bun,citeste reviste,fa orice iti place tie...aaa!si cel mai important lucru:nu mai sta izolata,pt ca nu o sa rezolvi nimic daca stai inchisa intre patru pereti;comunica cu cei din jur,razi,distreaza-te ca viata e frumoasa si nu se merita sa plangi:)ai grija de tine!
Dyya Postat pe 6 Septembrie 2008 19:02
Si eu ma regasesc in ceea ce ai scris tu... insa eu dupa insultele lui am pus piciorul in prag si mi-am dat seama de asta tarziu dupa 1 an ca nu e bine sa ma insulte.. asa imi facea si mie nu imi raspundea la tel ..era gelos si ca ma duceam la scoala daca auzea un coleg de cls in preajma mea zicea ca ma dau la el si imi inchidea tel si numai vb cu mine 2 zile poate si mai multe insa dupa un timp mi-am dat seama de asta si cand a vazut ca s-a schimbat situatia si numai sunt fata aia prostuta a inceput el sa ma caute si sa se roage de mine...sunt niste fraiere ca din iubire acceptam orice chiar sa fim jignite....
Postat pe 9 Septembrie 2008 10:32
eu sunt indragostita de fostul iubit si acum il cunosc de la 13 ani si am fost impreuna pe la 15 ani si sa terminat relatia pe la 16 ani si jumatate lam iubit mai mult ca pe parinti mei ca pe oricine iam gresit dar iam spus sinceritatea intr-orelatie pt mine conteaza mam simtit in fata lui f vinovata si consideram ca el numi greseste si am sinceritatea lui il vb cu mama lui el avea atunci29 de ani si cum eram in continuare la scoala mama lui na fost de acord pt ca eram prea mica pt el am continuat relatia cu el fam mea il cunostea dar nu stiau de relatia mea cu el miam dorit macar o noapte sa simt trupul lui tinandumi trupul strans de el apoi sa ma trezesc dimineata langa el si sa ne sarutam cu pasiune sa sarbatorim toate sarbatorile de nume si patele craciunul toate statem la el doar maxim 2h am ramas cu regretul caci se intampla sa fie decembrie el mia spus ca no sa fie de sarbatori acasa si nam iesit pe strada dar am aflat in ianuarie caci a fost singur si siar fi dorit sa sil perteaca cu mine am simtit o intepatura in suflet rea inima mea a fost strapunsa de dureredupa un timp am inceput sa l cunosc pe prietenul lui care e sotul meu acum de la el aflasem ca sinceritatea lui era 0 pt mine neam despartit ramanand cu cu sotul meu nu a acceptat exul despartirea si devenise razbunator incercand sa mi distruga relat cu sotul dupa un timp se oprise si inima mea a inceput sai resimta iubirea pt el mia fost greu sa accept dar apoi sai spun sotului asta dupa ce sa luptat sami castige inima exul nu fuma nu bea numi vb urat asta pana neam desp nu ma lopvit niciodata dar si sotul meu are aceleasi ba chiar cu el ma potrivesc si m in comun f multe problema este ca de cand mam despartit de exul sunt doi ani dar nu lam uitat nici acum iam spus dupa atata timp adevarul sotului si ma inteles mia spus ori lupt sal uit ori ma intorc la exul problma e ca locuim ampreuna de 2 si 7 luni sil iubesc de 2 ani si cateva luni cate nam tras cu fam sotului si cu fam mea el are 49 de ani 30 de ani diferenta pt fam lui conteaza si cate nam trait si cu el el ma schimbat ma ajutat sa ma maturizez sa trec prin toate greutatile de la 16 pana la 18 ani dar inima mea tanjeste dupa exul ce sa fac ai iubesc pe amandoi
hopless Postat pe 4 Octombrie 2008 11:02
ma apuca pl�nsul, cind am citit textul de la a la b fara virgula si punct. Eu at�t am �nteles.Ca tu ai 18 ani, esti casatorita cu prietenul fostului partener pe care l-ai avut. Iar acum ai ajuns la concluzia ca �i iubesti pe am�ndoi. In primul r�nd ma deranjeaza faptul ca barbatii se dau la minore si �ntretin relatii. Eu traiesc intr-o societate si am fost educata ca relatiile cu minore sunt tabu.Ilegale mai ales c�nd nu sunt cu consintam�ntul parintilor. Vorba aia daca ele n-au minte si sunt coplesiste de sentimentele si hormonii pubertatii macar un barbat matur sa-si foloseasca minte si sa nu se dea la ele. Dupa c�te spui nu cred ca il iubesti intradevar pe unul dintre ei. Mai mult esti coplesita de sentimente si nehotarita. CE Parinti ai si are el ca va lasat sa traiesti de la 16 ani �mpreuna?Asa am �nteles ca stai cu unu de 49 de ani de 2 ani
Full_Metal_Jacket Postat pe 4 Octombrie 2008 13:02
doamne, nici o norma gramaticala, nimic! chiar asa! fata draga, da tu ai chiulit la toate orele de romana?
Postat pe 6 Octombrie 2008 12:19
buna te inteleg perfect prin ce treci...eu una am avut o relatie de 3 ani jumate am facut totul pt el mi-am dat si sufletul pt el iar el ma mintea,ma insela ..iar acum s-a impacat cu fosta lui prietena de acum 4 ani...mi-a zic ca nu m-a iubit ca mereu s-a gandit la ea.tin sa-ti zic ca am incercat de 2 ori sa ma sinucid dar acum imi pare rau,ma gandesc ca nu m-a meritat,e prima mea iubire il iubesc si acum chiar daca m-a ranit enorm dar acum nu mai vreau sa-l vad niciodata.ai grija de u si incearca sa treci peste..
Postat pe 16 Octombrie 2008 19:05
incredibil cate femei slabe in romania ....:\| eu nu-i accept prietenului meu nici sa urle la mine.......dar sa ridice palma doamne fereste....eu nu inteleg cum sunteti in stare sa acceptati asa ceva...da ce nu aveti ceva ? doar ca te f... trebuie sa stai cu el?? IUBIRE?? imi ziceti mie ca il iubiti pai cum sa ziceti asa ceva cand el va bate aia nu e iubire dragele mele aia se numeste obsesie...sunt de 4 ani cu prietenul meu si sunt tot ce si-a dorit (sau cel putin asa imi zice el) se zice ca beside every strong man is an even stronger woman( in spatele orcarui barbat puternic exista o femeie si mai puternica) acum nu vreau sa sariti cu gura k vai ce nebuna e asta...dar uneori e mai buna o prietena care iti zice exact unde gresesti decat cea care te perie si iti zice vai saraca de tine....acum daca sunteti in stare sa va acceptati greseala si sa ziceti :uite ce zice nebuna asta poate are dreptate dar daca o sa sariti cu gura inseamna ca mi-am racit degetele degeaba scriind acest lucru! va doresc numai bine si multa putere d a merge mai departe si another thing....sunteti mai puternice decat aveti impreisa.....si pentru a castiga respectul barbatului vostru trebuie sa va respectati voi in primul rand! pace
deee Postat pe 19 Noiembrie 2008 22:29
Renunta acum ! O sa-ti vina foarte greu dar trebuie sa depasesti, nu te lasa jignita nu cred ca merti cum dealtfel nici o femeie nu merita . esti tanara , ai viata inainte , asculta ce-ti spun din propria experienta. cu dreag sper o prietene IOANA C.
blackdress Postat pe 3 Decembrie 2008 15:14
Urata treaba frate... Te inteleg perfect. Eu unul mi-as da viata pt sotia mea. O iubesc la nebunie. Sentimentul este reciproc. Totusi daca mi-ar trada increderea atunci as pierde tot ce am in viata pt ca numai pt ea traiesc. Ce va urma sa nu ma intrebati. Oricum, ne pregatim de venirea unui bebik. O sa fac tot ce se poate pt a o face cea mai fericita femeie de pe pamant. Pe langa asta, NICIODATA nu ne-am certat. Daca a existat o discutie cu privire la ceva, automat am cedat unul altuia fara probleme.
Postat pe 6 Decembrie 2008 08:27
Pot fi multe motive, dar unul mai intemeiat acela ca i-a furat privirea altcineva!Stii ca e dureros dar ma sunt unii barbati care stau cu o persoana doar pentru sex si apoi dintr-o data isi iau zborul ca poate au gasit in alta parte..de multe ori perfectiunea e o iluzie si noi prea prinsi ca sa ne dam seama...da face parte din viata!
mihaoana Postat pe 11 Decembrie 2008 01:03
Imi pare rau sa aflu ca esti in suferinta si de atata timp...imi pare rau sa-ti spun ca desi s-a schimbat intre ghilimele a ramas acelasi...din pacate sunt foarte multe femei violentate in lumea asta si multe dintre ele nu au curajul sa rupa relatia cu partenerul.Oamenii de acesti gen cu siguranta sufera de dereglari psihice si au nevoie de tratament...e periculos sa traiesti langa o persoana cu astfel de probleme...trebuie sa gasesti curajul si forta de al lasa oricat ti-ar fi de frica sau oricare ar fi justificatia ta de a continua sa traiesti langa el...te inteleg ca nu e usor dar trebuie sa alegi ce vrei sa faci cu viata ta,care va fi drumul tau depinde de tine...oricum D-zeu te va ajuta!
mihaoana Postat pe 11 Decembrie 2008 01:14
In viata nu iti poti construi fericira pe nefericirea altuia.Nu trebuie sa te intrebi daca va mai veni ci cred ca trebuie sa te gandesti la un viitor pentru tine si copilul tau, un viitor bazat pe stabiliatate,siguranta si liniste interioara si sunt sigura ca va aparea si persoana potrivita pentru tine.
mihaoana Postat pe 11 Decembrie 2008 01:35
da mai dar asta in cazul in care orgoliul lui nu este exagerat.Pt ca si eu am facut asta nu am acceptat si avem tot 4 ani dar la cat de orgolios e asteapta tot el sa fac primul pas.Faceam asta inainte dar apoi imi tot reprosa ca nu imi pasa ca pt mine relatia noastra nu e atat de importanta blah ,blah depine de caracter.El incearca sa foloseasca psihologia inversa dar culmea sunt studenta la psiho an 2 si ma prefac ca nu imi dau seama dar a am invatat sa l citesc
unghiuta48 Postat pe 14 Decembrie 2008 17:15
DESPARTE-TE 1 ALTUL LA RAND , DAAAAAAR ........FII ATENTA LANGA CINE TE-ASEZI c-ar fii pacat sa pierzi tren dupa tren.
nocturnalia Postat pe 16 Februarie 2009 15:48
De la: constantin_padure, la data 2008-12-06 08:27:28 Eu unul mi-as da viata pt sotia mea. . .. numai pt ea traiesc.....Sentimentul este reciproc Care-i Romeo si care-i Julieta ? Cand ti-o iei prima oara din plin in bot, ai grija sa nu te apuci de bautura.
Postat pe 17 Februarie 2009 05:52
De la: , la data 2007-11-11 23:39:03Buna fetelor!Eu sunt noua pe forum si vreau sa va impartasesc povestea mea:acum 3 ani am cunoscut un baiat,eram in anul 2 de facultate,in anul 4 ne-am mutat impreuna la o garsoniera.Cand ne certam ma jignea,ma imbrancea... . Ne-am cunoscut parintii reciproc si am avut certuri si acasa la el.Mama lui in fata mea este draguta cat sa nu bata la ochi...ca tranteste niste apropos-uri de nu ma vad.Acum i-am reprosat ca ma deranjeaza prezenta unor prieteni,care atunci cand vb cu el la tel se apuca si stariga "hai ca suntem cu 2...lasa-ne" si de aici un scandal monstru...din care nu imi mai raspunde la tel de 2 zile.Oare asta a asteptat???Alt motiv nu vad!Acum am incetat si eu sa il mai sun...dar iau telefonul cu mine si la baie sa vad daca suna... Tot timpul am fluturi in stomac o stare de plas...(oricum sunt desfigurata de plans).Parintii lui cat si ai mei spuneau sa ne casatorim si acum ajungem la o despartire din nimic.Nu mai bine puneam eu piciorul in prag cand se comporta el urat cu mine...totusi exista un motin,nu?Dar asa,pt ca i-am spus ca ms dernjeaza atitudinea unor prieteni...UNDE E IUBIREA DIN 3 ANI??? Singurul sentiment care ma incearca e mila.Mila ptr. tine! Ai "fluturi in stomac "de plans?Pai fluturii ar trebui sa-i ai din alte motive.. Daca ramai in aceasta situatie o sa fi demna de mila..atat.Nu ai scris nimic de bine acolo.Despre ce iubire vorbeai??
ella_c Postat pe 17 Februarie 2009 06:20
fuuuuuuuuugi,cat mai poti...nu te baga intr-o relatie doar ca v-ati cunoscut unul altuia parintii...de jena fata de ei...nu se merita...daca nu te simti bine,fugi...nu merita...mai bine,suferi acum putin...decat mai tarziu...cand se va adanci relatia...veti avea muuulte in comun...si ai sa alegi sa stai cu el in amintirea celor ce va leaga...nimeni nu merita asa ceva...stii cati poate ,te asteapta?
stravaro Postat pe 28 Februarie 2009 19:51
eu zic sa te desparti de el... si sa gasesti altul ... in schimb ai mare grija in bratele cui
_dulcik_ Postat pe 5 Martie 2009 21:13

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
am fost inselat de sotia mea cu care am o fetita de 3 ani	65	De la: camelusha83 1 August 2009 17:18
Un mic ajutor..	44	De la: KarmasBaby 29 Martie 2013 02:28
Vreau sa fiu fericita	14	De la: Flowers 13 Martie 2011 13:50

Cum sa`l tin langa mine	44	De la: verraa 27 Aprilie 2011 00:47
buna :)	14	De la: kudika511032 22 Februarie 2012 21:48