probleme in dragoste

m-am indragostit de prietenul fostului meu sot si nasul meu

BARBATUL " FATAL" sau BARBATUL SIMPLU si IUBITOR?

zorba Postat pe 19 Septembrie 2008 14:05
am apelat la un site pentru femei ca sa pot deschide cu voi un subiect care in grupul meu de prieteni a devenit la mare discutie si tratative : ce putem face cand intalnim o fata care biata de ea are cateva drame in trecut de care inca mai este afectata si nu poate sa fie impreuna cu nimeni? adica practic situatia ei o autoizoleaza in suferinta si nu mai este capabila sa gaseasca un iubit care sa redreseze echilibrul emotional. astept pareri de la voi, sunt sigur ca aveti mai multe de spus in privinta asta decat baietii din grupul meu de prieteni care se tot izbesc de situatii similare mie. ( sa fiu sincer, mi se pare inadecvat cand incerc sa seduc o fata sa fiu nevoit sa ascult ce viata distrusa are, si eu am dramele mele ca tot omul, dar nu le pun in discutie si sa distrug farmecul intalnirii, si daca vom fi impreuna poate nu voi mai avea vreo drama de trait, ele de ce nu gandesc asa? recunosc ca am terminat facultatea de psihologie, dar m-am saturat sa am relatii in care eu sunt terapeutul)
Hmmmmm , in primul rand depinde la ce fel de drame te referi. Daca stai de vorba cu o femeie inselata iti va spune ca tocmai a trecut printr-o drama ...drama de a fi inselata Daca o femeie este casatorita si se indragosteste de un alt tip iar va avea tentativa de a dramatiza ca de ....saraca nu stie cum sa iasa din asemenea drama daca-i pleaca iubitul in spania si ea ramane singura si neconsolata ...si asta ar putea fi considerata tot drama s.a.m.d. Personal consider ca o femeie a avut parte de o drama doar in cazul in care doamne fereste a trecut printr-un viol , motiv suficient de bun incat sa nu aibe incredere in restul barbatilor. Interesant subiect , sunt curioasa sa aflu si eu prin ce drame trec fetele in general
iris_4_ever Postat pe 19 Septembrie 2008 14:20
De la: zorba, la data 2008-09-19 14:05:01am apelat la un site pentru femei ca sa pot deschide cu voi un subiect care in grupul meu de prieteni a devenit la mare discutie si tratative : ce putem face cand intalnim o fata care biata de ea are cateva drame in trecut de care inca mai este afectata si nu poate sa fie impreuna cu nimeni? adica practic situatia ei o autoizoleaza in suferinta si nu mai este capabila sa gaseasca un iubit care sa redreseze echilibrul emotional. daca ea sufera, si nu vrea sa mai intre intr-o alta relatia,ai doua variante: 1.ai rabdare cu ea,daca o placi foarte mult,cu timpul va lasa garda jos daca e reciproca treaba. 2.te indrepti spre alte orizonturi. simplu in teorie,dar cred ca si in practica,daca o placi cu adevarat,ai rabdare cu ea.daca e doar un capriciu,nu-ti mai pune atatea intrebari si lasa fata in pace cu suferinta ei ca o sa treaca peste in mod sigur.

DeeaCatalina Postat pe 20 Septembrie 2008 16:42
Eu cred ca cele mai multe femei se tem....poate mai mult de propriile reactii decat de cele ale partenerului, sau posibilului partenere. Cred ca noi singure transformam fostele relatii in drame, ne pricepem foarte bine sa ducem totul la extreme.....Exista tot timpul teama de nou, de a nu fi inselate, de a nu fi placute doar pt ca avem picioare lungi, sani frumosi , abdomen plat ...sau mai stiu eu ce....Sunt femei care vor sa fie iubite pt ca sunt inteligente, pt ca au simtul umorului...S-ar putea sa exagerez, insa cunosc foarte multe cazuri in care ele se plang de inceputul vreunei posibile relatii....Exista din ce in ce mai putina incredere in barbati, asa cum de altfel cred ca si babatii acorda putina credibilitate unei femei care arata si bine...Poate ca nu functioneaza totul cum ar trebui pentru ca ne punem prea multe intrebari tot timpul, suntem prea sceptici, nu mai avem incredere nici in noi...ce sa mai zicem de aproapele nostru...Oricum daca tii la o femeie trebuie sa ai un pik de rabdare zik eu....sa o lasi sa fie ea, sa-i acorzi importanta si increderea meritata.... O zi frumoasa tuturor
albertafrid Postat pe 24 Septembrie 2008 15:14
Depinde ce drama,ca poti face o drama din orice.Spre exemplu,eu am fost maritata 3 luni cu unul si dupa ce ca ma batea ca pe un sac(din cauza bauturii),l-am mai gast si in pat cu amanta in casa noastra.Mi-au trebuit 6 ani ca sa mai cred din nou in barbati,acum sunt fericita,multumesc lui D-zeu de 5 ani.Asta da ca e drama.Incearca sa intelegi de ce e terorizata.Bafta multa,sange rece si rabdare
elmoriano Postat pe 27 Octombrie 2008 08:58
SI EU SANT FEMEIE SI MULT TIMP AM TRECUT PRIN SITUATII ASEMANATOARE ACELEI FETE. IMPORTANT E SA O FACI SA AIBE INCREDERE IN TINE, PUTIN CATE PUTIN. INCEARCA SA II FI IN PRIMU RAND PRIETEN, ARATA-I CA POATE SA ISI DESCHIDA SUFLETUL IN FATA TA. DEMONSTREAZA-I CA ESTI O PERSOANA SINCERA SI NU URMARESTI( CA IN MAJORITATEA CAZURILOR) DOAR SEX. DE ASTA SE TEM MAJORITATEA FETELOR IN ZIUA DE AZI. DACA AI RABDARE VEI REUSI. MULT NOROC.
rosaura83 Postat pe 30 Octombrie 2008 13:44
nu doar femeile fac drame si nu pot trece usor la o alta relatie si barbati daca sunt inselati pentru ei toate femeile sunt c....e!eu iti zic daca iti place mult tipa ai rabdare cu ea si aratai ca esti un barbat bun si ca poate avea incredere in tine...
Postat pe 7 Noiembrie 2008 13:03
De la: zorba, la data 2008-09-19 14:05:01 recunosc ca am terminat facultatea de psihologie, dar m-am saturat sa am relatii in care eu sunt terapeutul) si atunci de ce nu le eviti?
sandra33 Postat pe 12 Noiembrie 2008 02:15
sau probabil nu vrea sa fie cu tine si nu stie cum sa-ti zica sa nu te raneasca. o spun din experienta
Postat pe 16 Noiembrie 2008 13:38
De la: sandra33, la data 2008-11-12 02:15:07 De la: zorba, la data 2008-09-19 14:05:01 recunosc ca am terminat facultatea de psihologie, dar m-am saturat sa am relatii in care eu sunt terapeutul) si atunci de ce nu le eviti? de exemplu : am amintit acest topic cu ceva vreme in urma, de o luna incoace in schimb am o prietena si am inceput sa sper ca poate cu ea va fi totul diferit si pot sa sper si eu la o viata sentimentala normala.... am sperat prost... acum sa va spun : are probleme la scoala, un profesor a amenintat-o ca o da afara de la masterat fiindca nu se implica, nu se intelege bine cu parintii ei, am aflat ca ultima oara cand a fost acasa tatal ei a dat in ea, tot timpul cand ne vedem o doare stomacul din cauza gastritei si este prost dispusa, iar daca iesim in oras nu se poate abtine sa nu beie vodca si o iau crizele si mai tare, este timida, complexata, introvertita, si nu comunica mai deloc, in schimb e frumusica foc si la inceput imi placea de ea enorm de mult, acum cand ne vedem ma iau toti dracii... ca ai adus vorba, cand voi avea curajul sa ma despart de ea, cum sa pun problema ca sa nu ii fac viata si mai nasoala decat o are? ma jur ca la inceput parea sa fie altfel totul, iar acum ca o cunosc mai bine incep sa am sentimente de mila si compasiune desi nu arata sa fie intr-o depresie profunda, mai mult observ la ea o nepasare si o detasare care ma lasa cu gura cascata... am incercat sa o sustin, sa o motivez, sa fiu un sprijin pt ea, dar cum ea e foarte tacuta incep sa ma gandesc daca macar tine la mine... m-am saturat sa intalnesc femei care au viata ratata si ma baga si pe mine in ea...
zorba Postat pe 17 Noiembrie 2008 16:57
De la: sandra33, la data 2008-11-12 02:15:07 De la: zorba, la data 2008-09-19 14:05:01 recunosc ca am terminat facultatea de psihologie, dar m-am saturat sa am relatii in care eu sunt terapeutul) si atunci de ce nu le eviti? de exemplu : am amintit acest topic cu ceva vreme in urma, de o luna incoace in schimb am o prietena si am inceput sa sper ca poate cu ea va fi totul diferit si pot sa sper si eu la o viata sentimentala normala.... am sperat prost... acum sa va spun : are probleme la scoala, un profesor a amenintat-o ca o da afara de la masterat fiindca nu se implica, nu se intelege bine cu parintii ei, am aflat ca ultima oara cand a fost acasa tatal ei a dat in ea, tot timpul cand ne vedem o doare stomacul din cauza gastritei si este prost dispusa, iar daca iesim in oras nu se poate abtine sa nu beie vodca si o iau crizele si mai tare, este timida, complexata, introvertita, si nu comunica mai deloc, in schimb e frumusica foc si la inceput imi placea de ea enorm de mult, acum cand ne vedem ma iau toti dracii... ca ai adus vorba, cand voi avea curajul sa ma despart de ea, cum sa pun problema ca sa nu ii fac viata si mai nasoala decat o are? ma jur ca la inceput parea sa fie altfel totul, iar acum ca o cunosc mai bine incep sa am sentimente de mila si compasiune desi nu arata sa fie intr-o depresie profunda, mai mult observ la ea o nepasare si o detasare care ma lasa cu gura cascata... am incercat sa o sustin, sa o motivez, sa fiu un sprijin pt ea, dar cum ea e foarte tacuta incep sa ma gandesc daca macar tine la mine... m-am saturat sa intalnesc femei care au viata ratata si ma baga si pe mine in ea...
zorba Postat pe 17 Noiembrie 2008 16:57
ce situatie aiurea , daca i-ai intoarce spatele ar fi lasitate din partea ta sa o lasi in mocirla si sa pleci sa-ti gasesti tu fericirea...dar si asa daca nu vrea sa vada un sprijin in tine...e f complicata situatia! Dar daca ti la ea incearca sa ai o discutie deschisa, sa ii explici cum vezi tu situatia si ce crezi ca e de facut, dar bineinteles fara sa lasi sa se inteleaga ca e vb si de mila la mijloc...sa mai scrii sa ne anuntxi ce ai facut
Postat pe 18 Noiembrie 2008 20:59
De la: zorba, la data 2008-09-19 14:05:01am apelat la un site pentru femei ca sa pot deschide cu voi un subiect care in grupul meu de prieteni a devenit la mare discutie si tratative : ce putem face cand intalnim o fata care biata de ea are cateva drame in trecut de care inca mai este afectata si nu poate sa fie impreuna cu nimeni? adica practic situatia ei o autoizoleaza in suferinta si nu mai este capabila sa gaseasca un iubit care sa redreseze echilibrul emotional. astept pareri de la voi, sunt sigur ca aveti mai multe de spus in privinta asta decat baietii din grupul meu de prieteni care se tot izbesc de situatii similare mie. ( sa fiu sincer, mi se pare inadecvat cand incerc sa seduc o fata sa fiu nevoit sa ascult ce viata distrusa are, si eu am dramele mele ca tot omul, dar nu le pun in discutie si sa distrug farmecul intalnirii, si daca vom fi impreuna poate nu voi mai avea vreo drama de trait, ele de ce nu gandesc asa? recunosc ca am terminat facultatea de psihologie, dar m-am saturat sa am relatii in care eu sunt terapeutul) femeile povestesc ...este adevarat ...marile lor " drame" insa ..de fapt sunt avertismente....se asteapta ca cel din fata lor sa nu faca ce a facut si precedentul de fapt marea temere a femeilor ...este strict abandonul insa...in cazul tau ....sorry ...ai ales deja o femeie mult prea slaba..care s-a cufundat in votca..s-a ascuns in spatele...dezastrului de acasa....de la scoala...si bla bla bla nu suport oamenii slabi ...indiferent de sex gandeste in perspectiva.....cum va reactiona in fata unei ADEVARATE DRAME...apoi vei lua decizia
ninushk Postat pe 27 Decembrie 2008 19:30
sincer u daca ai trece printr-o drama in legatura cu o fata nu ti-ar trebuii o anumita perioada ca sa iti revii?? fiecare dintre noi trece printr-o darma mai mult sau mai marcanta si fiecare are o viata a lui. o fata "strica" acele momente importante pentru ca vrea sa stii ca in acel moment e ranita si are nevoie de consolare, vrea sa iti transmita ce greseli sa nu faci pentru ca sa nu o pierzi. ce poti sa faci??? arata-i ca poate sa aiba incredere in ea in primul rand si pe urma in tine, trebuie sa o faci sa rada sa se simta bine cu tine astfel te asigur ca va uita si o sa fie mult mai deschisa.dar nu uita un lucru asculta tot ceea ce iti spune ca stiu ca in general voi baietii nu ascultati nimic din ceea ce spune o fata iar eu una imi dau seama cand cineva ma asculat sau nu. doar daca nu vorbeste despre ce va intereseaza pe voi...:D asa ca bafta la agatat
ankkna Postat pe 27 Decembrie 2008 21:14
Va urez un an nou fericit! Si toate dorintele frumoase, sa vi se implineasca!
Cassey_Tarot Postat pe 31 Decembrie 2008 12:24
In viata trecem printr-o gramada de drame, trebuie sa invatam sa trecem peste ele. Recunosc ca si eu am niste "drame" de-astea de toata frumusetea, dar cand ma intalnesc cu prietenul sau prietenii scopul e sa ma distrez, sa las la o parte toate nemultumirile. Nu-mi place sa fiu o "plangacioasa" si sa le stric dispozitia celorlalti. La prietena asta a ta ii cam place sa provoace mila. Ce vrea sa demonstreze cand bea vodca desi are probleme la stomac? Vai ce rau o duce saraca... Parerea mea... daca te enerveaza desparte-te de ea si gata, ce atata mila? Poate invata si ea ca asa e viata cu urcusuri si coborasuri
kris07 Postat pe 2 Iunie 2009 13:27
nasol....spune.ne ce s-a mai intamplat
l_diana_c Postat pe 2 Iunie 2009 13:57
salutare de cand am scris ultima oara pe acest topic nu s-a intamplat altceva decat inevitabilul : m-am despartit deja de vreo 2 fete, deci se pare ca tot in acelasi stil o duc. Nu mai conteaza motivele, ma gandesc ca vi le imaginati, insa ce ma amuza este ca am reusit sa cunosc tot felul de specimene de genu : le bate iubitul, ele continua sa il iubeasca desi au ochii invinetiti; o fata frumoasa foc, studenta, a fost fotomodel in liceu, este indragostita de un baiat logodit cu alta fata de vreo 2 ani de zile, a vorbit cu el odata intr-un club 15 minute, de atunci ea viseaza la el... ce e cu oamenii astia, ca eu nu mai inteleg? incep sa descopar la unii o latura din aceea masochista prin care suferinta e mai interesanta si mai de dorit decat altceva... unii oameni si-o fac cu mana lor...
zorba Postat pe 2 Iunie 2009 18:15
De la: zorba, la data 2009-06-02 18:15:19salutare de cand am scris ultima oara pe acest topic nu s-a intamplat altceva decat inevitabilul : m-am despartit deja de vreo 2 fete, deci se pare ca tot in acelasi stil o duc. Nu mai conteaza motivele, ma gandesc ca vi le imaginati, insa ce ma amuza este ca am reusit sa cunosc tot felul de specimene de genu : le bate iubitul, ele continua sa il iubeasca desi au ochii invinetiti; o fata frumoasa foc, studenta, a fost fotomodel in liceu, este indragostita de un baiat logodit cu alta fata de vreo 2 ani de zile, a vorbit cu el odata intr-un club 15 minute, de atunci ea viseaza la el... ce e cu oamenii astia, ca eu nu mai inteleg? incep sa descopar la unii o latura din aceea masochista prin care suferinta e mai interesanta si mai de dorit decat altceva... unii oameni si-o fac cu mana lor... eu cred ca esti cam pretentios. oamenii au avut si vor avea probleme din totdeauna. la varsta asta e normal sa nu stii sa iubesti. altii nu stiu niciodata.altii stau cu cineva doar ca sa nu fie singuri..si halal respect! tu nu ai avut niciodata probleme?normal ca ne dorim cu totii oameni puternici,cu viata realizata,cu toate bune,dar din pacate cazurile astea sunt rare.incearca sa vezi si partea buna,nu numai cea proasta.un iubit inseamna sprijin si din cate vad eu,nu prea ai fost dispus sa dai. un om care te paraseste cand ti-e mai greu nu-ti e prieten...asa cred eu...eu zic sa fii mai atent in alegerile pe care le faci,poate ca ai avea mai mult nevoie de partenere mai optimiste,pt ca fara probleme nu este nici un om.
dorina_77 Postat pe 8 Septembrie 2009 06:15
buna fetelor...e prima mea zi pe acest site abia acum 10 minute mi am facut cont..asa ca nu ma pricep prea bine intr ale forumului...ma regasesc in topic ul propus...iata si povestea mea,n am stiut unde sa o postez asa ca aici mi s a parut potrivit...incep cu a va ruga din suflet sa mi spuneti ce sa fac pentru ca nu mai vad tarmul...l am cunoscut la 16 ani,la 17 am plecat de acasa,la 18 ne am casatorit,la 20 am nascut o fetita superba care seamana leit cu el...la 21 am fost cea care s a dus la tribunal pentru a inainta formularele de divort...nu m a batut,nu mi a vorbit urat niciodata...nu vreau sa par o egocentrista si sa afirm ca eu sunt desteapta iar el prost...eu nu mi am lasat studiile pe toata perioada povestita,nici macar in prezent...am terminat liceul si am fost admisa la facultate...el nu mi a spus niciodata nu te duce sau ceva de genul...doar ca iesirile cu baietii erau mai dese si mai lungi,ma facea sa simt ca nu mai contez pentru el,cand mergeam in vizita si ma ingrenam intr o doscutie el mai mult de da si nu nu era in stare sa spuna...o data cu nasterea fetitei eu m am maturizat si mai mult,nu prea ma mai ocupam de el,noptile de amor deveneau din ce in ce mai rare...m am hotarat sa divortez...am facut o pana la un moment dat deoarece el a plecat in italia,unde nici in prezent nu are pe nimeni,credeti ma am facut o pe sherlock holmes...intre timp eu am incetat actiunea de divort...am cunoscut un american pe care dupa 2 saptamani(venise din america in romania sa ne cunoastem) l am rugat frumos si mult de tot sa nu ma mai caute in viata,apoi cu un altul,om cu bani,nume si functie...nici asta nu a mers,am fost prea sincera...tatal fetei inca nu stie ca divortul l am incetat precum multe alte lucruri...de aproape 6 luni am o mare problema...m am angajat la un club de noapte din oras...stiu e o meserie jignitoare si asa mai departe dar asta nu inseamna ca nu am sentimente suflet si inima,numai eu stiu ce indur pentru a mi asigura traiul mie si fetitei mele...i am spus tot adevarul sotului meu,el imi spune ca ma iubeste si ca nu a incetat niciodata sa ma iubeasca...vrea doar sa iau fata si sa renunt la tot si sa ma duc in italia sa muncesc cu el si sa fim din nou o familie...mi e frica sa nu dau gres din nou,cu toate ca plang noaptea dupa el si nu conteaza cu cine unde sau cum as fi fost in mintea mea pe toti i am comparat cu el si niciunul nu a fost mai presus ca el...spuneti mi ce sa fac...eu am 23 de ani dar credeti ma ca sufar si ma doare foarte tare..mai ales ca eu nu am prietene deloc...va cer ajutorul cu lacrimi in ochi ...va rog spuneti mi ce sa fac
merkozy Postat pe 26 Ianuarie 2012 04:17
De la: merkozy, la data 2012-01-26 04:17:54buna fetelor...e prima mea zi pe acest site abia acum 10 minute mi am facut cont..asa ca nu ma pricep prea bine intr ale forumului...ma regasesc in topic ul propus...iata si povestea mea,n am stiut unde sa o postez asa ca aici mi s a parut potrivit...incep cu a va ruga din suflet sa mi spuneti ce sa fac pentru ca nu mai vad tarmul...l am cunoscut la 16 ani,la 17 am plecat de acasa,la 18 ne am casatorit,la 20 am nascut o fetita superba care seamana leit cu el...la 21 am fost cea care s a dus la tribunal pentru a inainta formularele de divort...nu m a batut,nu mi a vorbit urat niciodata...nu vreau sa par o egocentrista si sa afirm ca eu sunt desteapta iar el prost...eu nu mi am lasat studiile pe toata perioada povestita,nici macar in prezent...am terminat liceul si am fost admisa la facultate...el nu mi a spus niciodata nu te duce sau ceva de genul...doar ca iesirile cu baietii erau mai dese si mai lungi,ma facea sa simt ca nu mai contez pentru el,cand mergeam in vizita si ma ingrenam intr o doscutie el mai mult de da si nu nu era in stare sa spuna...o data cu nasterea fetitei eu m am maturizat si mai mult,nu prea ma mai ocupam de el,noptile de amor deveneau din ce in ce mai rare...m am hotarat sa divortez...am facut o pana la un moment dat deoarece el a plecat in italia,unde nici in prezent nu are pe nimeni,credeti ma am facut o pe sherlock holmes...intre timp eu am incetat actiunea de divort...am cunoscut un american pe care dupa 2 saptamani(venise din america in romania sa ne cunoastem) l am rugat frumos si mult de tot sa nu ma mai caute in viata,apoi cu un altul,om cu bani,nume si functie...nici asta nu a mers,am fost prea sincera...tatal fetei inca nu stie ca divortul l am incetat precum multe alte lucruri...de aproape 6 luni am o mare problema...m am angajat la un club de noapte din oras...stiu e o meserie jignitoare si asa mai departe dar asta nu inseamna ca nu am sentimente suflet si inima,numai eu stiu ce indur pentru a mi asigura traiul mie si fetitei mele...i am spus tot adevarul sotului meu,el imi spune ca ma iubeste si ca nu a incetat niciodata sa ma iubeasca...vrea doar sa iau fata si sa renunt la tot si sa ma duc in italia sa muncesc cu el si sa fim din nou o familie...mi e frica sa nu dau gres din nou,cu toate ca plang noaptea dupa el si nu conteaza cu cine unde sau cum as fi fost in mintea mea pe toti i am comparat cu el si niciunul nu a fost mai presus ca el...spuneti mi ce sa fac...eu am 23 de ani dar credeti ma ca sufar si ma doare foarte tare..mai ales ca eu nu am prietene deloc...va cer ajutorul cu lacrimi in ochi ...va rog spuneti mi ce sa fac deschide un topic al tau si asteapta comentarii! asta e vechi si oricum fetele iti pot da putine sfaturi pentru ca niciuna nu are interes ca alata femeie sa fie prea fericita o sa te ia in primire barbatii de n-o sa-ti mai trebuiasca iubire in viata vietilor tale
jean_luc_picard Postat pe 26 Ianuarie 2012 06:27
De la: jean_luc_picard, la data 2012-01-26 06:27:10 De la: merkozy, la data 2012-01-26 04:17:54buna fetelor...e prima mea zi pe acest site abia acum 10 minute mi am facut cont..asa ca nu ma pricep prea bine intr ale forumului...ma regasesc in topic ul propus...iata si povestea mea,n am stiut unde sa o postez asa ca aici mi s a parut potrivit...incep cu a va ruga din suflet sa mi spuneti ce sa fac pentru ca nu mai vad tarmul...l am cunoscut la 16 ani,la 17 am plecat de acasa,la 18 ne am casatorit,la 20 am nascut o fetita superba care seamana leit cu el...la 21 am fost cea care s a dus la tribunal pentru a inainta formularele de divort...nu m a batut,nu mi a vorbit urat niciodata...nu vreau sa par o egocentrista si sa afirm ca eu sunt desteapta iar el prost...eu nu mi am lasat studiile pe toata perioada povestita,nici macar in prezent...am terminat liceul si am fost admisa la facultate...el nu mi a spus niciodata nu te duce sau ceva de genul...doar ca iesirile cu baietii erau mai dese si mai lungi,ma facea sa simt ca nu mai contez pentru el,cand mergeam in vizita si ma ingrenam intr o doscutie el mai mult de da si nu nu era in stare sa spuna...o data cu nasterea fetitei eu m am maturizat si mai mult,nu prea ma mai ocupam de el,noptile de amor deveneau din ce in ce mai rare...m am hotarat sa divortez...am facut o pana la un moment dat deoarece el a plecat in italia,unde nici in prezent nu are pe nimeni,credeti ma am facut o pe sherlock holmes...intre timp eu am incetat actiunea de divort...am cunoscut un american pe care dupa 2 saptamani(venise din america in romania sa ne cunoastem) l am rugat frumos si mult de tot sa nu ma mai caute in viata,apoi cu un altul,om cu bani,nume si functie...nici asta nu a mers,am fost prea sincera...tatal fetei inca nu stie ca divortul l am incetat precum multe alte lucruri...de aproape 6 luni am o mare problema...m am angajat la un club de noapte din oras...stiu e o meserie jignitoare si asa mai departe dar asta nu inseamna ca nu am sentimente suflet si inima,numai eu stiu ce indur pentru a mi asigura traiul mie si fetitei mele...i am spus tot adevarul sotului meu,el imi spune ca ma iubeste si ca nu a incetat niciodata sa ma iubeasca...vrea doar sa iau fata si sa renunt la tot si sa ma duc in italia sa muncesc cu el si sa fim din nou o familie...mi e frica sa nu dau gres din nou,cu toate ca plang noaptea dupa el si nu conteaza cu cine unde sau cum as fi fost in mintea mea pe toti i am comparat cu el si niciunul nu a fost mai presus ca el...spuneti mi ce sa fac...eu am 23 de ani dar credeti ma ca sufar si ma doare foarte tare..mai ales ca eu nu am prietene deloc...va cer ajutorul cu lacrimi in ochi ...va rog spuneti mi ce sa fac deschide un topic al tau si asteapta comentarii! asta e vechi si oricum fetele iti pot da putine sfaturi pentru ca niciuna nu are interes ca alata femeie sa fie prea fericita o sa te ia in primire barbatii de n-o sa-ti mai trebuiasca iubire in viata vietilor tale
kudika172000 Postat pe 26 Ianuarie 2012 09:17
De la: merkozy, la data 2012-01-26 04:17:54buna fetelor...e prima mea zi pe acest site abia acum 10 minute mi am facut cont..asa ca nu ma pricep prea bine intr ale forumului...ma regasesc in topic ul propus...iata si povestea mea,n am stiut unde sa o postez asa ca aici mi s a parut potrivit...incep cu a va ruga din suflet sa mi spuneti ce sa fac pentru ca nu mai vad tarmul...l am cunoscut la 16 ani,la 17 am plecat de acasa,la 18 ne am casatorit,la 20 am nascut o fetita superba care seamana leit cu el...la 21 am fost cea care s a dus la tribunal pentru a inainta formularele de divort...nu m a batut,nu mi a vorbit urat niciodata...nu vreau sa par o egocentrista si sa afirm ca eu sunt desteapta iar el prost...eu nu mi am lasat studiile pe toata perioada povestita,nici macar in prezent...am terminat liceul si am fost admisa la facultate...el nu mi a spus niciodata nu te duce sau ceva de genul...doar ca iesirile cu baietii erau mai dese si mai lungi,ma facea sa simt ca nu mai contez pentru el,cand mergeam in vizita si ma ingrenam intr o doscutie el mai mult de da si nu nu era in stare sa spuna...o data cu nasterea fetitei eu m am maturizat si mai mult,nu prea ma mai ocupam de el,noptile de amor deveneau din ce in ce mai rare...m am hotarat sa divortez...am facut o pana la un moment dat deoarece el a plecat in italia,unde nici in prezent nu are pe nimeni,credeti ma am facut o pe sherlock holmes...intre timp eu am incetat actiunea de divort...am cunoscut un american pe care dupa 2 saptamani(venise din america in romania sa ne cunoastem) l am rugat frumos si mult de tot sa nu ma mai caute in viata,apoi cu un altul,om cu bani,nume si functie...nici asta nu a mers,am fost prea sincera...tatal fetei inca nu stie ca divortul l am incetat precum multe alte lucruri...de aproape 6 luni am o mare problema...m am angajat la un club de noapte din oras...stiu e o meserie jignitoare si asa mai departe dar asta nu inseamna ca nu am sentimente suflet si inima,numai eu stiu ce indur pentru a mi asigura traiul mie si fetitei mele...i am spus tot adevarul sotului meu,el imi spune ca ma iubeste si ca nu a incetat niciodata sa ma iubeasca...vrea doar sa iau fata si sa renunt la tot si sa ma duc in italia sa muncesc cu el si sa fim din nou o familie...mi e frica sa nu dau gres din nou,cu toate ca plang noaptea dupa el si nu conteaza cu cine unde sau cum as fi fost in mintea mea pe toti i am comparat cu el si niciunul nu a fost mai presus ca el...spuneti mi ce sa fac...eu am 23 de ani dar credeti ma ca sufar si ma doare foarte tare..mai ales ca eu nu am prietene deloc...va cer ajutorul cu lacrimi in ochi ...va rog spuneti mi ce sa fac Pentru o femeie de varsta ta si pentru o mama tanara,ai avut parte de o viata destul de tumultoasa,ceea ce demonstreaza ideea conform careia,aproape toate casatoriile incheiate mult prea timpuriu,nu au viata lunga!!Nu prea am inteles motivele invocate de tine,aduse la debutul actiunii de divort,,ce am inteles este ,doar faptul ca nu era atat de instruit ca tine si de aici s-au nascut nepotrivirile statutare!!Ce este clar pentru mine ,este ccredinta ca tu nu mai nutresti sentimente viabile ,fata de sotul tau,indiferent de cat de mult vrei sa ne convingi ca nu este asa!El iti acorda inca o sansa,prin chemarea in Italia,,tie iti este teama sa-ti reiei viata cu sotul tau,,vin si te intreb de ce??????Ti-e teama de inconsecventa ta sau de eventualele reprosuri,venite din partea lui?Personal,nu am incredere in tine si asta din cauza faptului ca esti "degustatoare "de viata,casatorita fiind!!Draga mea,de ce suferi?Nu cred ca din cauza departarii fata de sotul tau,caci daca era astfel,,,,nu-l inselai pana acum!!!Suferi de singuratate,,ei,,,asta da problema,in acest caz,,,daca crezi ca mai poti fi sotia barbatului tau,,,ia-ti copilasul si du-te langa sotul tau,,dar vezi sa nu te indragostesti adhoc,de vreun italian si sa afle sotul tau!!Atunci,chiar or sa apara realele probleme!!!
MissRainbow Postat pe 26 Ianuarie 2012 10:13
De la: merkozy, la data 2012-01-26 04:17:54buna fetelor...e prima mea zi pe acest site abia acum 10 minute mi am facut cont..asa ca nu ma pricep prea bine intr ale forumului...ma regasesc in topic ul propus...iata si povestea mea,n am stiut unde sa o postez asa ca aici mi s a parut potrivit...incep cu a va ruga din suflet sa mi spuneti ce sa fac pentru ca nu mai vad tarmul...l am cunoscut la 16 ani,la 17 am plecat de acasa,la 18 ne am casatorit,la 20 am nascut o fetita superba care seamana leit cu el...la 21 am fost cea care s a dus la tribunal pentru a inainta formularele de divort...nu m a batut,nu mi a vorbit urat niciodata...nu vreau sa par o egocentrista si sa afirm ca eu sunt desteapta iar el prost...eu nu mi am lasat studiile pe toata perioada povestita,nici macar in prezent...am terminat liceul si am fost admisa la facultate...el nu mi a spus niciodata nu te duce sau ceva de genul...doar ca iesirile cu baietii erau mai dese si mai lungi,ma facea sa simt ca nu mai contez pentru el,cand mergeam in vizita si ma ingrenam intr o doscutie el mai mult de da si nu nu era in stare sa spuna...o data cu nasterea fetitei eu m am maturizat si mai mult,nu prea ma mai ocupam de el,noptile de amor deveneau din ce in ce mai rare...m am hotarat sa divortez...am facut o pana la un moment dat deoarece el a plecat in italia,unde nici in prezent nu are pe nimeni,credeti ma am facut o pe sherlock holmes...intre timp eu am incetat actiunea de divort...am cunoscut un american pe care dupa 2 saptamani(venise din america in romania sa ne cunoastem) l am rugat frumos si mult de tot sa nu ma mai caute in viata,apoi cu un altul,om cu bani,nume si functie...nici asta nu a mers,am fost prea sincera...tatal fetei inca nu stie ca divortul l am incetat precum multe alte lucruri...de aproape 6 luni am o mare problema...m am angajat la un club de noapte din oras...stiu e o meserie jignitoare si asa mai departe dar asta nu inseamna ca nu am sentimente suflet si inima,numai eu stiu ce indur pentru a mi asigura traiul mie si fetitei mele...i am spus tot adevarul sotului meu,el imi spune ca ma iubeste si ca nu a incetat niciodata sa ma iubeasca...vrea doar sa iau fata si sa renunt la tot si sa ma duc in italia sa muncesc cu el si sa fim din nou o familie...mi e frica sa nu dau gres din nou,cu toate ca plang noaptea dupa el si nu conteaza cu cine unde sau cum as fi fost in mintea mea pe toti i am comparat cu el si niciunul nu a fost mai presus ca el...spuneti mi ce sa fac...eu am 23 de ani dar credeti ma ca sufar si ma doare foarte tare..mai ales ca eu nu am prietene deloc...va cer ajutorul cu lacrimi in ochi ...va rog spuneti mi ce sa fac In primul rand, pleaca de pe kudika. Aici te intoxici.
Lucia_41 Postat pe 26 Ianuarie 2012 10:23
De la: merkozy, la data 2012-01-26 04:17:54buna fetelor...e prima mea zi pe acest site abia acum 10 minute mi am facut cont..asa ca nu ma pricep prea bine intr ale forumului...ma regasesc in topic ul propus...iata si povestea mea,n am stiut unde sa o postez asa ca aici mi s a parut potrivit...incep cu a va ruga din suflet sa mi spuneti ce sa fac pentru ca nu mai vad tarmul...l am cunoscut la 16 ani,la 17 am plecat de acasa,la 18 ne am casatorit,la 20 am nascut o fetita superba care seamana leit cu el...la 21 am fost cea care s a dus la tribunal pentru a inainta formularele de divort...nu m a batut,nu mi a vorbit urat niciodata...nu vreau sa par o egocentrista si sa afirm ca eu sunt desteapta iar el prost...eu nu mi am lasat studiile pe toata perioada povestita,nici macar in prezent...am terminat liceul si am fost admisa la facultate...el nu mi a spus niciodata nu te duce sau ceva de genul...doar ca iesirile cu baietii erau mai dese si mai lungi,ma facea sa simt ca nu mai contez pentru el,cand mergeam in vizita si ma ingrenam intr o doscutie el mai mult de da si nu nu era in stare sa spuna...o data cu nasterea fetitei eu m am maturizat si mai mult,nu prea ma mai ocupam de el,noptile de amor deveneau din ce in ce mai rare...m am hotarat sa divortez...am facut o pana la un moment dat deoarece el a plecat in italia,unde nici in prezent nu are pe nimeni,credeti ma am facut o pe sherlock holmes...intre timp eu am incetat actiunea de divort...am cunoscut un american pe care dupa 2 saptamani(venise din america in romania sa ne cunoastem) l am rugat frumos si mult de tot sa nu ma mai caute in viata,apoi cu un altul,om cu bani,nume si functie...nici asta nu a mers,am fost prea sincera...tatal fetei inca nu stie ca divortul l am incetat precum multe alte lucruri...de aproape 6 luni am o mare problema...m am angajat la un club de noapte din oras...stiu e o meserie jignitoare si asa mai departe dar asta nu inseamna ca nu am sentimente suflet si inima,numai eu stiu ce indur pentru a mi asigura traiul mie si fetitei mele...i am spus tot adevarul sotului meu,el imi spune ca ma iubeste si ca nu a incetat niciodata sa ma iubeasca...vrea doar sa iau fata si sa renunt la tot si sa ma duc in italia sa muncesc cu el si sa fim din nou o familie...mi e frica sa nu dau gres din nou,cu toate ca plang noaptea dupa el si nu conteaza cu cine unde sau cum as fi fost in mintea mea pe toti i am comparat cu el si niciunul nu a fost mai presus ca el...spuneti mi ce sa fac...eu am 23 de ani dar credeti ma ca sufar si ma doare foarte tare..mai ales ca eu nu am prietene deloc...va cer ajutorul cu lacrimi in ochi ...va rog spuneti mi ce sa fac Incercarea moarte n-are. Sa fiu in locul tau, as mai da o sansa relatiei. Bafta!
franziska_eu Postat pe 26 Ianuarie 2012 10:29
De la: jean_luc_picard, la data 2012-01-26 06:27:10 De la: merkozy, la data 2012-01-26 04:17:54buna fetelor...e prima mea zi pe acest site abia acum 10 minute mi am facut cont..asa ca nu ma pricep prea bine intr ale forumului...ma regasesc in topic ul propus...iata si povestea mea,n am stiut unde sa o postez asa ca aici mi s a parut potrivit...incep cu a va ruga din suflet sa mi spuneti ce sa fac pentru ca nu mai vad tarmul...l am cunoscut la 16 ani,la 17 am plecat de acasa,la 18 ne am casatorit,la 20 am nascut o fetita superba care seamana leit cu el...la 21 am fost cea care s a dus la tribunal pentru a inainta formularele de divort...nu m a batut,nu mi a vorbit urat niciodata...nu vreau sa par o egocentrista si sa afirm ca eu sunt desteapta iar el prost...eu nu mi am lasat studiile pe toata perioada povestita,nici macar in prezent...am terminat liceul si am fost admisa la facultate...el nu mi a spus niciodata nu te duce sau ceva de genul...doar ca iesirile cu baietii erau mai dese si mai lungi,ma facea sa simt ca nu mai contez pentru el,cand mergeam in vizita si ma ingrenam intr o doscutie el mai mult de da si nu nu era in stare sa spuna...o data cu nasterea fetitei eu m am maturizat si mai mult,nu prea ma mai ocupam de el,noptile de amor deveneau din ce in ce mai rare...m am hotarat sa divortez...am facut o pana la un moment dat deoarece el a plecat in italia,unde nici in prezent nu are pe nimeni,credeti ma am facut o pe sherlock holmes...intre timp eu am incetat actiunea de divort...am cunoscut un american pe care dupa 2 saptamani(venise din america in romania sa ne cunoastem) l am rugat frumos si mult de tot sa nu ma mai caute in viata,apoi cu un altul,om cu bani,nume si functie...nici asta nu a mers,am fost prea sincera...tatal fetei inca nu stie ca divortul l am incetat precum multe alte lucruri...de aproape 6 luni am o mare problema...m am angajat la un club de noapte din oras...stiu e o meserie jignitoare si asa mai departe dar asta nu inseamna ca nu am sentimente suflet si inima,numai eu stiu ce indur pentru a mi asigura traiul mie si fetitei mele...i am spus tot adevarul sotului meu,el imi spune ca ma iubeste si ca nu a incetat niciodata sa ma iubeasca...vrea doar sa iau fata si sa renunt la tot si sa ma duc in italia sa muncesc cu el si sa fim din nou o familie...mi e frica sa nu dau gres din nou,cu toate ca plang noaptea dupa el si nu conteaza cu cine unde sau cum as fi fost in mintea mea pe toti i am comparat cu el si niciunul nu a fost mai presus ca el...spuneti mi ce sa fac...eu am 23 de ani dar credeti ma ca sufar si ma doare foarte tare..mai ales ca eu nu am prietene deloc...va cer ajutorul cu lacrimi in ochi ...va rog spuneti mi ce sa fac deschide un topic al tau si asteapta comentarii! asta e vechi si oricum fetele iti pot da putine sfaturi pentru ca niciuna nu are interes ca alata femeie sa fie prea fericita o sa te ia in primire barbatii de n-o sa-ti mai trebuiasca iubire in viata vietilor tale Te inseli, Picard, daca nu ne-am dori ca alte femei sa fie fericite, le-am sfatui de rau, dar uite ca nu facem lucrul acesta, deci nu ne este indiferenta situatia altor doamne si domnisoare. Cred ca doar un barbat poate gandi la modul la care ai facut-o tu la adresa femeilor prin mesajul anterior.
franziska_eu Postat pe 26 Ianuarie 2012 10:32
Te inseli, Picard, daca nu ne-am dori ca alte femei sa fie fericite, le-am sfatui de rau, dar uite ca nu facem lucrul acesta, deci nu ne este indiferenta situatia altor doamne si domnisoare. Cred ca doar un barbat poate gandi la modul la care ai facut-o tu la adresa femeilor prin mesajul anterior. eu vorbesc din experienta mea poate ca tu esti altfel dar inca nu te cunosc destul pentru a-mi da cu parerea.am vazut unele comentarii ale tale si mi se par OK dar parca sunt luate din manual e posibil ca viata ta franziska sa fie exat ideala si sa nu-ti fi schimbat niciodata felul de a fi dar nu am de unde sti parerea mea este ca femeile nu pot fi corecte cu alte femei si chiar aici pe un forum unde nu suntem cunoascuti tot nu sunt corecte
jean_luc_picard Postat pe 26 Ianuarie 2012 10:51

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
nu stiu ce pot sa fac....:(( some help pls :D	21	De la: angelsANDbutterflyes 5 Noiembrie 2010 13:21
bar ce contine de toate	20611	De la: yumy 9 Noiembrie 2015 15:08
Pret a porter	4	De la: iulia069834 13 Februarie 2010 17:11

BIROU DETECTIVI PARTICULARI UNITED	3	De la: simonycik 15 Septembrie 2009 11:26
profesorul de matematica e prietnul mamei mele	4	De la: pufffer 15 Noiembrie 2009 20:46